Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă va fi reconectată, joi, la Sistemul Energetic Naţional (SEN), ulterior finalizării lucrărilor de remediere de către specialiştii CNE Cernavodă şi va atinge vineri puterea nominală, iar Unitatea 2 a fost deja sincronizată şi a reluat livrarea de energie electrică, puterea unităţii fiind în creştere, informează AGERPRES.

Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă revin în producție. Anunțul Nuclearelectrica

Conducerea Nuclearelectrica a făcut miercuri o informare la reuniunea Comandamentului Energetic, în format mixt, la sediul Dispecerului Energetic Naţional (DEN) al Transelectrica. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Niţulescu, a deschis reuniunea, care a vizat starea SEN, revenirea în producţie a unităţilor de la Cernavodă şi pregătirea pentru sezonul rece în sectoarele energiei electrice şi gazelor naturale.

Consumul de energie și resursele disponibile pentru orele de vârf, analizate de Comandamentul Energetic

Dispecerul Energetic Naţional a prezentat evoluţia consumului şi structura producţiei de energie electrică în perioada 1-10 noiembrie 2026, precum şi situaţia schimburilor transfrontaliere. Discuţiile au vizat prognozele de consum pentru perioada următoare, resursele disponibile pentru acoperirea cererii în orele de vârf şi contribuţia instalaţiilor de stocare la echilibrarea sistemului.

Seceta afectează producția hidroenergetică. Rezervele de apă din lacurile de acumulare, evaluate înainte de iarnă

În sectorul hidroenergetic, au fost analizate efectele secetei asupra producţiei şi nivelul rezervelor de apă din lacurile de acumulare. Aceste rezerve sunt folosite atât pentru producerea energiei electrice, cât şi pentru echilibrarea sistemului. Evaluarea a ţinut cont de prognozele meteorologice şi hidrologice, alături de disponibilitatea hidrocentralelor pe durata lucrărilor programate.

Totodată, a fost evaluată disponibilitatea centralelor pe cărbune şi pe gaze naturale pentru sezonul rece, ţinând cont de stadiul lucrărilor de mentenanţă, al reparaţiilor şi al probelor de funcţionare. Evaluarea a inclus situaţia stocurilor de combustibil necesare funcţionării acestor capacităţi pe durata iernii.

Rezervele de gaze naturale, cu 362 de milioane de metri cubi mai mici decât anul trecut

În ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale, Transgaz a prezentat evoluţia surselor de aprovizionare şi a consumului zilnic în primele zece zile ale lunii noiembrie 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025. Comandamentul a analizat fluxurile de gaze naturale prin punctele de interconectare cu ţările vecine, situaţia stocurilor din depozite şi prognozele pentru sezonul rece, până la 31 martie 2027.

„Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute faţă de anul trecut, cu o diferenţă substanţială de aproximativ 362 de milioane mc, care se va regăsi, din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât şi la anumite costuri. La rezervele de cărbune, să zicem că stăm binişor. Avem aici o capacitate de 579.000 de tone de cărbune la ora actuală, pentru Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Valea Jiului, cele două societăţi care produc energie electrică pe bază de cărbune. (…) Şi pe partea de hidrologie avem nişte rezerve mult mai scăzute şi neanticipate până în prezent. Rezerva în lacurile energetice este de aproximativ 1.240 de Gigawaţi, doar 43,85%, din păcate, în scădere”, a declarat secretarul de stat Pavel-Casian Niţulescu, după reuniunea Comandamentului Energetic.

Ministerul Energiei cere verificarea pregătirilor pentru sezonul rece

El a solicitat evaluarea, împreună cu operatorii de distribuţie, a stadiului pregătirilor pentru iarnă şi identificarea dificultăţilor pentru care ar putea fi necesar sprijinul autorităţilor. Discuţiile au urmărit coordonarea dintre operatori şi instituţiile competente pentru prevenirea disfuncţionalităţilor şi intervenţia rapidă în cazul apariţiei acestora.

Cercetarea INSCOP și-a propus să afle cum văd românii viața lor în comparația cu cea a părinților, iar rezultatele demonstrează, pe undeva, caracteristica nostalgică a multor adepți ai așa-zisului trend suveranist.

Astfel, 43 la sută dintre votanții AUR sunt de părere că generația părinților lor a avut o viață mai ușoară, în timp ce 48 la sută cred că aceasta a fost mai grea.

În rândul alegătorilor PNL, USR și PSD, predomină opinia contrarie, și anume aceea că părinții lor au avut o viață mai dificilă.

AUR: 43 la sută consideră că părinții au avut o viață mai ușoară, iar 48 la sută că au avut o viață mai grea
PNL: 14 la sută cred că părinții au trăit mai ușor, iar 77 la sută că au avut o viață mai grea
USR: 19 la sută consideră că părinții au avut o viață mai ușoară, iar 73 la sută că au avut una mai grea
PSD: 29 la sută cred că părinții au trăit mai ușor, în timp ce 64 la sută consideră că au avut o viață mai dificilă

La nivelul întregului eșantion al sondajului, 60,8 la sută dintre români consideră că părinții lor au avut o viață mai grea, în timp ce 30,1 la sută cred că aceștia au trăit mai ușor. Alți 7,7 la sută consideră că situația a fost aproximativ aceeași.

Citește și Cum ar vota românii la alegerile parlamentare din 2028. Ce scoruri ar obține PSD, AUR, PNL și USR, potrivit INSCOP

”Deși majoritatea românilor crede că tinerii au astăzi mai multe șanse de reușită decât generațiile anterioare, diferențele dintre categoriile sociale sunt foarte mari: cei cu educație superioară și locuitorii marilor orașe văd mai multe oportunități, în timp ce persoanele cu educație redusă și locuitorii din mediul rural sunt mult mai sceptici”, a explicat el.

Această diferență arată că progresul României nu este perceput la fel de toți cetățenii, iar sentimentul că ai sau nu șanse să reușești în viață depinde puternic de mediul social în care trăiești”, spune directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Conform aceleiași cercetări, 51,4 la sută dintre români sunt de părere că tinerii au astăzi mai multe oportunități de reușită decât generațiile anterioare, în timp ce 40,9 la sută cred că au mai puține, notează alba24.ro.

Opiniile, în funcție de opțiunea politică a respondenților, reconfirmă faptul că mulți votanți AUR sunt nemulțumiți de prezent.

USR: 74 la sută consideră că tinerii au mai multe oportunități
PNL: 68 la sută cred că tinerii au mai multe șanse de reușită
PSD: 51 la sută consideră că oportunitățile sunt mai numeroase
AUR: 41 la sută cred că tinerii au mai multe oportunități, în timp ce 53 la sută consideră că au mai puține

Sondajul a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie, pe un eșantion de 1.197 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8 la sută, la un grad de încredere de 95 la sută.

Cercetarea este parte a unui barometru realizat lunar de INSCOP la comanda platformei de știri informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Citește și SONDAJ INSCOP. Peste 72 la sută dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită. Procentul, mai mic decât cel similar din septembrie

O ambarcaţiune a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) a intervenit, miercuri dimineaţa, pentru a prelua un marinar cu probleme medicale, aflat la bodul unei nave, în Marea Neagră.

Potrivit reprezentanţilor ARSVOM, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat, miercuri dimineaţa, Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare o intervenţie de tip Medevac, la nava Iskander, sub pavilion Tunisia.

Nava SAR Artemis s-a deplasat şi a preluat un marinar care a acuzat probleme medicale.

Pacientul a fost preluat de un echipaj de ambulanță

Ambarcaţiunea ARSVOM a ajuns apoi în Dana de pasageri a Portului Constanţa, iar pacientul a fost preluat de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Constanţa.

Marinarul a fost transportat la Spitalului Clinic Judeţean Constanţa, pentru a fi supus unor evaluări medicale.

Peste 17.000 de persoane care au furnizat informații fostei Securități au fost identificate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), de la începerea activității instituției, în 2000, până în noiembrie 2026.

Procesul de deconspirare presupune însă investigații complexe, în care cercetătorii trebuie să coreleze documente din arhivă pentru a stabili cu certitudine identitatea celor care au folosit nume conspirative.

Potrivit datelor prezentate de CNSAS, instituția nu dispune de o evidență completă care să asocieze automat numele conspirative ale informatorilor cu identitățile lor reale. Astfel, fiecare solicitare de verificare presupune cercetarea documentelor și confruntarea informațiilor din mai multe dosare.

Citește și : Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu? Carnea de la bovine intoxicate ajungea pe mesele românilor, vacile erau hrănite cu paie, țăranii munceau pe 150 de lei pe lună, puii se mâncau între ei din lipsa furajelor (CNSAS)

Pentru ca o persoană să poată fi deconspirată, trebuie îndeplinite două condiții: să existe dovezi că aceasta a furnizat informații despre persoana care a solicitat verificarea și să poată fi stabilită fără echivoc legătura dintre identitatea reală și numele conspirativ folosit.

„Deconspirarea nu este o simplă listare a unor nume. Este un proces laborios de căutare a unor informaţii răspândite în toată arhiva şi de coroborare a lor pentru identificarea documentată şi certă a unui informator”, precizează instituţia.

Cercetarea este reluată pentru fiecare caz în parte, iar uneori specialiștii trebuie să consulte zeci de mii de dosare. Deși digitalizarea arhivei a ușurat treptat activitatea, identificarea foștilor informatori necesită în continuare verificări documentare amănunțite.

Consiliul a demarat preluarea documentelor fostei Securități în anul 2006, operațiune care continuă și în prezent. Materialele sunt introduse treptat în bazele de date electronice, pe măsură ce ajung în posesia instituției și sunt cercetate.

Evidențele sunt în continuă dezvoltare și permit identificarea mai rapidă a unor informații, însă nu înlocuiesc analiza documentelor originale, arată CNSAS. Simpla descoperire a unui nume conspirativ într-un dosar nu este suficientă pentru a stabili identitatea informatorului.

Citește și : CNSAS arată luxul în care trăiau foștii securiști turnători, în timp ce românii mureau de foame. Mobilă de mahon, covoare persane și tablouri de Grigorescu, împărțite între oamenii regimului

Separat de cei 17.104 informatori identificați în urma solicitărilor individuale, Consiliul publică și evidențe referitoare la fostele cadre ale Securității și la persoanele pentru care a fost solicitată constatarea calității de colaborator al poliției politice comuniste.

La data de 10 noiembrie 2026, pe site-ul CNSAS figurau 4.920 de ofițeri și subofițeri de Securitate și 1.120 de colaboratori.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu este pregătită să accepte un acord care să prevadă retragerea sa din Donbas și nu are încredere în „dictatorul rus”, Vladimir Putin, informează RBC, conform Rador Radio România.

Poziția lui Zelenski

Zelenski a subliniat că „este mai ușor să se exercite presiuni asupra Kievului decât asupra Moscovei, însă Ucraina speră că Statele Unite și Europa vor găsi o altă cale de a pune capăt războiului”.

Potrivit RBC-Ucraina, care citează declarațiile lui Zelenski făcute în cadrul unei conferințe de presă la Dublin, marţi seară, liderul de la Kiev a explicat de ce i se cer Ucrainei concesii, în loc să fie exercitate presiuni asupra Moscovei.

„Este o modalitate simplă de a aborda discuțiile cu rușii: să facă presiuni asupra noastră, pentru a ne determina să părăsim Donbasul, iar astfel, se va ajunge la un acord. Noi nu suntem pregătiți pentru un asemenea acord și nu suntem pregătiți să avem încredere în Putin” – a afirmat președintele ucrainean.

Totodată, Zelenski și-a exprimat speranța că Washingtonul va căuta o altă abordare pentru încheierea războiului.

„Desigur, este mai ușor să se exercite presiuni asupra noastră, dar sper că Statele Unite vor găsi o altă cale, împreună cu Europa. Ne bazăm pe acest lucru” – a adăugat Volodimir Zelenski.

În cadrul negocierilor, Rusia încearcă să-și susțină revendicările teritoriale asupra Donbasului prin invocarea unor presupuse succese pe front. Potrivit lui Zelenski, delegația rusă prezentă la negocierile de la Abu Dhabi a susținut că a ocupat jumătate din partea Donbasului aflată sub control ucrainean.

Reprezentanții armatei și ai serviciilor de informații ruse au vorbit în mod serios despre aceste afirmații, însă președintele ucrainean a subliniat că declarațiile respective nu au nicio legătură cu realitatea și a afirmat că Putin trăiește într-o realitate diferită.

Negocieri la Abu Dhabi pentru ziua 2

Discuțiile de la Abu Dhabi dintre negociatori din Rusia și Ucraina urmează să continue pentru a doua zi, după o primă rundă de discuții, descrise drept productive.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat foarte fericit să vadă o schimbare de abordare a mediatorilor americani, după ce anterior și-a exprimat îngrijorările cu privire la apropierea lor de Moscova.

Liderul ucrainean și-a exprimat speranța ca întâlnirea să poată duce la un summit al liderilor cu participarea lui Vladimir Putin.

Discuțiile continuă miercuri şi Zelenski insistă în acest timp asupra necesităţii unor garanţii de securitate solide pentru ţara sa.

După nouă luni de pauză, Kievul şi Moscova au început această nouă rundă de negocieri cu speranţa de a face progrese către o soluţionare a războiului provocat de invazia rusă şi, potrivit Washingtonului, de a lucra asupra unui nou cadru de securitate care să includă mai larg şi Europa.

Discuţiile sunt programate să se reia miercuri la ora locală 12:00 (08:00 GMT), potrivit unei surse din delegaţia rusă. Agenda celei de-a doua zi se va concentra pe „măsuri de detensionare” care privesc atacurile asupra infrastructurilor energetice şi asupra navigaţiei comerciale în Marea Neagră, potrivit preşedintelui Zelenski.

Dar continuă în acest timp atacurile reciproce, cu numai câteva ore înaintea celei de-a doua zi de tratative un atac cu drone ucrainene provocând un incendiu major în portul petrolier rusesc Ust-Luga de la Marea Baltică. Potrivit guvernatorului regiunii ruse Leningrad, cel puţin 150 de drone au fost interceptate şi acesta este cel mai mare atac ucrainean asupra acestei regiuni de la începutul anului.

Totuşi, Zelenski a părut optimist după prima zi de discuţii. „Văd schimbări. Sunt foarte mulţumit de ceea ce aud. Vom vedea ce se poate face”, a spus el marţi seară la Copenhaga, unde se află într-o vizită oficială.

El a menţionat că la negocierile de la Abu Dhabi, la care participă şi emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au abordat şi problema teritorială, care este principalul obstacol pentru un acord de pace.

În timp ce Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie de „garanţii de securitate foarte precise”. Marţi a fost discutată şi posibilitatea unui mare schimb de prizonieri între Kiev şi Moscova, a mai spus preşedintele ucrainean.

Secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuţiile de marţi ca fiind „foarte productive”. El a adăugat că obiectivul SUA este ca acest format de negociere să fie extins, „la un moment dat”, pentru a include şi europenii, a căror participare directă la negocieri a fost respinsă de Rusia. Conform lui Zelenski, europenii urmează să desemneze luna aceasta un negociator.

Emisarul american Jared Kushner a cerut un nou cadru de securitate pentru Ucraina şi Rusia, dar şi pentru Europa, „care să asigure pacea timp de decenii, dacă nu sute de ani”.

O poziţie similară este susţinută de Rusia. Potrivit unei surse din delegaţia rusă, soluţionarea războiului din Ucraina „nu este decât un element” al dezbaterii, „al cărei obiectiv final este crearea unei arhitecturi de securitate” pentru „ansamblul continentului european”.

Preşedintele american Donald Trump a vorbit săptămâna trecută despre pregătirea unui „mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina” şi care „ar putea cuprinde toată Europa”, fără a da detalii despre propunerile avansate.

Ucraina şi susţinătorii săi europeni au reacţionat la aceste remarci vagi declarându-şi opoziţia faţă de orice acord încheiat pe la spatele lor.

Dar UE şi SUA şi-au exprimat marţi sprijinul pentru o „arhitectură şi mecanisme de securitate europene solide pentru perioada postbelică”, potrivit unei declaraţii comune, în care au insistat asupra respectării „suveranităţii” şi „integrităţii teritoriale” a Ucrainei.

Înaintea discuţiilor, un oficial american ce a vorbit cu condiţia anonimatului a spus că este „prudent optimist”, considerând că atât Kievul, cât şi Moscova „au arătat în privat o oarecare flexibilizare” a poziţiilor.

Oficial însă, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate. Moscova cere în special retragerea armatei ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul ucrainean, în timp ce cealaltă provincie a acestei regiuni, provincia Lugansk, este aproape complet ocupată de trupele ruse.

Dar Zelenski refuză cedarea Donbasului, mai ales că partea rămasă acolo sub control ucrainean este puternic fortificată şi apărarea sa a necesitat sacrificii umane imense încă din timpul războiului împotriva separatiştilor proruşi, început în 2014, urmat de invazia rusă din 2022.

De asemenea, Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja o altă agresiune rusă, plus cel puţin zece ani de ajutor financiar pentru a menţine o armată de 800.000 de soldaţi şi a-şi reconstrui infrastructura distrusă de război.

Posibile subiecte de atins

Problema teritoriilor ar putea fi un subiect de discuție în cadrul onvorbirilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina şi SUA de la Abu Dhabi, a relatat publicația Politico.

Problema teritoriilor ar putea fi un subiect de discuție în cadrul celei de-a doua zile de discuții trilaterale dintre Rusia, Statele Unite și Ucraina la Abu Dhabi – a relatat publicația europeană Politico, citând surse.

Potrivit sursei Politico, discuțiile, care au debutat ieri, pe 10 noiembrie, s-au axat în prima zi pe garanțiile de securitate și schimburile de prizonieri de război.

Delegația rusă este condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, iar delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe.

La masa negocierilor de la începutul discuțiilor au fost prezenți, de asemenea, emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, Alexus Grinkevich, și ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, Abdullah bin Zayed Al Nahyan.

Fostul ministru Cătălin Predoiu lansează un atac dur la adresa conducerii PNL, după decizia Biroului Politic Național de a le acorda un ultimatum de zece zile liberalilor care au contestat în instanță hotărârile partidului. Într-o amplă postare pe Facebook, intitulată „Liberalism, iliberalism și pacificarea PNL”, Predoiu acuză conducerea formațiunii că exercită presiuni asupra parlamentarilor pentru a-i determina să renunțe la un drept constituțional și avertizează că asemenea practici sunt incompatibile cu valorile liberale și democratice. Fostul ministru îi propune lui Ilie Bolojan o reconciliere generală în partid, revocarea sancțiunilor și organizarea unor alegeri interne de jos în sus, înaintea unui nou congres.

„Îmi e teamă că o astfel de decizie este și cea luată recent de BPN al PNL, prin care o serie de membri PNL care s-au adresat justiției pentru a reclama (în opinia lor) o serie de iregularități în desfășurarea unui congres sunt presați (șantaj politic?) să renunțe la cererile lor în justiție cu alternativa de a se confrunta cu excluderea din grupul parlamentar. Nu mă număr printre reclamanții din acele procese, deci nu pot fi acuzat că pledez propria cauză”, afirmă Cătălin Predoiu.

„Decizia BPN al PNL este golită de orice spirit liberal”

Fostul ministru consideră că măsura adoptată de conducerea PNL depășește cadrul unui conflict politic intern, fiind relevantă pentru modul în care partidul înțelege exercitarea puterii și respectarea drepturilor individuale.

În opinia sa, deciziile unui partid reflectă principiile celor care îl conduc și oferă indicii despre felul în care respectiva formațiune ar administra societatea dacă ar ajunge la guvernare.

„Decizia BPN al PNL citată este golită de orice spirit liberal, este pătrunsă în toate nuanțele sale de un spirit iliberal. Să presezi un parlamentar ales să renunțe la exercițiul unui drept constituțional în schimbul evitării excluderii din grupul parlamentar este departe de orice spirit liberal și democratic. Și, cu puțină imaginație, ilustrează cum ar arăta o societate condusă într-un și de un astfel de spirit”, susține Predoiu.

Acesta invocă inclusiv celebra definiție a democrației formulată de Ion Rațiu în 1990: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.

Predoiu face o paralelă cu declinul PNȚ-CD după ieșirea de la guvernare, avertizând asupra riscurilor pe care le presupun conflictele interne și intoleranța față de opiniile divergente.

„Când acest spirit i-a părăsit pe fruntașii țărăniști după ieșirea de la guvernare în anul 2000, PNȚ-CD s-a îndreptat inexorabil spre dispariție politică, înecat de încercările liderilor de a se anihila reciproc, pentru că nu au putut găsi un numitor comun și au uitat valorile creștinești ale iertării reciproce și toleranței față de diferență”, afirmă fostul ministru.

El admite că orice conducere politică are nevoie de unitate și disciplină organizațională, însă insistă că acestea nu trebuie obținute prin constrângere.

„Înțeleg nevoia oricărei echipe de conducere și a oricărui lider politic de a avea coerență și unitate într-o organizație politică. Dar unitatea în organizațiile politice se câștigă prin convingere, iar dacă concilierea strategiilor și părerilor este imposibilă, prin toleranță și acceptare reciprocă a diferențelor de opinii.”

Predoiu îi propune lui Bolojan un plan în cinci pași pentru „pacificarea PNL”

În mesajul său, Cătălin Predoiu nu se limitează la criticarea actualei conduceri, ci prezintă o serie de măsuri pe care consideră că Ilie Bolojan ar trebui să le adopte pentru rezolvarea conflictelor interne.

Prima dintre acestea este revocarea sancțiunilor adoptate în ultimele luni, urmată de reconcilierea taberelor din partid și organizarea de alegeri în toate structurile teritoriale.

„Ce aș face în locul președintelui Bolojan și al echipei sale ar fi următoarele lucruri, în această ordine: 1) revocarea oricăror măsuri cu caracter sancționator luate sub imperiul tensiunilor și emoțiilor din vară încoace (precizez că nu mă număr printre cei sancționați); 2) reconciliere politică cu respectarea diferențelor de opinii; 3) amenajarea unui spațiu statutar intern pentru coexistența facțiunilor politice orientate doctrinar; 4) alegeri de jos în sus, în fiecare organizație; apoi 5) Congres cu lideri legitimați de jos în sus, de la «popor», de la membri și primari și până la vârful partidului. Aceasta este singura cale prin care poate fi pacificat PNL, în opinia mea”, explică Predoiu.

Fostul ministru susține că în PNL trebuie permisă coexistența mai multor orientări doctrinare, de la conservatori și progresiști până la social-liberali, iar conducerea partidului trebuie legitimată prin votul membrilor, nu prin decizii impuse de la centru.

„Sper ca această opinie să fie receptată în adevăratul ei spirit și adevărata ei intenție: democratizarea PNL prin alegeri de la bază la vârf, consolidarea PNL prin legitimarea tuturor structurilor prin vot de la bază și până la vârf, pacificarea PNL prin vot democratic, din nou spun, de la bază și până la vârf, consolidarea PNL prin versatilitate politică, amenajând coexistența facțiunilor doctrinare interne, conservatoare, progresiste și, de ce nu, social-liberale”, arată acesta.

Avertisment privind legitimitatea conducerii PNL: „Baza și pilonii sunt de lut”

O altă critică formulată de Cătălin Predoiu privește lipsa alegerilor interne din organizațiile teritoriale și practica numirii unor lideri interimari, a căror autoritate depinde de conducerea centrală.

Predoiu avertizează că organizarea unui congres înaintea alegerilor în filiale ar compromite legitimitatea democratică a conducerii partidului.

„Orice altă manieră de a legitima prin vot vârful partidului, fără a-l legitima de la bază spre vârf, e ca și când ai întări cu beton vârful unei construcții, în timp ce baza și pilonii sunt de lut. E destul de limpede ce se va întâmpla la primul cutremur sau prima furtună puternică”, avertizează fostul ministru.

Acesta face și o referire directă la reputația administrativă a lui Ilie Bolojan, dobândită în perioada în care a condus Primăria Oradea.

„Președintele Bolojan și-a făcut din temeinicie și lucru serios un titlu de reputație la Oradea, nu văd de ce ar proceda invers pe malurile Dâmboviței. De ani de zile, în organizațiile PNL nu au mai fost organizate alegeri interne. Numeroși lideri de filiale funcționează în baza unor împuterniciri, legitimitatea lor depinzând astfel mai degrabă de semnătura președintelui partidului decât de votul membrilor.”

Predoiu își încheie mesajul cu un avertisment privind necesitatea respectării principiilor democratice chiar în interiorul formațiunii care le promovează public.

„În aceste condiții, organizarea unui nou congres fără desfășurarea prealabilă a alegerilor în organizațiile teritoriale ridică serioase semne de întrebare privind legitimitatea democratică a întregului proces. Un partid care vorbește despre democrație trebuie, înainte de toate, să o practice în interiorul său.”

Context: Bolojan le-a dat contestatarilor zece zile să renunțe la procese

Reacția lui Cătălin Predoiu vine după decizia adoptată duminică, 8 noiembrie, de Biroul Politic Național al PNL, prin care liberalii care au contestat în justiție hotărârile partidului au primit un termen de zece zile pentru retragerea acțiunilor.

Decizia a fost prezentată public de deputatul Robert Sighiartău, care a susținut că membrii ce au apelat la instanță pentru a bloca activitatea partidului trebuie să își retragă contestațiile și să își clarifice viitorul politic.

Luni, 9 noiembrie, Ilie Bolojan a confirmat că parlamentarii care nu își retrag procesele riscă excluderea din grupurile parlamentare ale PNL, motivând că partidul are nevoie de coerență în vot și de respectarea deciziilor politice.

„E o chestiune de claritate, de decență și de normalitate. Cât timp ești într-un grup politic și acel grup decide un anumit tip de vot, mi se pare de bun simț să-ți respecți colegii și grupul. Dacă nu, poți să faci politică în altă parte, dar nu în interiorul acestui grup”, a declarat Bolojan.

Conflictul intern are la origine inclusiv hotărârile Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, contestate în justiție de mai mulți liberali, printre care Monica Anisie, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Sorin Cîmpeanu, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

În august, Curtea de Apel București a pronunțat decizii definitive privind suspendarea unor hotărâri ale congresului și ale conducerii PNL. Aceste suspendări au caracter provizoriu, până la soluționarea definitivă a litigiilor pe fond.