Rusia pare mai degrabă înclinată să intensifice războiul din Ucraina decât să îl încheie, a declarat preşedintele Nicuşor Dan pentru Bloomberg, invocând numărul tot mai mare de provocări ale Kremlinului pe teritoriul Uniunii Europene, informează News.ro.

În această săptămână., preşedintele Nicuşor Dan a mai acordat interviuri pentru canalul de ştiri american News Nation, pentru „The Julie Mason Show” difuzată de postul american de radio prin satelit SiriusXM, pentru Newsmax şi a publicat, marţi, şi un editorial de opinie în publicaţia conservatoare, The Daily Signal, în care a argumentat de ce o consolidare a trupelor americane în România ar fi benefică pentru SUA.

Nicușor Dan: Ruşii încearcă să escaladeze situaţia, să provoace toate ţările europene

„Ruşii încearcă să escaladeze situaţia, să provoace toate ţările europene”, a declarat Nicuşor Dan, joi, într-un interviu acordat Bloomberg Television şi Bloomberg Radio.

„Nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”, a subliniat el.

Statele membre NATO au ajuns la concluzia că este necesar să fie mai bine pregătite „pentru a răspunde acestor provocări şi a ne păstra calmul”, a spus Nicuşor Dan.

Nicușor Dan nu vede Rusia disponibilă să semneze un acord de pace

În pofida eforturilor diplomatice repetate pentru obţinerea păcii, războiul din Ucraina se apropie de împlinirea a cinci ani. Cele mai recente iniţiative pentru încheierea unui acord vin din partea Statelor Unite, deşi preşedintele Donald Trump pare să pună responsabilitatea ajungerii la o înţelegere mai degrabă pe umerii Ucrainei decât ai Rusiei.

Deşi Nicuşor Dan speră că Trump va reuşi să medieze un acord între cele două părţi, el nu consideră că Rusia este pregătită în prezent pentru acest lucru.

Atât timp cât situaţia rămâne neschimbată, statele membre ale UE, inclusiv România, încearcă să reducă tensiunile, pregătindu-se în acelaşi timp pentru atacuri hibride din partea Moscovei, inclusiv incursiuni ale dronelor, atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare, a explicat preşedintele român.

„Vrem să ne păstrăm calmul şi să doborâm dronele care pătrund pe teritoriul nostru şi în apele noastre teritoriale”, a declarat Nicuşor Dan.

The current Government will have to choose whom it serves – Romania or the budgetary aristocracy, President of the National Liberal Party (PNL) Ilie Bolojan, the former prime minister, said on Thursday, in the context of the ECHR ruling on the payment of outstanding salary entitlements to magistrates, according to Agerpres.

According to him, the Government now has the decisive argument to settle „this immoral matter that places a burden on Romanians.”

„Today’s ECHR ruling shows that I was right regarding the payment of outstanding salary entitlements to magistrates. The Government now has the decisive argument to settle this immoral matter that places a burden on Romanians. In a difficult economic situation, it is immoral for the state to be forced to pay huge sums immediately, amounting to billions of lei, without taking into account the impact on the budget and its other obligations towards citizens. It seems like a form of budgetary aristocracy that can dispose of Romanians’ money at its own discretion. The ECHR also calls into question some rulings issued in Romania, as there are suspicions that the judges who handed them down may have been in a conflict of interest. This is a suspicion that affects the credibility of the judiciary. Trust in institutions is already low as it is,” he wrote on Facebook.

Ilie Bolojan said the ECHR ruling showed that the courts had exceeded their powers.

„Decisions on how the country’s money is allocated must be taken by the Government and Parliament, in the interests of everyone. Especially given Romania’s current economic situation, postponing or delaying certain payments does not mean that the state is violating human rights. The current Government will have to choose whom it serves: Romania or the budgetary aristocracy,” Bolojan conveyed.

The European Court of Human Rights unanimously rejected applications filed by five Romanian judges and former judges who complained that certain court rulings had not been fully enforced, through which the state had been ordered to pay them various amounts in compensation for remuneration differences considered discriminatory compared with other categories of magistrates or public officials.

In response, the High Court of Cassation and Justice (ICCJ), led by Lia Savonea, argues that the case it won against the Government over outstanding salary entitlements and the ECHR ruling „concern distinct legal issues.”

The Forum of Young Romanians Abroad (FTRP), now in its sixth edition, opens its works on Friday at the Cotroceni Presidential Palace, in the presence of President Nicusor Dan. Over 150 young people from Romania and the diaspora will participate, for six days, in activities dedicated to identifying concrete solutions to the problems that concern them, according to Agerpres.

The event is organised by the Romanian Youth Forum Federation, the League of Romanian Students Abroad and the Romanian Students’ Union, under the project „Far from home, close to Romania”, funded by the Department for Romanians Abroad.

The opening ceremony and the conference in the Union Hall of the Cotroceni Palace, which will take place on Friday, will be dedicated to the process by which a proposal for legislative change can be put into practice, from the formulation of the idea to implementation.

On Saturday and Sunday, participants will take part in training sessions in the field of public policies and advocacy activities, and then they will work in teams, together with facilitators, to develop concrete proposals on topics relevant to young people, from education and the labour market to justice and the relationship with the diaspora.

The work of the working groups will be carried out on the premises of the University of Bucharest, Faculty of Sociology and Social Work.

Also, on Monday and Tuesday, the participants’ proposals will be analysed, together with experts in public policies and young people will improve their solutions and prepare for the final presentation.

The sessions will take place at the headquarters of the National Youth Foundation, The Youth and Zborhub Politehnica.

On Wednesday, on the last day of the Forum, the participants will present their proposals to representatives of civil society and the business environment, who will have the opportunity to evaluate the initiatives and express their interest in supporting and implementing them.

The event will take place at the National Center for Art in Bucharest.

„For five editions, the forum has been centred around students. This year we have chosen to open it to all young people, because the problems do not stop at the university gates, and the solutions do not stop at the university gates. We want every participant, from the country or from the diaspora, to leave here with information, knowledge, ideas, but above all trust in Romania,” says Cristian-Alexandru Ghiurca, chair of the Romanian Youth Forum Federation and FTRP project manager.

In her turn, the president of the League of Romanian Students Abroad, Bianca Radu, underscores the importance of the participation of young people from the diaspora in the debates on the future of the country. „We are glad that the diaspora has a seat at the table at which the future of Romania is discussed this year as well,” added Bianca Radu, quoted in the release.

Initiated in 2021, 150 years after the Putna Student Congress in 1871, the project ran until 2025 under the name of the Forum of Romanian Students Abroad (FSRP), being dedicated to Romanian students in the country and abroad. Starting with this edition, the project expands and becomes the Forum of Young Romanians Everywhere, addressing all young people, regardless of whether they are students, employees or entrepreneurs.

The organisers show that the change marks a new stage in the development of the forum, both by expanding the category of participants and by a format more directly oriented towards identifying and supporting applicable solutions.

The simulation of the activity of government institutions is replaced by collaboration with civil society organisations, representatives of the business environment and non-governmental organisations, so that the proposals of young people can be developed and represented beyond the framework of the event.

From the first edition until now, the forum has brought together over 600 young people from Romania and the diaspora.

Ora de iarnă 2026. Trecerea la ora de iarnă are loc în noapte de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie. Deși Parlamentul European a susținut eliminarea acestei practici încă din 2019, o decizie nu a fost luată în acest sens, după ce statele membre nu au reușit să ajungă la un acord, scrie Euronews.

Citește și: Ora de iarnă NU se mai schimbă în 2026. Gata, s-a decis, o singură oră tot anul!

Schimbarea orei de două ori pe an a fost criticată și dezbătută de mai multe țări în ultimii ani.  În 2018, într-o consultare la nivelul UE din 2018, 84% dintre participanți au susținut eliminarea acestei practici.

Ulterior, în anul următor, Parlamentul European a susținut propunerea Comisiei Europene (CE) de a renunța la schimbarea orei de vară și de iarnă.

Cu toate acestea, o decizie finală nu a fost luată în aceste condiții, după ce  statele membre ale UE nu au ajuns la un acord asupra modului de implementare a măsurii.  Mai mult decât atât, Comisia Europeană a publicat în 2026 calendarul perioadelor de vară pentru anii următori, ceea ce confirmă că sistemul rămâne prevăzut în prezent pentru statele membre. Pentru 2027, de exemplu, trecerea la ora de vară este prevăzută pentru 28 martie, iar revenirea la ora standard pentru 31 octombrie.

În schimb, țări precum Islanda, Turcia, Rusia, Belarus, Armenia și Georgia au renunțat la schimbarea sezonieră a orei și folosesc aceeași oră pe tot parcursul anului. Aceeași regulă este aplicată și în cea mai mare parte a Asiei și Orientului Mijlociu, dar și în numeroase state din America de Sud.

Printre principalele motive invocate pentru renunțarea la schimbarea orei se numără simplificarea vieții de zi cu zi, evitarea problemelor tehnice și faptul că, în apropierea Ecuatorului, durata zilei variază foarte puțin de-a lungul anului.

România trece la ora de iarnă cu o zi mai devreme în 2026

România trece la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie 2026, însă anul acesta schimbarea are loc cu o zi mai devreme decât în 2025. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar românii vor avea parte, cel puțin teoretic, de o oră în plus de somn.

Mai exact, atunci când ceasurile ajung la ora 4:00, acestea vor fi date înapoi la ora 3:00. Astfel, intervalul dintre ora 3:00 și ora 4:00 se va repeta, iar ziua de duminică, 25 octombrie, va avea 25 de ore.

România trece la ora de iarnă. Cum ne afectează organismul această schimbare. Medicul Tudor Ciuhodaru: „În fiecare an mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă”

Motivul pentru care  trecem la ora de iarnă pe 25 octombrie și nu pe 26

În România, regula actuală este ca revenirea la ora standard să aibă loc în ultima duminică din octombrie.

În 2025, ultima duminică a lunii octombrie a fost 26 octombrie, motiv pentru care atunci s-au dat ceasurile înapoi.

În 2026, însă, ultima duminică din octombrie este 25 octombrie. De aceea, schimbarea are loc cu o zi mai devreme în calendar decât anul trecut.

Rusia nu se pregăteşte de război cu Europa, iar declaraţiile despre „ameninţarea unui război” cu Rusia reprezintă o formă de „schizofrenie politică”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin, de la Vesti, conform TASS, informează News.ro.

Vladimir Putin: Cetățenii Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei și nici noi nu vrem

Rusia nu se pregăteşte de război cu Europa, a declarat preşedintele. rus.

„Dacă ne uităm la procesele politice care au loc în Europa, vom vedea că popoarele Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei. Aş vrea să fim auziţi: nici noi nu vrem (să luptăm împotriva Europei)”, a spus el.

Vladimir Putin îi acuză pe liderii europeni de ”schizofrenie politică”

Declaraţiile Uniunii Europene despre „ameninţarea unui război” cu Rusia reprezintă o formă de „schizofrenie politică”, a afirmat Putin.

„Acest lucru (decizia Donbasului şi Novorossiei de a se reuni cu Rusia – explică TASS), după cum se ştie, a devenit motivul sau pretextul pentru unii dintre cei care ne vor răul în străinătate – în primul rând, după cum vedem astăzi, în ţările europene – de a lansa o campanie antirusească pe toate planurile. Acum vorbesc în permanenţă şi despre o ameninţare din partea Rusiei şi despre începerea pregătirilor pentru un război cu Rusia, ceea ce, în opinia mea, reprezintă un fel de schizofrenie politică”, a declarat Putin.

„Şi asta va trece”, a adăugat el.

Fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu află vineri dacă rămâne în arest preventiv sau va sta în arest la domiciliu, în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro, aşa cum a decis, în 13 octombrie, Tribunalul Bucureşti. Această hotărâre a fost contestată de către procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care ar urma să ia o decizie în 23 octombrie, informează News.ro.

Tribunalul București a decis arest la domiciliu pentru Călin Georgescu

Marţi, 13 octombrie, Tribunalul Bucureşti a decis plasarea lui Călin Georgescu în arest la domiciliu, luând astfel o măsură preventivă mai blândă în cazul fostului candidat la alegerile prezidenţiale, aflat în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a decis plasarea lui Georgescu în arest la domiciliu este acelaşi magistrat care a respins iniţial propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia plasându-l sub control judiciar. Respectiva decizie a fost contestată la instanţa superioară, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Preşedinţie.

În acest dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen şi un cetăţean italian sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat convingând un om de afaceri român că ar putea obţine o finanţare de 6 milioane de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii de peste un milion de euro.

Decizia din 13 octombrie a Tribunalului Bucureşti a fost contestată de către procurori, astfel că Georgescu a rămas în continuare în Arestul Central, contestaţia urmând să fie judecată vineri, la Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul lui Călin Georgescu

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii septembrie 2021, Georgescu, Rusen şi un cetăţean italian au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului – cetăţean român, în vârstă de 64 de ani – în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii „în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”.

Probatoriul administrat până în prezent a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate în Bucureşti şi judeţul Argeş, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obţine o finanţare de 6.000.000 de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii. În aceste condiţii, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 de euro.

Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 de euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare, aceştia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 de euro.

Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro

În 7 octombrie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au anunţat că au pus sechestru pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce puseseră sechestru şi pe vila din Mogoşoaia a fostului candidat la alegerile prezidenţiale.

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu mai are patru dosare penale pe numele său, două recente şi două mai vechi, în acestea din urmă fiind deja trimis în judecată.

Cel mai nou dosar împotriva lui Georgescu a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în cadrul căruia acesta a fost acuzat că a făcut în public salutul legionar la ieşirea dintr-o secţie de Poliţie. Joi, poliţiştii din Ilfov s-au deplasat la Arestul Central din Bucureşti pentru a-l audia, însă Georgescu a invocat dreptul la tăcere şi a refuzat să dea declaraţii.

În ziua precedentă, procurorii DIICOT au făcut percheziţii la două adrese din Bucureşti într-un dosar penal care vizează operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

În acest dosar, Călin Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat să îi scaneze vila din Mogoşoaia, vizată de percheziţiile din 21 septembrie, cu scopul identificării mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video folosite de anchetatori, dar şi pentru alterarea datelor informatice şi perturbarea funcţionării sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică.

Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată. Un dosar este cel în care a fost trimis în judecată, alături de fostul mercenar Horaţiu Potra şi de alţi 20 de inculpaţi, pentru destabilizarea României, Georgescu fiind acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. La termenul de luni, 28 octombrie, instanţa a amânat cauza pentru 12 octombrie.

Într-un alt dosar, fostul candidat la prezidenţiale a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară şi promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.

În 3 aprilie, Georgescu scăpase de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura.