Drona care s-a prăbușit vineri în județul Tulcea a fost filmată de ocalnici cu puțin timp înainte de incident, în timp ce zbura deasupra satului Răchelu, din zona localității Luncavița.

Un localnic a surprins cu telefonul imagini în care drona poate fi văzută zburând deasupra satului Răchelu înainte de a se prăbuși și a exploda.

În filmare, aeronava fără pilot pare să aibă un zbor instabil în timp ce trece peste locuințele oamenilor.

Citește și : Motivul pentru care radarele MApN nu au detectat drona care a explodat vineri în Tulcea. Comandor (r) Mateiu: „Zboară la vreo câteva sute de metri. Este o cursă contra cronometru”

@www.dobrogealive.roDrona care a explodat la Luncavița, în județul Tulcea, filmată deasupra satului Rachelu. Nu a fost detectată de radarele MApN. OFICIAL DE LA MAPN: Ministerul Apărării Naționale a fost informat vineri, 14 august, cu privire la semnalarea, prin apel la numărul unic de urgență 112, a unei drone căzute în zona localității Luncavița, județul Tulcea, la 5 km de frontiera cu Ucraina. Din datele disponibile până în acest moment, ținta aeriană nu a fost detectată de sistemele de supraveghere radar ale MApN, aceasta evoluând la o înălțime foarte mică. Drona s-a prăbușit într-o zonă împădurită și, din informațiile preliminare, nu a provocat victime sau pagube materiale. O echipă a Ministerului Apărării Naționale, cu un elicopter IAR PUMA 330 SOCAT, va cerceta zona. Vom reveni cu informații în funcție de evoluția situației #drona #tulcea #luncavita #rachelu #razboi♬ sunet original – Dobrogea Live

Ministerul Apărării Naționale a anunțat vineri că o dronă s-a prăbușit pe raza localității Luncavița, județul Tulcea, la aproximativ cinci kilometri de frontiera cu Ucraina.

Potrivit autorităților, prăbușirea a fost urmată de o explozie și de un incendiu.

„Ministerul Apărării Naționale a fost informat vineri, 14 august, cu privire la semnalarea, prin apel la numărul unic de urgență 112, a unei drone căzute în zona localității Luncavița, județul Tulcea, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina.

Din datele disponibile până în acest moment, ținta aeriană nu a fost detectată de sistemele de supraveghere radar ale MApN, aceasta evoluând la o înălțime foarte mică”, a precizat MApN.

La momentul informării, autoritățile nu identificaseră încă locul exact în care s-a prăbușit drona.

În urma incidentului, autoritățile au emis și avertizări Ro-Alert pentru județele Tulcea și Galați, prin care populația a fost informată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.

Citește și : Dronă prăbușită în Tulcea. Explozie urmată de un incendiu, autoritățile sunt în alertă

Mesajele au fost transmise în jurul orei 12:00, iar oamenilor li s-a recomandat să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă. În lipsa unui astfel de adăpost, autoritățile au recomandat rămânerea în interiorul locuințelor, departe de ferestre și pereții exteriori.

Pentru micșorarea deficitului bugetar record la nivelul Uniunii Europene, cabinetul Bolojan s-a apucat, imediat după instalare, să taie în stânga și-n dreapta. N-au scăpat burse, sporuri, indemnizații și totodată s-au operat, la fel de temeinic, creșteri de taxe.

Mai nou, în vizorul Executivului sunt și fondurile alocate pentru sprijinirea participării firmelor de fashion românești la târguri internaționale. Cu banii respectivi, brandurile autohtone erau sprijinite să se promoveze la cele mai importante evenimente internaționale, ceea ce însemna vizibilitate mare, contact direct cu potențiali clienți, comenzi, vânzări și, implicit, bani aduși în economia românească.

Bolojan a dat ordin să fie oprite finanțările, ceea ce ar însemna o lovitură cruntă pentru creatorii români de vestimentație și accesorii. Vorbim despre companii 100 la sută autohtone, care creează și produc articole originale cu potențial considerabil să cucerească piețele externe.

Un exemplu relevant pentru importanța participării la târgurile internaționale vine de acum nou ani, din Emiratele Arabe Unite. ”Datorită prezenței la târgul rochiilor de mireasă de la Abu Dhabi, branduri românești au vândut de peste 50.000 de euro!”, a precizat, pentru romaniatv.net, preşedintele Federaţiei Române de Design Vestimentar şi Accesorii (FRDVA), designerul Clara Rotescu.

Suportul pentru promovarea brandurilor românești la evenimente internaționale de top este asigurat prin Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE), aflată în subordinea guvernului, coordonată de premier și condusă de Daniel Constantin, fost vicepremier și voiajor în politică (PC, ALDE, PPR, PNL).

”Agenţia are ca scop aplicarea politicii guvernului pentru atragerea investiţiilor străine directe şi de portofoliu în România, promovarea comerţului exterior, inclusiv a serviciilor româneşti, exclusiv domeniul turismului, precum şi pentru urmărirea investiţiilor româneşti în străinătate”, se arăta în Hotărârea de Guvern nr. 153/2023 privind organizarea şi funcţionarea agenţiei.

Citește și Budăi (PSD), la 100 de zile de la demiterea guvernului Bolojan: ”România a aflat ce înseamnă ‘reforma’ atunci când este făcută împotriva oamenilor”

Timp de mulți ani, brandurile autohtone de fashion au fost sprijinite de stat să se promoveze la Fashion Week-urile de top la nivel mondial, iar ”algoritmul” gestionat de ARICA este unul relativ simplu. În perspectiva unui mare eveniment din străinătate, brandurile interesate să participe se înscriu la agenție. Apoi, ARICA plasează pe platforma electronică de licitații publice (SEAP) un anunț în urma căruia este ales un organizator care să se ocupe de participare, pentru un comision de 8-10 la sută din bugetul alocat.

”Pentru un brand de fashion, suportul financiar vizează strict promovarea. Restul cheltuielilor, cum ar fi cele de cazare și transport al persoanelor, sunt suportate de noi”, spune tot Clara Rotescu.

Acest mecanism este denumit Programul de Promovare a Exportului (PPE), în care firmele de design vestimentar au reușit să intre abia în 2018.

”Ce trebuie înțeles și se pare că la nivel de conducere ARICE, nu se poate percepe, firmele din industria de Design Vestimentar si Accesorii, NU EXPORTĂ HÂRTII SAU SCHIȚE, exportă produse vestimentare fabricate în România de designer autohtoni și cu valoare adăugata ridicată. Aceasta ramură a industriei textile, industria de design vestimentar, a început să prinda contur în România începând cu anul 2008, iar accesul firmelor noastre la târguri a fost foarte mult blocat, motiv pentru care am hotărât să ne unim în asociații și mai târziu în FRDVA. Astfel am reușit pas cu pas să ne facem loc în Programul de Promovare a Exportului (PPE) și abia in 2018 am primit un loc, fără drept de vot, în Consiliul de Export (CE)”, se arată într-o adresă trimisă de federație chiar lui Ilie Bolojan, în octombrie 2025.

Lovitură după lovitură pentru designerii români de vestimentație și accesorii

Preşedintele FRDVA spune că guvernul Bolojan este singurul la care designerii nu au reușit cu niciun chip să intre în audiență pentru a explica, față în față, importanța promovării la marile evenimente globale.

În schimb, cum reclamau chiar ei, designerii și organizatorii participării la târgurile de fashion s-au lovit aproape constant de blocaje cum ar fi acela al decontării sumelor cheltuite, de la bugetul de stat, cu întârzieri de până la doi ani!

Cei de la FRDVA i-au mai transmis lui Bolojan că România, datorită PPE, ”poate să se mândrească cu câteva brand-uri care au reușit să își facă loc printe nume de renume din industria internațională a modei, (…) ale căror produse se pot găsi în cele mai importante magazine multibrand”.

” Ei sunt cei care, prin creativitate și seriozitate, au făcut ca designul românesc să fie apreciat în toate țările din lume, și doar în România sunt considerați ‘mafioții exportului românesc’ ”, se arăta în aceeași adresă trimisă premierului.

Ecoul la Ilie Bolojan este unul cât se poate de trist și vine acum. STOP finanțărilor! Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, prim-ministrul ar fi dispus oprirea suportului financiar pentru promovarea brandurilor autohtone de design vestimentar.

Întrebați de reprezentanții desginerilor despre motivele opririi finanțărilor, un șef din ARICE ar fi replicat: ”Pe Bolojan nu-l interesează designerii!”, spun surse în temă cu discuția.

Respectivului i s-a spus apoi că demersul ar fi ilegal, iar reacția a fost de-a dreptul halucinantă: ”S-au anulat alegerile și n-o să se poată asta?”.

În același context, șeful cancelariei premierului, Mihai Jurca, a început deja să caute soluții pentru a opri legal participările la evenimente pentru care s-au semnat deja contracte. ”Săptămâna viitoare, așteaptă un răspuns în acest sens de la Curtea de Conturi”, au declarat sursele citate.

Designerii sunt realmente distruși de măsura lui Bolojan, în condițiile în care sunt pe picior de plecare la evenimentele de top din perioada imediat următoare, care sunt programate la New York (din 3 septembrie) și Tokio (8 septembrie).

Șanse mari, din păcate, să se aleagă praful de participare și, implicit, de planurilor unor vânzări consistente către clienții ce ar avea ocazia să descopere creațiile desginerilor români.

Iar pe agendă s-ar afla, teoretic, și Milano Fashion Week (22-28 septembrie 2026), cu un buget de 1,63 milioane de lei.

”31 de firme românești ar urma să expună în nouă locatii în cadrul acestui eveniment de top. Târgul a fost postat pe SEAP acum o lună și are dată de depunere a ofertelor luni 17 august”, precizează Mihai Lupu, manager general la Fashion Institute of Technology (FIT).

Bolojan taie, țările din Vest se ocupă intensiv de promovarea la export

Diferența dintre România și Europa de Vest la acest capitol este uriașă nu doar din perspectiva bugetelor, ci și a densității sprijinului pe sector. Astfel, într-o țară din Vest, între 500 și 1.200 de companii de fashion primesc anual sprijin pentru internaționalizare, în timp ce numărul similar din România este unul până la zece ori mai mic!

Potrivit legii, statul trebuie să aloce fonduri pentru promovarea exportului in valoare de 0,1 la sută din cifra de export a României din anul precedent. Astfel, în 2026, ar fi trebuit alocați 96,6 milioane de euro, însă, în cele din urmă, bugetul alocat programului de export a fost de doar 13 miloane de euro, bani care acoperă, teoretic, doar jumătate din bugetul necesar pentru participarea firmelor românești la tîrguri și expoziții.

Câți din acești bani sunt pentru participarea designerilor? ”La New York Fashion Week, 884.000 de lei, 10 firme, pe un spațiu total de 110 metri pătrați. Iar la Paris Fashion Week, 2,75 milioane de lei, 38 de firme, 721 de metri pătrați, 14.000 de euro per firmă. Suma totală pentru un eveniment nu se împarte la numărul de firme. În ea intră inclusiv comisionul organizatorului, deci din start minus la sută și minus transport mostre, cheluieli de deplasare si cazare, diurna celor doi reprezentanți ARICE care vin in control”, spune Ligia Stan (Asociatia Romanian Contemporary Jewelry/Asociația Română de Bijuterie Contemporană).

Teoretic, în 2026, schema românească de sprijin pentru participarea la târguri și expoziții internaționale are o valoare totală de 150 milioane lei, pentru circa 1.000 de beneficiari. Schema este valabilă până la 31 decembrie 2027. Practic însă, dacă Ilie Bolojan se va ține de planul ”STOP!”, totul se va nărui.

Asta în timp ce Italia, de pildă, a alocat anul trecut peste 90 milioane euro numai pentru sprijinirea participării companiilor italiene la târguri în străinătate, prin mecanismul național de promovare a exporturilor. Rezultatul? Peste 6.560 de companii italiene au participat prin 245 de pavilioane naționale.

Citește și Grindeanu pune tunurile pe Guvernul Bolojan: Un eșec. Nu ne mai permitem o secundă în plus ca Bolojan şi camarila sa useristă să rămână la Palatul Victoria

„Avem o realitate pe care nu o putem nega, și anume că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are efecte inclusiv la granițele noastre.

Ne putem aștepta ca resturi de drone sau drone care ajung în zonele fluviale de la granița cu România, în zona porturilor, să devieze spre teritoriul României.

Așa cum știți, forțele noastre militare fac ceea ce ține de ele pentru a combate aceste drone. Nu am însă toate datele legate de cazul despre care m-ați întrebat. Am ieșit direct din ședința de Guvern și nu pot face comentarii strict legate de situația respectivă, pentru că nu am aceste elemente în acest moment.

Ceea ce vă pot spune este că este regretabil că avem astfel de situații. Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, începem să vedem că nu este vorba despre un fenomen izolat și că astfel de incidente nu apar doar în România, ci și în alte zone.

Tocmai de aceea, dotarea cât mai rapidă a Armatei Române cu sisteme de combatere a dronelor se dovedește a fi o necesitate.

În acest context, programul SAFE, cel puțin componentele care țin de zona de apărare, dar și partea referitoare la transport, se dovedește că a fost o decizie justă și necesară”, a declarat Ilie Bolojan.

Citește și: Dronă prăbușită în Tulcea. Explozie urmată de un incendiu, autoritățile sunt în alertă

Dronă prăbușită în Luncavița, județul Tulcea

„Ministerul Apărării Naționale a fost informat vineri, 14 august, cu privire la semnalarea, prin apel la numărul unic de urgență 112, a unei drone căzute în zona localității Luncavița, județul Tulcea, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina.

Din datele disponibile până în acest moment, ținta aeriană nu a fost detectată de sistemele de supraveghere radar ale MApN, aceasta evoluând la o înălțime foarte mică.

Drona s-a prăbușit într-o zonă împădurită și, din informațiile preliminare, nu a provocat victime sau pagube materiale.

O echipă a Ministerului Apărării Naționale, cu un elicopter IAR PUMA 330 SOCAT, va cerceta zona.

Vom reveni cu informații în funcție de evoluția situației”, arată un comunicat al Ministerului Apărării.

Citește și: Alertă de securitate la granița României cu Bulgaria. O dronă a intrat în spațiul aerian bulgar și a explodat

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că autoritățile au intervenit împreună cu Dispeceratul Energetic Național pentru a acoperi deficitul apărut în sistem și pentru a evita problemele de funcționare în actualele condiții de criză.

„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producție și grupul 2 de la Cernavodă, prin urmare cei 600 MW pe care îi pierdem din componenta de producție urmează să fie înlocuiți și împreună cu dispecerul energetic național am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală în condiții de criză a sistemului energetic”, a declarat Bolojan.

Deficitul de producție urmează să fie compensat din mai multe direcții. Pe lângă aportul energiei fotovoltaice și eoliene și importurile de electricitate, autoritățile pregătesc intrarea în producție, de săptămâna, a unui grup aflat în rezervă la Rovinari.

Citește și: Ilie Bolojan, declarații de presă la finalul ședinței de Guvern: „Cei 600 de MW pe care îi pierdem prin închiderea unității 2 de la Cernavodă urmează să fie înlocuiți”

O altă măsură vizează hidrocentralele administrate de Hidroelectrica, care vor contribui printr-o uzinare suplimentară.

„Acest deficit urmând să fie acoperit din componenta de fotovoltaic și eolian, din intrarea în producție începând de săptămâna viitoare a gupului în rezervă de la Rovinari ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri și din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România gestionate de Hodroelectrica și din toate datele pe care le avem sistemul nu are probleme de funcționare”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.

Rezerva de cărbune, disponibilă pentru 4 – 5 zile

În ceea ce privește rezerva de cărbune, aceasta este disponibilă în prezent pentru 4 – 5 zile, în cazul în care vor funcționa simultan toate cele trei grupuri de la Rovinari.

„Din discuțiile pe care le port zilnic cu colegii care își desfășoară activitatea în carierele din zona noastră, da, pentru o perioadă de 4-5 zile. Nu mai mult. Pentru această perioadă CE Oltenia are cărbunele necesar funcționării în parametri normali cu trei grupuri. Suntem pregătiți, colegii mei care își desfășoară activitatea în camerele de comandă, la turbine, la benzi, la tot felul de activități”, a declarat liderul Sindicatului Mine Energie Oltenia, Jan Popescu.

Citește și: Ilie Bolojan dă asigurări că „sistemul energetic este stabil” după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă: „Estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea la nivel național”

Jan Popescu a subliniat că deși există la prânz un surplus de energie, provenit din surse regenerabile, acesta dispare seara, chiar când sunt vârfuri de consum:

„Cea mai scumpă marfă e marfa pe care nu ai. Degeaba avem la orele de vârf mii, zeci de mii, sute de mii MW, dacă nu îi avem atunci când țara are nevoie de ei.

Și noi vrem să respirăm un aer curat de munte, să ne plimbăm copiii, nepoții pe câmpuri cu verdeață, dar înainte de asta trebuie să fim în viață. Viața fără energia produsă de CE Oltenia nu se poate”.

Familia copilului care a fost lovit în cap de un obiect neidentificat în județul Brăila a depus plângere penală și se constituie parte civilă. Avocatul Adrian Cuculis vorbește și despre o mușamalizare a cazului, deoarece familiei nu i s-a spus nimic vreme de mai multe luni de zile.

Familia copilului care ar fi fost lovit în cap de resturi de dronă a depus plângere penală. Băiatul are dureri de cap și amețeli

”Familia băiatului minor lovit din ‘senin’ de dronă (susținem noi după audierea filmării) depune plângere penală și se constituie parte civilă în procesul penal. Deși bucata de posibilă dronă rămâne la fața locului, în dosarul de urmărire penală nici urmă de planșe foto cu aceasta. Mai mult, se acuză și o mușamalizare, fiindcă familiei nu i s-a spus nimic vreme de mai multe luni de zile, probabil în așteptarea expirării termenului de 3 luni pentru plângerea prealabilă. De dată recentă, copilul acuză dureri de cap și amețeli, ca urmare a loviturii ce l-a ținut în comă”, a anunțat vineri avocatul familiei, Adrian Cuculis, potrivit Agerpres. 

Reamintim că pe 29 mai, un copil de 12 ani a fost lovit în cap de un obiect neidentificat, în timp ce se deplasa pe stradă cu o trotinetă electrică, în satul Comăneasca, comuna Tudor Vladimirescu din județul Brăila.

Conform imaginilor surprinse de o cameră de supraveghere, băiatul se deplasează cu trotineta electrică pe stradă, iar la un moment dat este lovit în cap de un obiect rămas neidentificat, care cade de la înălțime. Copilul se dezechilibrează și cade de pe trotinetă. Ulterior, a fost transportat la spital, unde fost internat mai multe zile.

În acest caz, Poliția a deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Citește și Noi dezvăluiri despre cazul copilului din Brăila, lovit la cap de un obiect căzut de sus. Mama băiatului: ”Dacă este din spatiul aerian eu cred ca ori e dintr-o dronă …”

Ministerul Apărării Naționale anunță faptul că a fost identificată o dronă care a căzut pe teritoriul României, în zona localității Luncavița, județul Tulcea, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina.

O dronă a căzut în Luncavița, județul Tulcea

”Ministerul Apărării Naționale a fost informat vineri, 14 august, cu privire la semnalarea, prin apel la numărul unic de urgență 112, a unei drone căzute în zona localității Luncavița, județul Tulcea, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina.

Din datele disponibile până în acest moment, ținta aeriană nu a fost detectată de sistemele de supraveghere radar ale MApN, aceasta evoluând la o înălțime foarte mică.

Drona s-a prăbușit într-o zonă împădurită și, din informațiile preliminare, nu a provocat victime sau pagube materiale.

O echipă a Ministerului Apărării Naționale, cu un elicopter IAR PUMA 330 SOCAT, va cerceta zona.

Vom reveni cu informații în funcție de evoluția situației.”, arată Ministerul Apărării.

Mesaj RO-Alert către populație

Un mesaj RO-Alert a fost emis, vineri, pentru zona de est a județului Galați și pentru județul Tulcea, prin care populația este avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.

„Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, se arată în mesajul transmis de IGSU. Durata estimată a alertei este de 90 de minute.