​Campania reducerilor de Black Friday este în plină desfășurare de ceva timp, căci, deși data oficială pentru vânzările cu mari reduceri de preț fusese anunțată pentru 11 noiembrie 2022, unii comercianți au dat deja startul promoțiilor încă din ultima zi de vineri a lunii octombrie. Însă, ca de obicei la evenimentul de shopping al anului, surprizele bizare nu au întârziat să apară.

Black FridayFoto: Yudhistirama, Dreamstime.com

Ce să-i faci, metehne vechi, la timpuri noi, căci o fi inflație, dar „reducerea” a trecut cu mult peste bunul simț

De exemplu, un consumator îmi povestea astăzi că a cumpărat cu mai puțin de o lună în urmă, de la un mare magazin online, un televizor OLED cu 2.500 de lei iar astăzi, de Black Fiday, a primit o alertă pe aplicația online a comerciantului respectiv, care-l anunța că poate cumpăra același televizor „la reducere”, la prețul de neratat de 4.900 de lei. Tot el constatase că prețul unui laptop era mai mare cu vreo mie de lei acum, „la promoție”, față de cum era listat acum o săptămână în același magazin.

Totuși, ceva este și nou și bun pentru consumatori începând cu acest an: maratonul de cumpărături din 2022 a venit, nu doar cu noi oferte pentru amatorii de cumpărături la preț redus sau „redus”, ci și cu reglementări care să asigure o protecție mai bună a drepturilor acestora.

Una dintre noile prevederi în materia protecției consumatorilor a fost introdusă prin transpunerea prin Hotărârea de Guvern nr. 686 din 25 mai 2022 a Directivei (UE) 2.161/2019 în legislația noastră, care impune comercianților noi obligații. Conform cu articolul 1 al Hotărârii, vânzătorii au obligația să afișeze, în anunțul de vânzare cu reducere, care a fost prețul anterior aplicat înaintea reducerii de preț, și anume cel mai scăzut, practicat în ultimele 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț anunțate: „Prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de vânzător în aceeași suprafață de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț”.

Așadar, consumatorii trebuie să se asigure că este vorba despre reduceri reale, dar care se referă la aceeași suprafață de vânzare și nu din magazine diferite ale aceluiași comerciant. Lipsa acestor informații referitoare la cel mai scăzut preț din perioada ultimilor zile poate să stârnească suspiciunea că promoția respectivă nu este chiar cea mai bună afacere pentru consumator, de aceea ea trebuie prezentată în mod neechivoc.

Comercianții pot fi sancționați cu o amendă de la 5.000 la 30.000 de lei. Limitele anterioare ale amenzii erau mult mai scăzute

O precizare necesară este făcută la punctul 2 din articolul 1 al HG 686 din 25 mai 2022: pentru produsele susceptibile de a se deteriora sau a se perima rapid, prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de vânzător în aceeași suprafață de vânzare în perioada ultimelor 10 zile înainte de data aplicării reducerii de preț.

În cazul nerespectării prevederilor din HG 686/2019, comercianții pot fi sancționați cu o amendă de la 5.000 la 30.000 de lei. Limitele anterioare ale amenzii erau mult mai scăzute. Constatarea abaterii și aplicarea sancțiunii se face de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, iar consumatorii pot face sesizările cu privire la aceste nereguli și online, pe site-ul autorității, la https://sesizari1.anpc.ro/ ,prezentând dovezi, cum ar fi: fotografii cu prețurile din magazin de la diferite date, ofertele din pliantele sau cataloagele fizice și/sau online, email-uri cu oferte sau capturi de ecran ale site-ului la date diferite.

Alte prevederi în sprijinul protecției consumatorilor din Directiva (UE) 2.161/2019 privind o mai bună aplicare și modernizare a normelor Uniunii privind protecția consumatorilor au fost introduse în legislația din România și prin OUG 58/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 456 din 06 mai 2022 și intrată în vigoare la 28 mai 2022.

Uneori nu ne gândim că ordinea afișării ofertelor ar putea fi influențată de … ceva plăți făcute de comercianții dornici să apară pe primele locuri în listă.

Când facem cumpărături online, cei mai mulți dintre noi luăm în considerare doar primele rezultate apărute la căutare și nu ne gândim că ordinea afișării ofertelor ar putea fi influențată de … ceva plăți făcute de comercianții dornici să apară pe primele locuri în listă.

Deși includerea de anunțuri publicitare sau o ierarhizare anume a ofertelor afișate de magazinele online sau de comparatoarele de prețuri, ca urmare a plăților primite de la comercianți este permisă, furnizorii de facilității de căutare, sunt obligați să informeze în mod clar consumatorii atunci când rezultatele căutării includ produse sau comercianți care au plătit pentru a fi incluși în rezultatele căutării (publicitate) sau când ierarhizarea este influențată de plăți directe sau indirecte.

Măsura în cauză a fost luată printre altele pentru că modul de aranjare pe pagină a rezultatelor poate influența capacitatea de alegere a unui consumator, acesta fiind încredințat că rezultatele căutării ar putea corespunde cu cea mai bună ofertă pentru el.

De asemenea, o prevedere importantă a Directivei (UE) 2.161/2019 Omnibus se referă informarea consumatorilor cu privire la instrumentele folosite de comercianții din comerțul electronic pentru analizarea profilului consumatorilor care acționează pe piețele online. Concret, este vorba despre acei algoritmi utilizați de tehnologii care colectează și analizează date despre caracteristicile proprii unui anumit consumator, despre criteriile pe care acesta le folosește la căutare cum ar fi, de exemplu, limitele de preț pe care este dispus să le plătească pentru un produs sau serviciu. Folosirea acestor informații determină oferirea de către comercianți a unor prețuri diferite fiecărui consumator în parte, pentru același produs sau serviciu, pe baza a ceea ce prefigurează algoritmii că ar fi dispuși să plătească consumatorul.

Dacă sunt utilizate tehnici pentru personalizarea prețului, profesioniștii în cauză ar trebui să informeze în mod clar și vizibil consumatorii

Conform orientărilor privind interpretarea și aplicarea Directivei privind drepturile consumatorilor, în cazul în care astfel de tehnici sunt utilizate pentru personalizarea prețului, profesioniștii în cauză ar trebui să informeze în mod clar și vizibil consumatorii, astfel încât aceștia să poată lua în considerare potențialele riscuri în decizia lor de cumpărare. Mai mult, „furnizarea de informații cu privire la procesul decizional automatizat în cadrul politicii de confidențialitate a comerciantului nu va fi suficientă pentru respectarea cerințelor precontractuale în materie de informare cu privire la personalizarea prețurilor în temeiul Directivei privind drepturile Consumatorilor. Informațiile privind personalizarea prețurilor ar trebui furnizate înainte de fiecare tranzacție, nu doar ca parte a informațiilor generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către comerciant”.

O altă noutate adusă prin Directiva (UE) 2.161/2019 și transpusă în România prin OUG 58/2022, este aceea referitoare la recenziile prezente pe site-urile de cumpărături și în comunicările comercianților către consumatori. Acestea sunt importante, deoarece influențează deciziile altor cumpărători de a alege sau nu un produs. Comercianții trebuie să trateze în mod egal recenziile pozitive și pe cele negative și să fie transparenți în ceea ce privește modul în care sunt procesate aceste opinii, originea acestora și cum sunt colectate și găzduite pe site-ul web sau pe platforma online. Aceste recenzii trebuie să fie ale unor clienți reali, care au achiziționat sau au testat produsul în cauză. În cazul în care realitatea recenziilor nu a fost verificată, acest lucru trebuie prezentat în mod clar, indicând și că aceste postări nu sunt neapărat recenzii ale consumatorilor care au utilizat sau achiziționat produsele în cauză.

Trebuie menționat că, multe dintre noile norme au fost determinate de dezvoltarea comerțului online și aduc actualizările necesare pentru modul în care comercianții și consumatorii acționează în acest mediu, dar sunt destule aspecte care acoperă atât comerțul online, cât și cel în magazinele fizice.

Astfel, OUG 58/2022 include în lista practicilor comerciale înșelătoare prezentarea sau însărcinarea unei alte persoane juridice sau fizice cu prezentarea de recenzii sau recomandări false ca venind din partea unor consumatori ori prezentarea înșelătoare a recenziilor sau a recomandărilor unor consumatori pe platformele de comunicare sociala pentru a promova anumite produse.

Foarte importante pentru consumatori sunt și următoarele reglementări introduse prin aceeași OUG 58/2022și se referă la măsurile reparatorii pentru victimele practicilor incorecte:

(1) Consumatorii afectați de practicile comerciale incorecte au dreptul la masuri de remediere pentru a se elimina toate efectele respectivelor practici incorecte, fără costuri, după cum urmează:

a) înlocuirea, reducerea prețului sau încetarea contractului și restituirea contravalorii produsului sau serviciului, după caz;

b) despăgubiri pentru prejudiciul suferit de consumator;

c) în cazul în care se constată deficiențe în primele 30 de zile de la achiziția produsului sau serviciului, se dispune direct înlocuirea acestora.

În cazul constatării unor nereguli, consumatorul ar trebui să trateze mai întâi cu comerciantul pentru a rezolva problemele apărute în legătură cu bunurile sau serviciile achiziționate. De aceea, pentru a-i permite consumatorului sa ia rapid legătura cu profesionistul și să comunice cu acesta în mod eficient, OUG 58/2022 introduce cerințe de transparență.

Astfel, consumatorul trebuie să aibă la dispoziție afișate informații despre sediul profesionistului, precum și numărul de telefon al acestuia și adresa sa de e-mail și, dacă este cazul, adresa poștală si identitatea profesionistului în numele căruia acționează. De asemenea, pentru cazul în care profesionistul oferă alte mijloace de comunicare online, acesta trebuie să garanteze conservarea la dispoziția consumatorului, pe un suport durabil, a oricărei corespondențe scrise cu profesionistul, inclusiv a datei și a orei unei astfel de corespondențe. Desigur, celelalte căi de remediu sunt la îndemâna consumatorului și ele ar implica plângeri la oficiile pentru protecția consumatorilor, sesizări la poliție în cazul săvârșirii de către comercianți a unor fapte mai grave și chiar acțiuni în instanță.

Speranța mea este însă, ca, pe măsură ce legislația privind protecția consumatorilor este îmbunătățită, iar consumatorii și comercianții sunt mai bine informați cu privire la drepturile și obligațiile lor, surprizele de Black Friday să fie surprize plăcute și nimic mai mult.

Credit foto: Dreamstime

N.Red: Calu Monica este jurist specializat în Dreptul consumatorilor, cu o experiență de mai mult de un deceniu în acest domeniu. Este specializată în protecția drepturilor consumatorilor de servicii financiare, iar domeniile sale de expertiză includ contractele bancare, contractele de asigurări, reglementarea drepturilor consumatorilor de servicii financiare în legislația internă și a Uniunii Europene. Deține, de asemenea, o licență în economie. Este fondatoare și președinte a Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți și membră în Banking Stakeholders Group (BSG) la Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și în Insurance and Reinsurance Stakeholders Group (IRSG) la Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), reprezentând consumatorii. Este membru independent în ONG-ul internațional Finance Watch.