The visit of the President of India, Droupadi Murmu, who on Friday was welcomed at Parliament, is a truly historic one in Romania in the last 30 years, said the Speaker of the Chamber of Deputies, Sorin Grindeanu.

„Today I had the honour of welcoming Mrs. Droupadi Murmu in the Romanian Parliament, a truly historic visit of a President of India to our country in the last 30 years! Now, we have the ambition to build together something concrete and solid for the future. We start from trade exchanges of over USD 1.28 billion and Indian investments of USD 1.75 billion in Romania, and the Joint Business Forum held in Bucharest set a committed to ojective – to double bilateral trade in a few years!”, Grindeanu wrote in a social medis post.

He added that he declared 2028 as the Romania-India Year of Innovation.

„It is not an honorary title, but a commitment that we can develop major projects in strategic economic fields, such as IT, the drugs industry or renewable energy. I am convinced that Romania has only to gain from the partnership with a global economic giant – a country in which 1.4 billion people live, half under 30 years of age and whose economy is growing at almost 8% per year. In the last century, Mircea Eliade studied in India, and Rabindranath Tagore came to visit Romania. Today, we must write together the next chapter of Romanian-Indian relations, in which the economy becomes the main support of our bilateral development!”

India’s Murmu started a two-day visit to Romania on July 23 at the invitation of her Romanian counterpart. The last visit of a Romanian President to India took place in 2006 and the most recent visit of a President of India to Romania was in 1994.

Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a aprobat, în ședința de joi, memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Marie Curie” din Capitală. În urma acestei decizii ar urma să se redeschidă cele cinci paturi ATI închise din lipsă de personal. Aprobarea memorandumului nu rezolvă însă problema deficitului de personal din sistemul sanitar, a avertizat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Demersul, făcut cu întârziere, nu a putut împiedica noi tragedii. Au murit doi dintre cei nouă bebeluși aflați pe lista de așteptare pentru un loc în secția de Terapie Intensivă Neonatală de la ”Marie Curie”. Este vorba despre un nou-născut din Constanța și un bebeluș diagnosticat cu o malformație cardiacă gravă, care era internat în Bacău, potrivit antena3.

Potrivit șefului Secției ATI Neonatală de la Spitalul ”Marie Curie” din București, Cătălin Cîrstoveanu, în șase ani, 150 de copii aflați pe lista de așteptare au murit. Cîrstoveanu a spus despre deblocarea celor 22 de posturi că era necesară, însă reprezintă o ”soluție de avarie”.

Citește și Bolojan, despre scandalul posturilor blocate din Sănătate: ”Sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”. Cere depunctarea unităților cu cheltuieli de personal peste media națională

Numărul de locuri din secția ATI pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie” a fost redus de la 27 la 22, după plecarea a opt asistente.

Deblocarea a 22 de posturi, aprobată joi de guvern, nu poate avea efecte favorabile imediate, întrucât ouparea posturilor și pregătirea personalului ar putea dura câteva luni sau chiar un an. Asistentele care au plecat din spital aveau o pregătire de circa 10 ani.

Secția ATI pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie” tratează cazuri grave, inclusiv copii cu malformații congenitale și afecțiuni oncologice, pulmonare sau cardiace, care necesită o atenție specială din partea cadrelor medicale. În prezent, secția funcționează cu o asistentă medicală la patru-cinci copii. În cazul bebelușilor cu malformații grave sau afecțiuni pulmonare severe, ar fi nevoie de cel puțin două asistente pentru îngrijirea lor, mai notează sursa citată.

(foto cu caracter simbolic; sursa – pexels)

Citește și Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, propune majorarea sporului pentru gărzile din UPU şi salarizarea în funcție de performanță

Generalul Vlad Gheorghiță a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute, vineri, 24 iulie 2026, că echipajul aeronavei F-16 este format din doi piloți cu experiență, deși au vârste de sub 30 de ani. Potrivit acestuia, intervenția demonstrează nivelul ridicat de pregătire al Aviației Române și al Școlii de Pilotaj.

„Mi-aș dori să am în toată flota aeriană oameni ca ei. Cel care a angajat drona e căpitan. Cel care l-a asistat în angajarea dronei este locotenent. Doi oameni care nu au mai mult de 28 de ani. Doi oameni tineri care și-au făcut datoria și care au dovedit că Școala de Pilotaj și Aviația Română sunt la nivel superior. NATO a fost în patru situații de acest gen de la începutul războiului, dintre care două au fost rezolvate cu piloți români”, a declarat generalul Vlad Gheorghiță.

Acesta a precizat că și militarii care au coordonat de la sol interceptarea dronei sunt, la rândul lor, foarte tineri, având gradele de sublocotenent și locotenent.

Citeşte şi: Primele imagini cu drona doborâtă în județul Buzău. Aparatul a fost neutralizat de un F-16 și s-a prăbușit lângă Padina VIDEO

Șeful Armatei propune decorarea pilotului

În cadrul aceleiași conferințe, generalul Vlad Gheorghiță a fost întrebat dacă pilotul care a doborât drona ar urma să fie decorat pentru misiunea îndeplinită. Șeful Armatei a afirmat că își dorește ca militarul să primească una dintre cele mai importante distincții ale statului român, apreciind că acțiunea reprezintă un moment important pentru imaginea și credibilitatea Armatei Române.

„Eu îmi doresc să fie decorat cu Ordin Național, dacă este posibil. Din ceea ce mă privește, dacă nu se întâmplă la nivel național, lucrez eu. Nu este o chestiune de complezență, pentru că am reușit să stingem niște frustrări pe care Armata Română le-a acumulat. Nu s-a pus niciodată problema că Armata Română nu își facă datoria. Astăzi am reușit să lucrăm ca la carte”, a punctat generalul Vlad Gheorghiță.

Citește și: Reacția lui Radu Miruță după ce o dronă a fost doborâtă în spațiul aerian al României: „Prin profesionalism, sânge rece și reacție rapidă, au neutralizat o dronă care a pătruns astăzi neautorizat în spațiul aerian al României”

Monumentul dedicat poetului Adrian Păunescu, amplasat în Parcul Grădina Icoanei din Sectorul 2 al Capitalei, ar putea fi retras după ce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a făcut o solicitare în acest sens.

IICCMER și-a exprimat această poziție încă din 2012, însă a reluat-o vineri, 24 iulie 2026, afirmând că nu vizează opera literară a lui Adrian Păunescu, ci semnificația pe care o are păstrarea monumentului în spațiul public.

Institutul a emis un comunicat în care a readus aminte poziția exprimată în urmă cu 14 ani și a prezentat motivele pentru care dorește retragerea monumentului.

Citește și : Gestul făcut de tatăl lui Mario Berinde în memoria fiului său. Cum se simte Viorel Berinde după tragedie: „E marcat foarte tare!”

„La acel moment, IICCMER s-a pronunțat împotriva inaugurării monumentului, arătând că omagierea în spațiul public a unei persoane care a avut un rol important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu este incompatibilă cu respectul datorat memoriei victimelor dictaturii comuniste”, transmite instituția.

IICCMER subliniază că inițiativa nu pune sub semnul întrebării valoarea creației literare a lui Adrian Păunescu.

„IICCMER subliniază că acest demers nu pune în discuție valoarea operei literare a lui Adrian Păunescu, ci semnificația pe care menținerea unui monument o conferă unei personalități. Un astfel de gest reprezintă o formă de recunoaștere oficială și trebuie analizat în raport cu întregul parcurs biografic și public al persoanei omagiate”, se arată în comunicat.

Institutul amintește că Adrian Păunescu a condus revista Flacăra și a fondat Cenaclul Flacăra, desfășurat în cadrul instituțional al regimului comunist, activități care au contribuit la promovarea ideologiei oficiale și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu.

„Menținerea acestui monument în spațiul public evidențiază dificultățile pe care societatea românească le întâmpină încă în asumarea critică a trecutului comunist și subliniază nevoia consolidării cunoașterii istoriei recente.

În acest context, astfel de forme de omagiere pot contribui la perpetuarea unor percepții nostalgice asupra regimului comunist, prin estomparea rolului pe care anumite personalități l-au avut în mecanismele de propagandă ale dictaturii”, precizează instituția.

Institutul mai arată că, în ultimii ani, a atras în mod repetat atenția asupra fenomenului nostalgiei față de comunism și invocă rezultatele cercetărilor proprii, inclusiv cele din Barometrul nostalgiei comuniste, care evidențiază importanța cunoașterii istoriei recente și a dezvoltării unei memorii publice bazate pe cercetarea istorică și pe respectul față de victimele regimului comunist.

Citește și : SONDAJ INSCOP. La 35 de ani de la căderea comunismului, 66% dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun. Politologul Remus Ștefureac: „Societatea românească este complet fragilizată în fața războiului informațional”

IICMER își exprimă disponibilitatea de a sprijini autoritățile prin expertiza sa în toate demersurile ce privesc memoria regimului comunist.

Șoferii din București și Ilfov plătesc tarife RCA aproape duble față de restul țării, iar patronii de service-uri acuză că asigurătorii și-au crescut prețurile masiv, fără justificări reale.

Asigurătorii afirmă, în același timp, că prețurile sunt mai mari pentru că în Capitală au loc mai multe incidente, în timp ce costurile cu reparațiile au crescut considerabil.

Dan Barbu, președintele Patronatului Operatorilor de Service Auto din România (POSA), contrazice această aserțiune și dă mai multe exemple de situații contradictorii de pe piața RCA.

Spre exemplu, faptul că în București circulă sute de mii de mașini înmatriculate în alte județe și care pot face accidente în Capitală, însă șoferii acestora plătesc tarife mult mai mici. Astfel, șoferii cu mașini înmatriculate în București ar fi automat discriminați.

„Există mai multe aspecte care ridică semne de întrebare:
• nu este suficient să se afirme că în București sunt mai multe accidente; trebuie demonstrat că acestea sunt produse de vehicule înmatriculate în București și Ilfov;
• zilnic circulă în Capitală sute de mii de vehicule înmatriculate în alte județe, dar utilizate preponderent în București;
• tarifarea RCA se face în funcție de județul de înmatriculare, nu de locul real în care vehiculul este utilizat;

Citește și : În ce oraș din România călătoria cu tramvaiul și autobuzul va costa doar un leu. Noul tarif intră în vigoare de la 1 august

• în consecință, două autovehicule identice, utilizate în aceleași condiții de trafic din București, pot plăti prime RCA foarte diferite doar pentru că sunt înmatriculate în județe diferite;
• în prezent, nu există suficiente date publice care să demonstreze câte accidente sunt provocate exclusiv de vehicule înmatriculate în București și Ilfov comparativ cu cele înmatriculate în alte județe”, explică Dan Barbu, pentru Libertatea.

Acesta spune că prețul reparațiilor auto este format 85% din piese și materiale și numai aproximativ 15% din manoperă, adică singura componentă care aparține efectiv service-ului.

„Din această valoare, unitatea reparatoare trebuie să suporte salariile angajaților, utilitățile, chiria, autorizațiile, verificările metrologice, mentenanța echipamentelor, investițiile și toate celelalte costuri necesare desfășurării activității”, afirmă Barbu.

Oficialul oferă și o statistică:

• prima medie RCA a crescut de la aproximativ 400 de lei în anul 2010 la peste 2.000 de lei în prezent;
• salariul mediu din economie a crescut de aproximativ cinci ori;
• în schimb, tarifele de manoperă acceptate de asigurători au crescut de doar două ori;
• mai mult, inclusiv în reprezentanțele auto există diferențe de până la cinci ori între tariful afișat și tariful acceptat prin contractele încheiate cu societățile de asigurare.

Service-urile se plâng, totodată, că asigurătorii nu plătesc reparațiile sau le plătesc parțial, tocmai pentru a forța unitățile reparatoare să accepte tarife mici.

„Piața RCA traversează o perioadă foarte dificilă. Valoarea polițelor de asigurare continuă să crească, iar pentru mulți șoferi, aceste majorări par să se producă permanent. De fiecare dată când tarifele RCA cresc, reprezentanții asigurătorilor și, uneori, chiar ASF indică drept cauză costurile de reparație practicate de service-uri. Consider că această explicație este incompletă”, afirmă Barbu.

„Pe de-o parte asistăm la creșterea continuă a tarifelor RCA, iar pe de altă parte există numeroase probleme privind plata despăgubirilor: plăți în regie proprie, plăți parțiale către unitățile reparatoare și litigii tot mai numeroase”, mai afirmă reprezentantul service-urilor.

Patronatul service-urilor cere ASF mai multă transparență în privința sancțiunilor aplicate asigurătorilor, supravegherea mai fermă a respectării obligațiilor legale ale asigurătorilor și intervenția rapidă când drepturile păgubiților și service-urilor sunt afectate.

Dan Barbu mai spune că asigurătorii promovează despăgubirile în regie proprie, prin care păgubiții primesc bani să-și repare unde doresc mașinile, determinând ca peste 60% dintre păgubiți să încaseze despăgubirea direct în cont.

Acest lucru duce la reparații în unități neautorizate, care funcționează ilegal, deoarece sumele primite nu acoperă costurile totale, ASF încurajând, astfel, indirect munca la negru.

„În același timp, service-urile autorizate sunt supuse unei presiuni permanente privind tarifele de manoperă. Legea este foarte clară. Art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 prevede: «Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii, în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată»”, afirmă Dan Barbu.

„Cu toate acestea, în practică, numeroși asigurători efectuează plăți parțiale, nu pentru că legea ar fi neclară, ci pentru a exercita presiune financiară asupra service-urilor și pentru a le determina să accepte tarife impuse unilateral”, acuză el.

Veniturile companiilor de asigurări au crescut cu 10% anul trecut, până la 25 de miliarde de lei în 2025.

Citește și : Pensii 2026. Ce se întâmplă dacă nu ești acasă când vine poștasul cu pensia. De unde îți poți recupera banii

Profitul net a urcat de la 939,75 milioane de lei în 2023 la 1,41 miliarde de lei în 2025, conform Profit.ro.

Femeia din Harghita care a născut cvadrupleți la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc are 31 de ani. Cei patru bebeluși au venit pe lume în săptămâna 26 de sarcină și cântăresc mai puțin de un kilogram fiecare.

Premieră la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc. O femeie a născut cvadrupleți

Este prima dată când la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc se nasc cnadrupleți. Bebelușii au venit pe lume pe 21 iulie.

„Cu mare bucurie vă aducem la cunoştinţă – cu acordul părinţilor – că, în data de 21 iulie 2026, la ora 11:39, în spitalul nostru s-au născut cvadrupleţi. Potrivit evidenţelor Secţiei de Neonatologie, este pentru prima dată când în instituţia noastră are loc o naştere de cvadrupleţi!”, au transmis reprezentanţii spitalului într-o postare pe pagina de Facebook.

Mama celor patru bebeluși este o tânără în vârstă de 31 de ani, din localitatea Malnaş-Băi, judeţul Covasna. Micuții au fost transferați la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. I. A. Sbârcea” din Braşov. Din păcate, doi dintre ei sunt în stare gravă, fiind ventilați mecanic, scrie observatornews.ro.

Citește și Țările în care se nasc cei mai mulți copii români. Unul din șase bebeluși cu părinți români a venit pe lume în străinătate

„În prezent necesită suport respirator. Mama se recuperează în spitalul nostru, iar starea sa este bună”, a transmis iniţial Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc.

Medicii sunt rezervaţi în privinţa evoluţiei lor, în condiţiile în care copiii s-au născut foarte devreme.

Sarcina a fost obţinută prin inseminare asistată. Copiii au primit numele Abigel Kincso, Aliz Nora, Attila Nimrod şi Andrea Csenge. La naştere, au avut greutăţi cuprinse între 740 şi 810 grame.

Citește și De ce au bebelușii ”celulită” și de ce nimeni nu vorbește despre asta? Fundulețul nou născutului arată ca o coajă de portocală dar asta poate fi chiar un semn bun!