Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Atac cu arcul în Norvegia: Urmele actului terorist devin tot mai clare / Serviciile și poliția doar îl “bănuiau” că s-ar fi radicalizat

Publicat

in

Atacul cu arcul care a ucis cinci persoane în Norvegia în această etapă pare un „act terorist”, au declarat joi serviciile de securitate norvegiene (PST), contribuind la consolidarea urmelor terorismului islamist, scrie AFP.

La rândul său, polițiștii l-au identificat pe presupusul autor al atacului care a îndurerat miercuri seara orașul Kongsberg (sud-est): Espen Andersen Bråthen, un cetățean danez în vârstă de 37 de ani care s-a convertit la islam și este suspectat de radicalizare.

“Nu există nicio îndoială că actul în sine are aparențe care sugerează că poate fi un act terorist, dar acum este important ca ancheta să avanseze și să se clarifice motivațiile suspectului”, a declarat liderul serviciilor antiteroriste PST, Hans Sverre Sjøvold, la o conferinţă de presă.

Locuitor al acestui mic oraș de aproximativ 25.000 de locuitori, la aproximativ 80 de kilometri vest de Oslo, Bråthen a fost arestat miercuri seară, la scurt timp după atacul sângeros cu un modus operandi neobișnuit.

Suspectul, care a recunoscut faptele în timpul interogatoriului său de peste noapte, „este cunoscut” de PST, a declarat șeful acestor servicii antiteroriste.

Un judecător se va pronunța vineri dimineață asupra plasării sale în arest preventiv, probabil în absența sa, conform unei proceduri simplificate.

Potrivit procurorului responsabil de caz, acesta a început să fie supus chiar de joi unei evaluări psihiatrice. „Poate dura câteva luni” înainte de a se ajunge la o concluzie, a declarat Ann Iren Svane Mathiassen pentru AFP.

„Este o persoană care apare frecvent în sistemul de îngrijire a sănătății de ceva vreme”, a spus Hans Sverre Sjøvold, ridicând astfel îndoieli cu privire la starea sa mentală.

Conform rapoartelor mass-media norvegiene, Bråthen a fost ținta a două hotărâri judecătorești în trecut: interdicția de anul trecut de a vizita doi membri apropiați ai familiei după ce a amenințat că va ucide unul dintre ei și o spargere și cumpărare de hașiș în 2012.

Un videoclip cu el datând din 2017 a fost, de asemenea, dezvăluit de mai multe mijloace de informare în masă, unde este văzut proferând amenințări. “Sunt mesager. Am venit cu un avertisment: + este cu adevărat ceea ce vrei tu? + (…) Fii martor că sunt musulman”, declară el acolo.

“Au existat temeri legate de radicalizare anterior”, a declarat oficialul de poliție Ole Bredrup Saeverud. Aceste temeri datează din 2020 și înainte și au dus la urmărirea lui de către poliție, a spus el.

Amenințare moderată

Cinci persoane, patru femei și un bărbat cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani, au fost ucise și alte trei rănite în atacul care a șocat regatul scandinav, deja devastat de două atacuri de extremă dreaptă din ultimul deceniu.

Atacul a avut loc în mai multe locații din Kongsberg, inclusiv pe stradă, în interiorul unei case și într-un supermarket unde un ofițer de poliție, care nu era de serviciu în acel moment, a fost rănit.

Atacatorul probabil a acționat singur, a spus poliția.

PST și-a lăsat neschimbat nivelul de amenințare de atac din țară, considerat „moderat”.

Danezul a recunoscut că a omorât cinci oameni

Suspectul a recunoscut că este cel care a desfășurat atacurile, dar nu s-a declarat încă oficial vinovat de acuzațiile penale ce i se aduc.

Bărbatul a fost dus într-o secție de poliție din orașul Drammen, unde potrivit avocatului său, Fredrik Neumann, a fost chestionat timp de peste trei ore, cooperând cu autoritățile.

Potrivit avocatului, mama suspectului este daneză, iar tatăl norvegian. Poliția consideră că bărbatul a acționat singur, nefiind ajutat de complici.

De asemenea, reprezentanți ai forțelor de ordine au declarat agenției norvegiene NTB că atacatorul a folosit și alte arme în afară de arc și săgeți, fără a dezvălui care sunt acestea.

După atac, conducerea poliției a ordonat ca toți ofițerii din țară să poarte arme de foc. În mod normal polițiștii sunt neînarmați, dar au acces la arme dacă au nevoie.

Atacul cu arcul din Norvegia a durat peste jumătate de oră

Atacul din Kongsberg este cel mai grav din Norvegia după masacrul din 2011, când Anders Behring Breivik a ucis 77 de oameni.

Danezul de 37 de ani a ucis cinci oameni, iar alți doi au fost răniți în atacul ce pare să fi fost desfășurat preponderent cu un arc și săgeți, potrivit informațiilor de la acest moment.

La 18.13, ora locală, poliția a primit informații privind un bărbat ce merge prin centrul Kongsberg, trăgând cu un arc și săgeți în trecători.

Suspectul a fost ulterior arestat, după o ”confruntare” ce a avut loc la ora 18.47, după o intervenție masivă a forțelor de poliție, a unităților de elită, fiind implicate elicoptere și chiar și armata.

În timpul operațiunii de capturare a danezului au fost trase focuri de avertizare.

Kongsberg este o municipalitate cu 25.000 de locuitori din districtul Viken, aproape de capitala Oslo. În acest oraș își au sediile Monetăria Regală Norvegiană și principala firmă din industria de apărare din Norvegia, Kongsberg Gruppen.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Pentru prima dată, AstraZeneca recunoaște: „Vaccinul anti-Covid poate provoca tromboze rare”

Publicat

in

De

Compania biofarmaceutică internațională AstraZeneca a recunoscut pentru prima dată că unul dintre efectele secundare ale vaccinului său împotriva Covid-19 ar putea fi sindromul de tromboză cu trombocitopenie (TTS), scrie “The Telegraph”, citând documente judecătorești.

Sediu al AstraZenecaFoto: MARCUS BRANDT / AFP / Profimedia

A fost intentată o acțiune legală colectivă împotriva companiei, deoarece vaccinul, dezvoltat împreună cu Universitatea din Oxford, a cauzat daune grave sau fatale mai multor pacienți, se arată în comunicat.

“Vaccinul poate provoca, în cazuri foarte rare, un sindrom de tromboză cu trombocitopenie (TTS). Cauzele sunt necunoscute”, se arată într-un extras dintr-un document transmis de companie unei instanțe, în februarie. Potrivit relatărilor presei, 51 de cereri de despăgubire au fost depuse la Înalta Curte din Londra, în care victimele și familiile lor solicită despăgubiri de aproximativ 125 de milioane de dolari. Sindromul de tromboză cu trombocitopenie provoacă cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite, a explicat ziarul, potrivit Rai News.

Prima solicitare, explică articolul, a fost prezentată anul trecut de Jamie Scott, care, după ce i s-a administrat vaccinul în aprilie 2021, a dezvoltat un cheag de sânge și o hemoragie cerebrală, care ar fi cauzat leziuni permanente ale creierului. Este citat și cazul familiei tinerei Francesca Tuscano, o italiancă care a murit în aprilie 2021, după ce a fost vaccinată împotriva coronavirusului. Familia tinerei de 32 de ani a apelat la un medic legist și un medic hematolog, care au stabilit că “decesul pacientei poate fi pus pe seama efectelor secundare ale administrării vaccinului împotriva virusului Covid-19”. Femeia a murit de tromboză vasculară cerebrală a doua zi după administrarea vaccinului AstraZeneca.

Compania a precizat, totuși, că “din totalitatea dovezilor colectate în studiile clinice și din datele din lumea reală, s-a demonstrat continuu că vaccinul anti-Covid AstraZeneca-Oxford are un profil de siguranță acceptabil și organismele de reglementare din întreaga lume afirmă în mod constant că beneficiile vaccinării depășesc riscurile unor efecte secundare potențial extrem de rare”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca, în timp ce în presa britanică apar declarațiile companiei – publicate de “The Telegraph”, care citează documente depuse de companie în februarie, în cadrul unei acțiuni judiciare colective în Regatul Unit – privind riscul ca vaccinul Covid-19 să poată provoca în cazuri foarte rare așa-numitul sindrom de tromboză cu trombocitopenie (TTS), caracterizat prin cheaguri de sânge și niveluri scăzute de trombocite în sânge.

(Material realizat cu sprijinul Rador Radio Romania)

Citeste mai mult

NATIONAL

16 soldaţi ucraineni vor fi înmormântaţi într-o groapă comună la Cernăuţi

Publicat

in

De

Pentru prima dată de la invazia rusă în Ucraina, la Cernăuţi, în vestul ţării, va fi amenajată o groapă comună pentru 16 soldaţi ai Forţelor Armate ale Ucrainei, care au fost ucişi într-un raid aerian, la 11 martie 2022, în Ludvinivka, în regiunea Kiev, relatează Ukrainskaia Pravda, citat de news.ro.

Cu ajutorul experţilor ucraineni şi străini, au fost identificate 16 nume din cei 19 morţi din atacul din 2022.

Rudele victimelor au decis să amenajeze o groapă comună, deoarece soldaţii au servit împreună în aceeaşi unitate a Forţelor Armate ale Ucrainei – Brigada a 10-a de asalt de munte “Edelweiss”.

Slujba de înmormântare va avea loc joi, la ora locală 11:00, la cimitirul Sadhora.

La groapa comună va fi instalat un copac simbolic cu ouă de Paşte.

Consiliul oraşului Cernăuţi a transmis că oamenii pot aduce un ou de Paşte pictat, cu o panglică ataşată, pentru a-i onora pe cei căzuţi.

Potrivit Halinei Ianko, avocată a familiilor victimelor, la înmormântare vor participa soldaţi din regiunile Cernăuţi, Hmelniţki, Ivano-Frankivsk, Ternopil, Liov, Dnipro, Kirovohrad, Poltava şi Doneţk.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend