Potrivit ISU Harghita, prezența unui urs a fost semnalată sâmbătă în Miercurea Ciuc, în zona Ciba, iar autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru a avertiza populația.

De asemenea, un alt urs a fost observat vineri, 21 august, în satul Tătârlaua, din județul Alba. Locuitorii au fost avertizați tot printr-un mesaj RO-Alert, iar ulterior un echipaj al Jandarmeriei Alba s-a deplasat în zonă pentru verificări.

Echipajul de intervenţie al Jandarmeriei Alba care s-a deplasat la locul indicat, echipați pentru intervenții în cazul animalelor de talie mare, au constatat la sosire că ursul nu mai era prezent în zona indicată.

Sfârșit tragic pentru o tânără de 29 de ani care tocmai se logodise. A fost ucisă de urs chiar sub privirile îngrozite ale logodnicului său

Prezența urșilor a mai creat probleme în Tătârlaua în ultimele luni. În iunie, localnicii au reclamat că un urs ar fi atacat o stână și ar fi luat un miel.

Situația a devenit și mai gravă în urmă cu aproximativ o săptămână, în satul învecinat Crăciunelu de Sus. Un crescător de animale a găsit pe pășunea comunală două vaci și un taur omorâți, iar localnicii au indicat un urs drept posibil responsabil.

Ministrul Mediului: Am văzut inclusiv filmări cu copii care erau trimişi de către părinţi să dea de mâncare urşilor/ O inconştienţă absolut criminală!

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că a văzut imagini în care părinţi îşi trimit copiii să hrănească urşi, ea spunând că speră ca autorităţile să sancţioneze o asemenea ”inconştienţă”. Ministrul Mediului cere ca primarii să intervină atunci când animalele sălbatice intră în intravilanul localităţilor, amintind că legea permite ”recoltarea” acestora.

„Am văzut inclusiv filmări cu copii care erau trimişi de către părinţi să dea de mâncare urşilor, deci oameni care erau atât de iresponsabili încât îi trimiteau copiii de câţiva ani de zile să dea animalelor sălbatice mâncare. O inconştienţă absolut criminală!”, a afirmat recent Diana Buzoianu.

Ea a explicat că un astfel de gest poate fi sancţionat cu 30.000 de lei, spunând că speră că autorităţile aplică aceste amenzi, „pentru că altfel o să avem în fiecare zi o tragedie”.

Citește și Alertele pentru urşi rivalizează cu cele de vreme rea. Şase turişti au fost înconjuraţi de 6 animale flămânde, intervenţie salutară a jandarmilor la Harghita

„Ce cred eu că trebuie să fie făcut în acest caz, cu intervenţiile pe urşi, este ca absolut toţi primarii să aplice legea pe care am schimbat-o, pentru că noi, până acum câteva luni de zile aveam o lege care aproape făcea imposibil ca primarii să poată să intervină să împuşte urşii respectivi. Astăzi, legea este mult mai permisivă şi în momentul în care un urs a venit în intravilan, ai deja posibilitatea să intervii. Ei au legislaţia, trebuie să intervină până la tragedii”, a subliniat Diana Buzoianu.

Kremlinul a condamnat vineri decizia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a interzice difuzarea în ţara sa a serialului de desene animate rusesc „Maşa şi ursul”, pe motiv că acesta reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Ucrainei, informează EFE, conform Agerpres.

Decizia Ucrainei

Preşedintele ucrainean a aprobat în ajun sancţiunile propuse de Comitetul de Securitate şi Apărare al Ucrainei (SNBO) împotriva mai multor companii din complexul militar-industrial rus, companii aparţinând Rusal, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din lume, şi a serialului de animaţie menţionat.

„Ucraina a impus sancţiuni împotriva producătorilor şi distribuitorilor serialului animat rusesc ‘Maşa şi ursul’. Propaganda rusească nu are ce căuta pe ecranele copiilor, nici în Ucraina, nici în altă parte a lumii”, , a declarat vineri ministrul culturii, Tetiana Berejnai, potrivit AFP.

Aceste măsuri creează „o bază legală pentru blocarea acestui conţinut în Ucraina” şi pentru a solicita „platformelor internaţionale să restricţioneze monetizarea şi distribuţia acestuia”, a mai declarat oficialul ucrainean.

Sancţiunile au fost impuse studioului Animaccord şi unui număr de cinci ruşi având legătură cu acesta, între care directorul general, scenaristul, producătorul şi deţinătorul drepturilor de autor ale desenului animat.

Reacția Kremlinului

„Faptul că Ucraina i-a declarat război (serialului de desene animate „Maşa şi ursul”) este încă un exemplu al caracterului abominabil al regimului de la Kiev”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în timpul conferinţei sale de presă telefonice zilnice.

Reprezentantul Kremlinului a declarat că „acest desen animat a cucerit întreaga lume, fără exagerare”.

„Au cucerit lumea prin bunătatea lor, umanitatea lor, prin propaganda – în cel mai bun sens al cuvântului – celor mai bune calităţi umane”, a apreciat Peskov.

Despre „Maşa şi ursul”

Potrivit SNBO, „Maşa şi ursul” răspândeşte o retorică prorusă deghizată în conţinut pentru copii, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Ucrainei.

Kievul consideră că serialul este un instrument de putere culturală al Moscovei şi ajută la proiectarea unei imagini pozitive a ţării, deoarece ursul brun este un simbol adesea folosit pentru a reprezenta Rusia.

La sfârşitul lunii iunie, Ucraina a protestat faţă de achiziţionarea de către Netflix a drepturilor pentru două noi sezoane şi de prelungirea licenţei sale pentru serialul animat.

Peste 50 de parlamentari britanici și mai mulți deputați ucraineni au cerut revizuirea difuzării serialului rusesc de animație „Masha și Ursul” pe Netflix și ITVX. Ei susțin că producția este un instrument de propagandă al Kremlinului (subiectul pe larg, aici).

Serialul, care spune povestea unei fetiţe ruse şi a unui urs stângaci, lansat în 2009 de studioul rus Animaccord, este difuzat şi pe canalele de televiziune din întreaga lume şi pe YouTube.

Canalul de YouTube al serialului pentru limba ucraineană are peste 18 milioane de abonaţi şi sute de milioane de vizualizări.

Ucraina, care luptă împotriva invaziei ruseşti la scară largă din 2022, încearcă să limiteze influenţa culturală a Rusiei, insistând asupra excluderii acesteia din lumea sportului, filmului şi artei, aminteşte AFP.

Ucrainenii s-au îndepărtat de filmele, serialele, cărţile şi muzica rusească, care anterior aveau o influenţă majoră în ţara lor, adaugă agenţia de presă franceză.

O merdenea mâncată de Nicușor Dan la patiseria lui Nea Mihai din Piața Amzei, în timpul campaniei electorale din 2025, a revenit în atenție după scandalul care a transformat celebrul local într-unul dintre cele mai discutate subiecte de pe rețelele sociale. Controversa a pornit de la criticile lui Edmond Niculușcă, cofondator al proiectului La Mița Biciclista, și a atras rapid reacții din partea artiștilor, politicienilor și chiar a brandurilor.

De la o discuție despre unt și margarină, scandalul merdenelelor din Piața Amzei a ajuns în câteva zile mult dincolo de granițele cartierului. Sute de oameni au reacționat în apărarea patiseriei, iar printre cei care au intrat public în dezbatere se numără Mihai Bendeac, Loredana Groza, Dan Teodorescu, Ciprian Ciucu și Alina Gorghiu.

Până și președintele Nicușor Dan a fost atras în poveste, după ce pe rețelele sociale au reapărut imagini din campania electorală din 2025, când acesta a trecut pe la patiseria lui Nea Mihai și a gustat una dintre merdenele.

Actualul șef al statului a preferat însă să nu aleagă acum o tabără în disputa care a împărțit internetul.

Nicușor Dan a mâncat o merdenea de la Nea Mihai în campania din 2025

Nicușor Dan cunoaște deja produsele patiseriei din Piața Amzei. În timpul campaniei electorale din 2025, acesta a trecut pe la celebrul local și a primit una dintre merdenele.

„Merdenele din Amzei! N-am mai putut rămâne la coadă ca să vă găsim pe dumneavoastră, așa că…“, spunea Nicușor Dan înainte să guste produsul.

Întrebat dacă merdeneaua este bună, acesta a răspuns afirmativ printr-un gest, continuând să mănânce.

Secvența a revenit în atenție odată cu actualul scandal, tocmai pentru că actualul președinte fusese deja client al patiseriei care a devenit între timp centrul unei dezbateri despre gastronomie, tradiție și snobism.

De menționat este că Edmond Niculușcă, cel de la care a pornit actuala controversă, a fost consilierul lui Nicușor Dan în perioada în care acesta conducea Primăria Capitalei. De asemenea, Aurel Iancu, proprietarul Casei Mița Biciclista, și-a extins în ultimii ani investițiile imobiliare în zonă. În 2024, acesta a cumpărat mai multe clădiri vechi din scuarul Bisericii Amzei, iar Yancool SRL este implicată și într-un proiect de revitalizare a zonei, în colaborare cu autoritățile locale.

Cum a început scandalul merdenelelor din Piața Amzei

Patiseria din Piața Amzei funcționează din 1985 și a devenit, în timp, un loc cunoscut de mai multe generații de bucureșteni.

Controversa a izbucnit după ce Edmond Niculușcă, cofondator al proiectului La Mița Biciclista, a publicat un videoclip cu observații ironice despre merdenelele vândute de Nea Mihai și despre oamenii care stau la coadă pentru a le cumpăra.

Reacțiile au depășit rapid discuția despre diferențele dintre produsele preparate cu margarină și cele făcute cu unt. Tonul materialului a fost criticat de numeroși utilizatori, iar disputa s-a transformat într-o dezbatere despre tradiția Bucureștiului, diferențe sociale și noile tendințe gastronomice.

Pe Facebook a fost creat inclusiv evenimentul „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, prin care participanții erau invitați să cumpere produse de la Nea Mihai și să le mănânce în apropierea Casei Mița Biciclista.

După valul de reacții, Edmond Niculușcă și-a cerut public scuze.

„Ar fi trebuit să fie un episod despre gurmanzi. În forma publicată, a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei, iar pentru asta îmi asum greșeala în totalitate. Nea Mihai e un simbol al pieței. Vorbesc de mult despre gastronomia franceză, dar am greșit așezând-o în opoziție cu o tradiție și cu un om al locului. Nea Mihai, vă cer iertare!”, a scris acesta.

Mihai Bendeac a răspuns cu un sketch despre merdenele

Printre primele persoane publice care au exploatat umoristic scandalul s-a numărat Mihai Bendeac. Actorul a readus în atenție un sketch mai vechi în care interpreta un vânzător într-o patiserie.

„Cum a început de fapt scandalul «Merdeneaua». Într-o zi, patronul de la Mița Biciclista s-a dus să-și ia o merdenea de la Nea Mihai…”, a scris Bendeac pe Facebook.

În secvența distribuită de actor, un client întreabă dacă merdenelele sunt proaspete și calde, iar conversația cu vânzătorul capătă treptat accente absurde.

Loredana Groza: „Din 86 mănânc merdenele la nea’ Mihai!”

Loredana Groza s-a poziționat fără echivoc de partea patiseriei și a povestit că mănâncă merdenele de la Nea Mihai încă din anii ’80.

„Din 86 mănânc merdenele la nea’ Mihai! În comunism era singurul loc în centru unde puteai mânca noaptea.. avea grijă nea’ Mihai!”, a scris artista.

Loredana a susținut că patiseria a rezistat schimbărilor de regim, modei și noilor tendințe și a devenit un reper pentru generații întregi de bucureșteni.

„A rezistat regimurilor, modei, trendurilor, a hrănit generații cu merdenele! Am zis dintotdeauna că face cele mai bune merdenele din lume! Și uite că acum toată lumea a aflat. Nea Mihai, abia aștept să trec prin Amzei în drum spre repetițiile pentru Sala Palatului la o merdenea. Asta da Libertate! Cei mai tari se știe au crescut cu margarină”, a scris Loredana Groza.

Dan Teodorescu, ironii în „franceză” pentru Edmond Niculușcă

Dan Teodorescu, solistul trupei Taxi, a ales registrul ironic și a construit un mesaj care amestecă franceza cu trimiteri la merdeneaua lui Nea Mihai.

„Merci bocu pentru ojurdui! Vous me enervé – ce zic eu enervé – vous me scoté din sărité, mais vous me aminté de le rafiné merdenelé de nea Mihai”, a scris artistul.

Mesajul s-a încheiat cu o înțepătură directă la adresa lui Edmond Niculușcă: „Să mă iertați, domnule Niculușcă, da’ le am cu franceza cum le aveți dumneavoastră cu simțul realității, marketingul şi bunul simț”.

Ciprian Ciucu: „Nu îmi imaginez Bucureștiul fără merdenele”

Scandalul a trecut rapid și în zona politică. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a apreciat scuzele prezentate de Edmond Niculușcă și a pledat pentru un București în care cele două lumi gastronomice pot exista împreună.

„Nu îmi imaginez Bucureștiul fără merdenele, dar e loc și pentru croissant”, a scris Ciucu.

Deputata PNL Alina Gorghiu a mers chiar la patiserie și a stat la coadă pentru produsul devenit viral.

„Am stat la coadă… Și sunt buneeee!!! Dar și o oră la sală după e musai”, a transmis aceasta.

AQUA Carpatica a intrat în disputa „merdenea versus croissant”

Controversa a devenit suficient de vizibilă încât să fie preluată și în comunicarea comercială.

AQUA Carpatica a intrat în conversația online cu un mesaj construit în jurul disputei dintre unt și margarină.

„Noi nu naștem controverse! Care unt? Care margarină? Merdenea? Croissante? Margarină sau mandarină?”, a transmis compania.

Nea Mihai, după valul de susținere: „Nu ne dorim războaie”

În timp ce disputa continua pe rețelele sociale, Nea Mihai a ales un ton conciliant și le-a mulțumit celor care au transmis mesaje de susținere.

„Mulțumim că ne-ați susținut și ne susțineți, ne-ați scris, ne-ați încurajat și ne-ați arătat că, dincolo de orice situație apărută, contează oamenii și relațiile construite în timp. Pentru noi, Piața Amzei înseamnă familie, muncă, oameni și o comunitate în care ne dorim să existe loc pentru toată lumea. Nu ne dorim războaie, rivalități sau polemici. Credem că fiecare își poate vedea de drumul său, cu respect pentru cei din jur”, a transmis acesta.

Edmond Niculușcă și Alberto Groșescu, reprezentanții La Mița Biciclista, și-au cerut la rândul lor scuze după reacțiile negative și au admis că materialul care a declanșat controversa a fost formulat greșit.

Dincolo de disputa dintre unt și margarină, croissant și merdenea, efectul scandalului este deja vizibil. Patiseria care funcționează în Piața Amzei din 1985 a revenit în centrul atenției publice după mai bine de patru decenii de existență, iar controversa a pus sub reflector nu doar produsele lui Nea Mihai, ci întreaga transformare prin care trece una dintre cele mai cunoscute zone ale Bucureștiului.

Europarlamentarul PSD Gabriela Firea critică dur posibilitatea ca bursele sociale de 300 de lei să nu mai fie acordate elevilor vulnerabili în perioada vacanțelor și avertizează că orice act prin care Guvernul va elimina acești bani va fi contestat în instanță. Firea susține că măsura ar afecta peste 830.000 de copii și amintește că bursele sociale reprezintă unul dintre instrumentele prin care România își îndeplinește angajamentele asumate la nivel european prin Garanția Europeană pentru Copii.

Gabriela Firea a reacționat, sâmbătă, la posibilitatea tăierii burselor sociale în perioadele în care elevii nu sunt la școală, susținând că acest sprijin nu este legat de rezultatele școlare, ci de situația socială a beneficiarilor.

„Totul până la copiii aflați în situații vulnerabile! Bursa socială nu este un lux, ci o nevoie. Să te gândești să tai cei 300 de lei, ca și cum nevoile elevilor din familii sărace ar intra și ele în vacanță, este de nivelul patologicului”, a transmis europarlamentarul PSD într-o postare pe Facebook.

Firea: Peste 830.000 de copii vulnerabili, afectați

Firea susține că bursele sociale trebuie tratate separat de structura anului școlar, deoarece sunt destinate copiilor din familii cu venituri reduse, orfanilor, celor aflați în plasament și elevilor care suferă de anumite afecțiuni.

„Bursa socială nu este direct legată de situația școlară, așa că nu ar trebui să aibă legătură cu structura anului școlar. Acest beneficiu este acordat copiilor din familii cu venituri reduse, orfanilor sau celor aflați în plasament, la fel și copiilor care suferă de anumite afecțiuni. Deci, pe cei peste 830.000 de copii vulnerabili i-a luat acum la ochi austeritatea guvernamentală!”, a declarat Gabriela Firea.

Europarlamentarul PSD critică argumentele privind necesitatea reducerii cheltuielilor și afirmă că, pentru numeroase familii, cei 300 de lei reprezintă un sprijin esențial.

„Iarăși analizam totul superficial și tăiem fără noimă? Îi ajută cu altceva pe acei copii care au nevoie de cei 300 de lei pe lună pentru a mânca sau pentru a se îmbrăca? Pentru mulți suma e ridicol de mică, o cheltuială într-o secundă, dar pentru la fel de mulți copii e o sumă care pune pâine pe masă”, a spus Firea.

Ce spune despre cazurile în care părinții folosesc banii pentru alcool sau tutun

Gabriela Firea s-a referit și la argumentul potrivit căruia, în unele familii, banii primiți prin bursele sociale ar fi utilizați de părinți în alte scopuri decât nevoile copiilor.

Europarlamentarul admite existența unor asemenea situații, dar susține că acestea sunt excepții și nu pot justifica eliminarea sprijinului pentru toți beneficiarii.

„Sunt de condamnat cazurile în care bursa socială e cheltuită de părinți pe alcool sau tutun. Am auzit cu toții de astfel de cazuri, dar ele sunt puține și izolate, nu situația generală”, a transmis aceasta.

Firea invocă Garanția Europeană pentru Copii

În argumentația sa, Gabriela Firea invocă și obligațiile asumate de România la nivelul Uniunii Europene și susține că bursele sociale reprezintă unul dintre instrumentele naționale utilizate pentru implementarea Garanției Europene pentru Copii.

„Le reamintesc premierului demis și ministrului interimar al Educației că suntem membri ai Uniunii Europene și trebuie să respectăm niște principii. De exemplu, Bursele sociale reprezintă unul dintre principalele instrumente naționale prin care statul român își îndeplinește obligațiile asumate la nivel european prin Garanția Europeană pentru Copii”, a afirmat europarlamentarul PSD.

Firea cere Guvernului să caute alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene, în loc să reducă sprijinul acordat copiilor vulnerabili.

„Cum respectă România principiile din planul național de acțiune pentru implementarea Garanției Europene pentru Copii dacă taie fix bursele pentru copiii săraci? Nu mai bine se preocupă să găsească fonduri europene pentru a sprijini bugetul național?”, a întrebat aceasta.

Europarlamentarul PSD anunță că o eventuală decizie a Guvernului de eliminare a acestor bani va fi atacată în justiție și susține că un asemenea act ar fi ilegal.

„Orice act prin care guvernul va tăia acești bani este ilegal și-l vom contesta imediat în instanță”, a avertizat Gabriela Firea.

Accident grav la Braşov. Cinci persoane au fost rănite, sâmbătă după-amiază, după ce o ambulanţă aflată în misiune, în care se aflau trei persoane, şi un autoturism s-au ciocnit, pe Calea Feldioarei din municipiu.

Un bărbat a circulat cu tricicleta, pe contrasens, pe autostrada A1 / 19 apeluri la numărul de urgenţă 112, în 40 de minute

Accident rutier s-a produs pe Calea Feldioarei din municipiul Braşov. Potrivit ISU Braşov, au fost implicate o ambulanţă aflată în misiune, în care se aflau trei persoane, şi un autoturism, în care se aflau, de asemenea, trei persoane.

”În urma accidentului au rezultat cinci victime. La faţa locului au fost mobilizate trei echipaje SMURD, o ambulanţă SAJ, o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi un echipaj de descarcerare. Echipajele de intervenţie au acordat asistenţă medicală celor cinci victime, care au fost ulterior transportate, conştiente, la spital, pentru investigaţii medicale suplimentare şi îngrijiri de specialitate”, a precizat sursa citată.

Accidente în lanț în România. Un bărbat a murit în Vâlcea, iar alți doi au fost transportați la spital. La Sibiu a avut loc un accident cu șase persoane implicate

Probleme în trafic şi la Cluj: Doi bărbaţi, reţinuţi după ce au urmărit cu maşina un alt autoturism, în care se aflau patru persoane, pe care le-au ameninţat şi agresat/ Ei l-au prins din urmă pe şofer, l-au bătut şi i-au furat maşina

Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național – Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) – resping actuala formă a proiectului Legii salarizării, au precizat sâmbătă reprezentanții acestora într-un comunicat de presă. Sindicaliștii atrag atenția că documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public este, în realitate, o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale.

„În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale. Una dintre cele mai grave probleme este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Am solicitat ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii. În schimb, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem, în timp ce, în numeroase sectoare, creșterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani. O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, se arată în comunicat.

Reprezentanții confederațiilor sindicale fac referire la plafonarea sporurilor acordate angajaților.

„Plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, poate anula drepturi salariale recunoscute de lege. Spitalele de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii, de exemplu, riscă să nu poată acorda sporuri peste acest plafon, chiar dacă personalul are dreptul la un nivel superior potrivit Anexei II. Drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic”, se precizează în comunicatul de presă.

Citește și DOCUMENT Ce prevede noul proiect al Legii salarizării. Nu va scădea nicio leafă / Sporurile, plafonate la 20 la sută / Premii de performanță pentru cei mai harnici bugetari / Schimbări importante în Educație și Sănătate

Sindicaliștii au mai transmis că resping și modul de elaborare a proiectului pe motiv că dialogul social nu înseamnă transmiterea cu întârziere a documentului și acordarea unui interval simbolic pentru observații.

Cele cinci confederații sindicale consideră că actuala variantă nu mai poate constitui baza unei reforme credibile, echitabile și acceptate de partenerii sociali. Acestea cer retragerea actualului proiect și reluarea reformei de la zero.

Sindicaliștii solicită:

• Retragerea actualului proiect al Legii salarizării.
• Reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.
• Un mecanism real și transparent de dialog social, cu participarea efectivă a organizațiilor sindicale la elaborarea grilelor și principiilor salariale.
• Stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie și actualizarea anuală în funcție de inflație și productivitatea muncii.
• Eliminarea mecanismelor care permit plafonarea arbitrară a drepturilor salariale recunoscute prin lege.
• Eliminarea discriminărilor dintre familiile ocupaționale și stabilirea unor coeficienți care să reflecte pregătirea profesională, responsabilitatea, complexitatea și condițiile de muncă.
• Analizarea tuturor anexelor și grilelor împreună cu federațiile sindicale reprezentative din fiecare sector.
• Garantarea faptului că nicio categorie nu pierde putere de cumpărare și nu sunt accentuate discrepanțele salariale existente.

Cele cinci confederații sindicale susțin că nu vor gira o lege care adâncește discrepanțele, ignoră realitatea din sectoarele publice și transformă dialogul social într-o simplă formalitate.