Curtea Constituțională a publicat motivarea Deciziei nr. 148/2024 de respingere a obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea articolului 5 alineat (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Legea permite mutarea datelor alegerilor prezidențiale din noiembrie în septembrie. Potrivit articolului unic al legii, „ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc cu cel mult 3 luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.”

Argumentele contestatarilor

Controlul de constituționalitate a priori se referă la o obiecție de neconstituționalitate ridicată de 54 de deputați din Grupul parlamentar al partidului Uniunea Salvați România și deputați neafiliați. Ei au contestat modificările aduse legii electorale cu mai puțin de șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, argumentând că acest lucru afectează principiile previzibilității normelor și stabilității juridice, garantate de articolul 1 alineatele (3) și (5) din Constituție.

Deputații mai afirmau că modificările legislative nu respectă recomandările Codului bunelor practici în materie electorală ale Comisiei de la Veneția, care stipulează că orice reformă electorală majoră ar trebui să aibă loc cu cel puțin un an înainte de alegeri pentru a asigura stabilitatea procesului electoral și a consolidării democrației.

Analiza Curții Constituționale

Curtea a analizat dacă modificările legislative respectă principiile constituționale ale previzibilității și stabilității juridice, necesitatea unui cod electoral consolidat, și dacă modificările respectă termenele adecvate înaintea alegerilor pentru a permite o informare adecvată a electoratului și partidelor politice.

Critica privind modificarea legislației electorale cu cel puțin un an înainte de data alegerilor

În evaluarea constituționalității legii criticate, Curtea se raportează la dispozițiile Codului bunelor practici în materie electorală, elaborate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), care evidențiază necesitatea unui cadru legal stabil și anticipativ în contextul electoral. Aceste dispoziții subliniază că regulile esențiale ale dreptului electoral, cum ar fi sistemul de vot, componența comisiilor electorale și constituirea circumscripțiilor electorale, ar trebui să fie modificate cu cel puțin un an înainte de alegeri, pentru a asigura claritate și echitate în procesul electoral.

Raportul explicativ asociat acestor linii directoare accentuează importanța stabilității dreptului electoral ca fundament al credibilității procesului electoral și al consolidării democrației. Se argumentează că modificările frecvente sau complexitatea excesivă a legilor electorale pot dezorienta alegătorii și pot duce la percepția că legea electorală este manipulată de forțele politice dominante, ceea ce poate submina încrederea în procesul electoral.

Curtea recunoaște că anumite principii și recomandări ale Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii, dar constituie repere importante în evaluarea și aplicarea legilor electorale de către statele democratice. Acestea trebuie respectate pentru a menține integritatea și transparența alegerilor.

Analiza detaliată a procesului electoral, prezentată în rapoartele Comisiei, indică faptul că alegerile nu sunt doar un eveniment izolat, ci parte a unui proces complex care include multiple faze – de la stabilirea legislației electorale până la numărarea voturilor și soluționarea contestațiilor. Acest proces trebuie să fie predictibil și transparent, pentru a asigura participarea echitabilă a tuturor partidelor politice și candidaților.

Curtea subliniază că orice modificare a legii electorale care afectează elementele fundamentale ale procesului electoral ar trebui să fie considerată cu prudență și realizată într-un mod care să respecte principiul stabilității legislative. Astfel de schimbări nu trebuie să favorizeze niciun participant la procesul electoral și trebuie să contribuie la un cadru de competiție echitabil pentru toți candidații.

„Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu vizează, însă, un element de fond sau de substanță a sistemului electoral. Ca atare, redimensionarea intervalului de timp în care urmează să se fixeze data alegerilor nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor și nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral.

Stabilirea intervalului de timp în care urmează să se fixeze data alegerilor este un aspect important al procesului electoral și reprezintă o premisă a asigurării periodicității alegerilor, însă aceasta este și rămâne un element tehnic al aplicării acestui principiu atât timp cât data este astfel stabilită prin lege încât să asigure ritmicitatea, succesiunea, continuitatea și alternanța organică a mandatelor. Mai mult, o asemenea reglementare nu constituie o reformă a legislației electorale, ci o modificare de ordin tehnic a perioadei în care se pot desfășura alegerile, astfel că aceasta poate fi realizată într-un termen mai mic de un an față de data preconizată a alegerilor.

De asemenea, Curtea reține că nicio prevedere din Constituție nu stabilește un anumit interval de timp regresiv în care se poate fixa data alegerilor pentru funcția de Președinte raportat la data ajungerii la termen a mandatului prezidențial în exercițiu, astfel că revine legiuitorului competența de a stabili un asemenea interval temporal, cu respectarea condițiilor de raționalitate menționate la paragraful 57 al prezentei decizii”, se arată în decizia CCR.

Critica privind modificarea intervalului de timp în care poate fi stabilită data alegerilor raportată la securitatea juridică

„Modificarea intervalului de timp în care poate fi fixată data alegerilor nu este contrară principiului securității juridice și nu poate conduce la lipsa de previzibilitate a legii. Potrivit Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, legile pot fi modificate, completate, suspendate sau abrogate, fără ca aceste evenimente legislative să poată fi calificate în sine ca o amenințare la adresa securității juridice, ci ca o adaptare a cadrului legislativ la realitățile politice, economice, sociale sau culturale în respectul drepturilor și libertăților fundamentale.

Securitatea juridică protejează cetățeanul de arbitrar, de exercitarea puterii de stat cu caracter excesiv. Astfel cum s-a arătat, reglementarea criticată nu se referă la un element fundamental al sistemului electoral, ci vizează un aspect tehnic ce se integrează principiului constituțional mai larg al periodicității alegerilor în a cărui aplicare un rol important revine legiuitorului. Intervalul de timp stabilit pentru fixarea datei alegerilor este unul rezonabil, nu este intempestiv și nu produce consecințe imprevizibile sub aspectul valorizării exigențelor principiului periodicității alegerilor”, mai arată CCR.

Critica privind modificarea intervalului de timp în care poate fi stabilită data alegerilor raportată la conținutul expunerii de motive

„În jurisprudența sa, Curtea a statuat că exigenţele de calitate a legii şi cele privind modul de redactare a expunerii de motive sunt două chestiuni diferite între care nu se poate stabili o relaţie cauzală. În schimb, între acestea există o relaţie funcţională, în sensul că expunerea de motive poate ajuta la o mai bună înţelegere a dispoziţiilor normative, mai ales a celor tehnice, care, prin natura lor, au un limbaj mai greu accesibil.

Nu este rolul Curţii Constituţionale să analizeze consistenţa acestei relaţii funcţionale prin prisma modului de redactare a expunerii de motive. Un viciu de neconstituţionalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care iniţiatorul ei şi-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condiţiile în care rezultatul activităţii de legiferare este legea adoptată de Parlament.

Aşadar, controlul de constituţionalitate vizează legea, şi nu opţiuni, dorinţe sau intenţii cuprinse în expunerea de motive a legii. Prin urmare, Curtea nu are competența de a controla concordanța conținutului legii cu expunerea de motive a acesteia”, mai explică Curtea, în decizia în unanimitate.

Critica privind modificarea intervalului de timp în care poate fi stabilită data alegerilor raportată la egalitatea în drepturi, dreptul de vot și dreptul de a fi ales

Curtea observă că, prin criticile lor, autorii obiecției au în vedere faptul că „schimbările legislative care intervin într-un termen scurt înaintea alegerilor afectează egalitate de șanse, favorizând partidele la putere sau candidații cu resurse mai mari, în detrimentul candidaților sau al partidelor neaflate la putere, care și-au făcut strategiile electorale bazându-se pe legislația în vigoare”. Or, aceste critici sunt neîntemeiate atât timp cât în discuție este un aspect de ordin tehnic, și nu un element structurant al procesului electoral. De altfel, aceste susțineri sunt mai degrabă afirmații, fără să fie argumentate, arată CCR.

Critica privind modificarea intervalului de timp în care poate fi stabilită data alegerilor raportată la neadoptarea unui cod electoral

În jurisprudența sa, Curtea a subliniat necesitatea ca întreaga legislaţie electorală referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, la alegerile pentru Parlamentul European, precum şi la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale să fie reexaminată, urmând să fie concentrată într-un cod electoral ale cărui dispoziţii comune şi speciale să asigure, în concordanţă cu principiile constituţionale, organizarea unui scrutin democratic, corect şi transparent.

Curtea reține că observațiile cuprinse în hotărârea menționată cu privire la codificarea normelor în materie electorală nu constituie un parametru de evaluare a normei criticate, codificarea nefiind per se o condiție a constituționalității reglementării.

Critica privind modificarea intervalului de timp în care poate fi stabilită data alegerilor raportată la rolul/ mandatul/ vacanța funcției de Președinte

Curtea constată că, în cauză, dispozițiile art.2 alin.(1) și ale art.80, 81 și 97 din Constituție nu sunt incidente, conținutul lor normativ nereferindu-se la data stabilirii alegerilor la termen pentru funcția de Președinte al României.

În concluzie, Curtea Constituțională subliniază necesitatea unei abordări echilibrate și considerate în modificarea legislației electorale, reiterând că orice schimbare trebuie să servească principiilor de stabilitate, predictibilitate și echitate, pentru a proteja integritatea procesului electoral și pentru a consolida încrederea publicului în mecanismele democratice. Însă criticile la adresa legii nu sunt de natură să ducă la declararea acesteia ca neconstituțională.

30 de sateliți ai programului european de navigație Galileo, au fost plasați pe orbită până în acest moment, după ce, duminică, o rachetă Falcon 9 a lansat cu succes, de la hangarul 39A al bazei spațiale Cape Canaveral, duoul FM25 și FM 27, în ceea ce a fost zborul L12 al constelației, potrivit Space Alliance.

Falcon 9Foto: SpaceX Launch Dragon / Alamy / Alamy / Profimedia

Vorbim de altfel despre o premieră: EUSPA, agenția europeană care administrează programul, realizase ultima lansare în decembrie 2021; între timp rachetă Ariane 5 (cu ajutorul căreia se trimiteau pe orbită perechi de câte 4 sateliți Galileo), dar și Soyuz ST (care realiza lansările duble), au ieșit din flota Arianespace, Europa rămânând fără prea multe alternative în acest domeniu.

Ironic, pentru a putea continuă acest program strategic, până la debutul lui Ariane 6, EUSPA a trebuit să se orienteze și să contracteze două zboruri comerciale cu cei de la SpaceX, fiecare pentru aproximativ 90 de milioane de dolari. Alți doi sateliți, FM26 și FM28, urmează să fie lansați anul acesta, tot de la Cape Canaveral.

Că să ne facem o idee despre situația reală, este ca și cum, sateliți militari GPS, strict secreți din punct de vedere tehnic, ar fi lansați din afară Statelor Unite.

Revenind la zbor, trebuie să spunem că SpaceX s-a achitat cu brio de sarcina, plasând cei doi sateliți extrem de exact în orbită dorită: una MEO cu altitudinea de 23200 km. Din așa numitul ’Holding Point’, în următoarele 4 săptămâni, ei vor fi manevrați cu ajutorul propulsiei de la bord, până la atingerea punctului final ’Drift Stop and Fine Positioning’, adică atingerea nodului orbital dorit, din care vor începe să emită mesajele de navigație.

Din cauza acestui profil de zbor, Falcon 9 a trebuit să își folosească întreagă capacitate de transport; tradus direct, treaptă întâi nu a mai putut fi recuperată. Este pentru prima dată, din noiembrie 2022, adică în urmă cu 146 de zboruri, când SpaceX trebuie să renunțe la o treaptă întâi.

Cea de astăzi a purtat indicativul B1060 și ajunsese ca și B1062, la un număr record de 20 de reutilizari.

Mai mult, treaptă a doua a trebuit să manevreze de două ori pentru că nu doar că a adus satelițîi la altitudinea dorită, dar a trebuit și să circularizeze orbita. Din păcate, acest lucru înseamnă și că, rezerva de combustibil este minimă și că treapta a două va rămâne în spațiu, la o altitudine care nu ii va permite deorbitarea – adică un nou deșeu spațial.

Sateliții Galileo FOC (Full Operațional Capability) sunt construiți de compania OHB Bremen – o producție de masă, grație căreia a rezultat un preț foarte competitiv: aproximativ 34 de milioane de euro pe unitate, potrivit Space Alliance.