România a obținut calificarea în marea finală Eurovision 2026, programată sâmbătă, 16 mai, după prestația puternică susținută de Alexandra Căpitănescu în cea de-a doua semifinală a concursului.

[embedded content]

Celelalte țări care s-au calificat în această seară în marea finală sunt Bulgaria, Ucraina, Norvegia, Australia, Malta, Cipru, Albania, Danemarca și Republica Cehă.

În prima semifinală au trecut mai departe Grecia, Finlanda, Belgia, Suedia, Republica Moldova, Israel, Serbia, Croaţia, Lituania şi Polonia.

Țările calificate direct în finala Eurovision 2026 sunt Austria (gazda), Franța, Germania, Italia și Regatul Unit.

Artista a urcat pe scena Wiener Stadthalle alături de trupa sa și a oferit unul dintre cele mai intense momente ale serii, într-un show dominat de energie rock, lumini dramatice și o interpretare vocală apreciată atât de fani, cât și de presa internațională.

România a revenit la Eurovision după doi ani de absență

Piesa „Choke Me”, cu care România a revenit în competiție, a fost una dintre cele mai discutate melodii ale acestei ediții Eurovision, inclusiv din cauza versurilor și a conceptului artistic întunecat.

Participarea din acest an marchează revenirea României la Eurovision după doi ani în care TVR nu a mai fost prezentă în concurs.

TVR a relansat Selecția Națională în 2026, iar Alexandra Căpitănescu a câștigat competiția cu piesa „Choke Me”, obținând punctajul maxim din partea juriului.

Înainte de semifinală, prestația României a primit reacții foarte bune după repetițiile oficiale de la Viena.

Mai multe publicații și platforme dedicate Eurovision au descris show-ul Alexandrei drept „intens”, „electric” și „unul dintre cele mai puternice momente rock ale ediției”.

După calificarea în finală, România intră oficial în lupta pentru trofeul Eurovision 2026, într-o ediție organizată la Viena și considerată una dintre cele mai controversate și spectaculoase din ultimii ani.

Marea finală va avea loc sâmbătă, 16 mai, iar România speră acum la unul dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu.

Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității, miercuri, cifre îngrijorătoare. Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut cu 1,7 la sută în primul trimestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, și cu 0,2 la sută față de ultimul trimestru al anului trecut. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026, comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1 la sută, iar rata anuală a inflaţiei în aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7 la sută. Presa maghiară a reacționat aproape instataneu, remarcând nivelul îngrijorător al inflației și subliniind că țara noastră ar fi prima intrată în recesiune.

Világgazdaság citează datele INS și concluzionează: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din 2025. Față de trimestrul anterior, scăderea este de 0,2%.

”La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”, scrie, la rândul său, frisshirek.biz.

„În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”, notează hirado.hu, potrivit mediafax.

Citește și Previziuni sumbre pentru România. Analist: Inflația va fi de 11%-12% până în luna septembrie

Jurnaliștii maghiari mai notează că situația din România s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunea Europeană (UE). În martie, inflația urcase deja la 9,87%, iar ultima oară când România a depășit pragul de 10% la acest indicator a fost iunie 2023.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energie electrică – 54,18% -, chiria locuințelor – 43,78% – și motorină – 32,68%. Prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare, cu 12,02%, iar al serviciilor, cu 13,04%.

Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2025. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Sectorul minier și cel energetic au performat pozitiv.

Pentru lunile rămase din 2026, experții Universității Babeș-Bolyai estimează o scădere a PIB-ului de 0,5% în 2026, după ce prognoza la începutul anului era de creștere cu 0,8%. Conflictul iranian și instabilitatea politică internă au dus la revizuiri repetate, toate în minus.

Economiștii avertizează că incertitudinea politică slăbește încrederea investitorilor și întârzie deciziile de investiții.

Totuși, pentru 2027, previziunile sunt pozitive, indicând o creștere estimată la de 2,2%.

Citește și Daniel Dăianu spune că România nu se confruntă cu un ”dezastru economic”. ”Ar fi existat o alternativă: să fie tăiate veniturile oamenilor”

Traian Băsescu a criticat dur ritmul în care se desfășoară consultările politice pentru desemnarea unui nou premier, în contextul crizei guvernamentale. Fostul șef al statului a spus că actuala întârziere este greu de justificat, în condițiile în care România traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani.

Traian Băsescu: „Nu poți să ții negocierile pentru că doi lideri își iau un concediu prelungit, să zicem, un weekend prelungit”

“Da, e o lentoare nepermisă, după părerea mea, nu numai la adresa președintelui aprecierea, dar și la adresa partidelor. Parcă nu le-ar păsa. România este într-una din cele mai dificile situații de la intrarea în Uniunea Europeană încoace. Și, totuși, stăm și amânăm și am auzit prima explicație a domnului președinte Dan, nu facem consultări oficiale joi și vineri pentru că doi lideri de partid lipsesc din București. Pe cuvântul lui că așa e? E posibil când e vorba de viteză pentru a-ți restabili guvernarea, să accepti ideea că-s plecați liderii și atunci stăm. Dar trimiți invitația cu dată și oră, nu-i președintele, vin vicepreședinții. Dar nu poți să ții negocierile sau consultările pentru faptul că doi lideri anunță că lipsesc, pentru că își iau un concediu prelungit, să zicem, un weekend prelungit”.

Nu se lasă nici demis! Bolojan, anunțul momentului despre salariile bugetarilor: ”Am intra într-o fundătură”

Traian Băsescu spune că Dan Motreanu este potrivit să fie premier PNL în viitorul Guvern. „Nu pot să spun că are carnet de la PSD, dar ori de câte ori se cere un premier liberal, PSD-ul îl nominalizează pe Predoiu ca fiind soluția-minune. Eu nu cred că e soluția minune. Predoiu a trecut prin toate partidele. Și pe la PNL, și pe la PDL, și pe unde a putut, și unde n-a putut. Și independent susținut și de PSD… A fost de toate. Trebuie un liberal pursânge pe care să-l recunoască PNL-ul, pentru că acum PNL-ul e rănit”, a afirmat Băsescu, potrivit B1tv.ro.

Apoi a venit cu soluția Dan Motreanu, actualmente secretar general al PNL, funcție pe care a mai ocupat-o și acum 20 de ani.

„Le trebuie un premier liberal de tip Motreanu. Pe ăsta nu-l pune nimeni sub semnul întrebării că n-ar fi penelist 100%, știi? Probabil că mai pot spune vreo cinci, șase nume, dar pe Motreanu… Am fost cu el și în Parlamentul European… E un liberal 100%”, a conchis Băsescu.

Dan Motreanu îl atacă pe președintele Nicușor Dan: „M-aș fi așteptat să oprească PSD să depună moțiunea de cenzură”

Dan Motreanu, secretarul general al PNL și-a exprimat luni, într-o emisiune pe Digi24, dezamăgirea față de președintele Nicușor Dan. Este pentru prima oară când un lider cu greutate din PNL, apropiat de Ilie Bolojan, spune că avea alte așteptări de la șeful statului.

„Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan). M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”.

„Dacă rezoluția PNL spune că acel premier tehnocrat are și susținerea PSD sub nicio formă nu. (…) Vă spun că personal nu aș susține un tehnocrat. (…) E foarte greu să asigure o coerență a guvernării. Atât timp cât nu ai o legitimitate politică, nu ai o susținere parlamentară, vei fi nevoit în permanență să negociezi cu partidele politice iar partidele politice nu-ți vor acorda un credit pe termen foarte lung. (…) Dacă numim săptămâna viitoare un Guvern, acel Guvern nu va rezista fără să fie atacat mai mult de 3-4 luni și în septembrie vom avea o nouă criză politică (…). Nu, în principiu nu. Nu mergem la Cotroceni cu un premier tehnocrat”, a declarat Motreanu pentru Digi 24.

Traian Băsescu a ridicat semne de întrebare legate de prioritățile liderilor politici, afirmând că o procedură constituțională atât de importantă nu ar trebui blocată de indisponibilitatea unor șefi de partid.

Nicuşor Dan anunţă consultări oficiale pentru noul Guvern. Partidele, pelerinaj luni la Cotroceni, programul oficial

“Interesul național poate fi pus sub semnul întrebării de faptul că doi președinți n-au timp să vină la consultări pentru îndeplinirea procedurii constituționale înainte de desemnarea unui premier?”

Întrebat dacă ar fi acceptat o astfel de amânare în perioada în care se afla la Cotroceni, fostul președinte a spus că ar fi convocat consultările indiferent de zi sau context.

“E șocant. Eu le făceam sâmbătă, duminică, în ziua de Anul Nou, de Paști, de Crăciun, când era țara cu probleme, dar, mă rog, mi se pare nelalocul ei această întârziere continuă, mai ales că avem constrângeri. Sunt constrângerile de pe programul de înarmare a României, constrângeri care se materializează în 8,3 miliarde de euro destinați Armatei Române și sunt constrângerile din PNRR, unde și acolo mai sunt vreo 10 miliarde sub semnul întrebării.”

De ce spune Băsescu că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline

Fostul șef al statului a explicat că un executiv interimar are atribuții limitate și nu poate adopta rapid măsurile necesare pentru deblocarea unor proiecte esențiale.

“Și pentru unele, și pentru altele, trebuiesc emise acte normative. Un guvern căzut, un guvern interimar nu poate emite aceste acte, doar gestionează de pe o zi pe alta. Am auzit la domnul Bolojan varianta o să le trecem prin inițiativă legislativă, adică ministrul care e și parlamentar se duce în Parlament cu proiectul, îl înregistrează ca fiind proiectul lui și cât este timpul de trecere prin Parlament? Ai nevoie de avizele comisiilor.

În primul rând, de ședința de aprobare a biroului Camerei ca să fie pusă pe ordinea de zi. Ai comisii. Pe urmă, trece la Camera cealaltă după ce se dă votul. Și acolo, aceeași procedură. Și când se termină procedura pac și o contestare la Curtea Constituțională. Ce mai faci? Ai nevoie de guvern care să emită ordonanțe de urgență”.

Luni, la Cotroceni, încep consultările formale pentru formarea viitorului guvern, după ce cabinetul Bolojan a fost doborât de votul pe moțiunea de cenzură.

Liberalii nu mai vor să audă de o colaborare cu social-democrații, lucru subliniat, înaintea consultărilor, și de europarlamentarul Gheorghe Falcă.

În opinia lui Falcă, PSD trebuie să-și asume responsabilitatea pentru formarea viitorului guvern, reparând prin asta ”ceea ce este stricat” în urma moțiunii anti-Bolojan.

”PSD trebuie să primească mandatul pentru formarea Guvernului, pentru că s-a demonstrat în parlament că au avut o majoritate atunci când guvernul a căzut.

Soluția de a continua și de a repara ceea ce este stricat trebuie să vină de la PSD. (…)

Nu poți să dai cu piatra în geam, să spargi geamul și să nu te apuci să înlocuiești, tu care ai spart geamul, să înlocuiești geamul”, a declarat europarlamentarul liberal.

Citește și Bolojan, după ce inflaţia a trecut de 10%: „Este anormal şi imoral ca guvernele care au dat foc să-l critice pe cel care stinge focul”

În același context, Gheorghe Falcă a reiterat decizia liberalilor de a nu mai colabora cu social-democrații. ”Dacă mai intrăm acum la guvernare cu PSD, ne compromitem total”, a spus, la RFI, europarlamentarul.

Liberalul a vorbit și despre varianta unui guvern tehnocrat. În opinia sa, această soluție nu este una viabilă, iar asta tot din vina PSD.

”Un guvern tehnocrat, când se deschide poate întâmplător vreo cămară și din greșeală aprinde lumina, în următoarele 48 de ore PSD o să-l dea jos”, este de părere Falcă.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului Ioana Dogioiu a afirmat, joi, că şeful Autorităţii Vamale Române (AVR), Mihai Savin, reţinut de procurori, a avut rezultate remarcabile în fruntea acestei instituţii şi era în plină desfăşurare un proces de reorganizare a AVR. El este acuzat de fals şi uz de fals, în legătură cu semnarea unor ordine de deplasare.

Mihai Savin, președintele Autorității Vamale Române numit de Ilie Bolojan în urmă cu patru luni, control judiciar timp de 60 de zile

Ioana Dogioiu a fost întrebată, joi, într-o conferinţă de presă, care este reacţia Guvernului la reţinerea şefului Autorităţii Vamale Române, Mihai Savin, care a fost numit în această funcţie în luna ianuarie de către premierul Ilie Bolojan.

„Domnul Savin a fost reţinut. Din câte am înţeles, nu este în acest moment arestat. Aş vrea şi aici să fac o precizare, pentru că a fost multă confuzie în spaţiul public. Nu este un dosar de corupţie. Nu este un dosar DNA. Este un dosar instrumentat din ce am înţeles de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti şi este legat de semnarea unor ordine de deplasare. Acuzaţia este de fals şi uz de fals”, a afirmat Ioana Dogioiu.

Ea a menţionat că mandatul lui Mihai Savin în fruntea Autorităţii Vamale Române a fost unul cu rezultate remarcabile.

• „Vă spun fapte. Nu insinuez nimic, sunt fapte. Fiecare judecă după cum consideră”
• „Nu știu cine i-ar fi vrut răul. (…) Rezultatele remarcabile justifică decizia de numire din punct de vedere profesional”
• „Dacă rezultatele pot să-i fi creat adversități inclusiv în interiorul instituției, nu știu”
• „Nu am insinuat, v-am spus. Eu am spus ce am avut de spus. Am prezentat profilul unui om. Mai mult, eu nu fac speculații”
• „N-am spus că rezultatele i-au produs…Am spus că nu știu dacă există o legătură între ele sau nu. Nu am făcut această afirmație”
• „Când un șef vrea să facă o reorganizare nu creează, nu există potențialul de a crea adversitate printre cei care ar putea fi vizați? N-are nicio legătură cu procurorii, nu vorbeam de procurori aici, sub nicio formă”
• „De aia v-am și spus: nu știu dacă acuzațiile sunt sau nu adevărate”

„Indiferent cum ar ajunge să se soluţioneze această speţă, când numeşti o persoană în funcţie chiar nu ai de unde să ştii ce incidente de parcurs pot să apară, mai ales că sunt acest gen de incidente de parcurs care nu au niciun fel de semne anterioare. Dar, în egală măsură, şi fără ca prin asta să încerc în vreun fel să fac vreun comentariu asupra acuzaţiilor care i-au fost aduse şi care vor fi soluţionate de organele competente, vreau să vă spun că mandatul domnului Mihai Savin, până acum, a fost un mandat cu rezultate, chiar dacă mai puţin cunoscute public, remarcabile. Şi nu ştiu dacă are legătură cu ce i se întâmplă acum. Chiar nu ştiu. Dar era în plină desfăşurare un proces de reorganizare a Autorităţii Vamale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Citește și : DNA a descins miercuri la Autoritatea Vamală Română. UPDATE. Percheziţii la doi procurori importanţi

Ioana Dogioiu a fost întrebată ce se întâmplă mai departe în acest caz. „Propunerea de numire şi propunerea de revocare o face ministrul Finanţelor. O înaintează premierului şi premierul semnează. Autoritatea Vamală a fost scoasă din algoritmul politic şi acesta este circuitul. Ministerul Finanţelor propune numire revocare, premierul aprobă. Având în vedere că lucrurile s-au întâmplat astăzi, înţeleg că speţa este în evaluare la ministrul Finanţelor, care va face o propunere premierului. Nu ştiu dacă i-a făcut-o până acum sau nu”, a explicat Ioana Dogioiu.
Preşedintele Autorităţii Vamale Române, Mihai Savin, a fost reţinut, miercuri, alături de alte două persoane din cadrul instituţiei, într-o acţiune desfăşurată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la centrala Vămii din Bucureşti şi la Galaţi.

Savin, care a ocupat funcţia de vicepreşedinte al AVR, a fost numit în postul de preşedinte la final de ianuarie de către premierul Ilie Bolojan, odată cu eliberarea din funcţie a fostului preşedinte, Bogdan Bălan.

Anterior, Savin a fost director în cadrul Apa Nova Bucureşti/Veolia România, director general la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (iulie 2019 – ianuarie 2020), director general la Compania Municipală Managementul Transportului, Bucureşti (martie 2020 – iulie 2020), director general la Termoficare Prahova, Ploieşti (martie 2022 – noiembrie 2022).

Călin Georgescu răspunde la acuzațiile privind legăturile cu serviciile secrete. „Nu, n-am avut așa ceva niciodată, dar din contră am avut numai probleme în viață. În primul rând, pentru că în familia noastră n-a fost nimeni membru de partid. Și în facultate am avut destul de multe șicane, pot să spun chiar suferințe, unele foarte serioase. Și, în al doilea rând, că asta a mers până în 1989, nefiind membru de partid până atunci, nu am avut niciodată treabă cu niciunul și, din contră, am evitat orice fel de intersecție cu astfel de specii”, a declarat fostul candidat la prezidențiale.

Călin Georgescu revine în forță, cu o dorință năucitoare: alegeri prezidențiale chiar mâine! ”Să dovedim clar cum stau lucrurile”. BONUS – O cugetare ”furată” de pe net, pentru care rămâi corigent la Filosofie

Discuția a continuat pe tema influenței din jurul său în ultimii ani, după apariția sa în spațiul public și rezultatele surprinzătoare din alegeri. Georgescu a susținut că nu a fost sprijinit de structuri ascunse, dar a admis că au existat încercări de apropiere.

„Ei se tem de cei care nu se vând”, a afirmat acesta. La întrebarea dacă astfel de persoane au venit lângă el pentru a-i oferi sprijin, acesta a răspuns „Păi v-am spus. Ăsta este răspunsul.” Ulterior, el a adăugat că au existat doar tentative limitate, fără a detalia natura acestora. „Au fost mici încercări, dar foarte, cum să spun, adică nu există, pentru mine…”

În ceea ce privește sursa informațiilor sale, Georgescu a respins ideea că acestea ar proveni din structuri interne sau din servicii secrete, susținând că ele vin din relații externe și din experiența acumulată în mediul internațional.

Ilie Bolojan, atacat în versuri de Mircea Dinescu pentru măsurile care au ucis consumul. ”Bătu-v-ar Domnu de neisprăviți/ Că în curînd n-o să ajungă suta / Să cumperi un pachet de biscuiți”

„Dar ce pot să vă spun este așa. Că nu trebuie să ai neapărat informații de la cei de aici. Ci trebuie să ai de la personaje și oameni importanți pe arena internațională, care nu trebuie să fie neapărat serviciile secrete. Este important să știi cu cine lucrezi în lumea asta. Ca să poți să-ți faci neapărat prieteni. Știți, totul este tranzacțional. Totul este pe bază de interes. Asta am învățat după 17 ani de stat în această instituție internațională, în care am văzut foarte multe.”

Călin Georgescu: „Până la sfârșitul anului se va semna pacea în Ucraina”

Joi seară, Călin Georgescu, fost candidat la prezidențialele din 2024, anulate între timp de Curtea Constituțională, a fost invitat la emisiunea lui Marius Tucă. El a susținut că până la sfârșitul anului se va semna pacea în Ucraina.

Călin Georgescu a fost întrebat dacă se va termina războiul din Ucraina. „Bineînțeles, se va semna pacea și, până la sfârșitul anului, se va întâmpla cu siguranță”, a răspuns el. Întrebat dacă „nu mai vin rușii”, el a spus: „Dar ce, au venit vreodată?”