Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins marți ideea că demiterea lui Serghei Șoigu de la șefia Ministerului Apărării și mutarea lui la Consiliul de Securitate ar fi o retrogradare, scrie Reuters.

Serghei ŞoiguFoto: Russian Defence Ministry / UPI / Profimedia

„Nu cred că este potrivit să punem întrebarea în acest fel. Acesta este un post guvernamental foarte înalt, cu o gamă foarte largă de sarcini, care joacă un rol imens pentru țară”, a declarat Dmitri Peskov, cu referire la numirea lui Serghei Șoigu în fruntea Consiliului de Securitate.

„Bineînțeles, șeful acestui organism este în contact direct și constant cu șeful statului și poartă o mare responsabilitate”, a spus el.

Vladimir Putin l-a înlocuit duminică pe ministrul Apărării Serghei Șoigu cu un economist loial, într-o schimbare neașteptată de gardă care semnalează accentul pus acum de Kremlin pe creșterea și consolidarea economiei de război rusești, la mai bine de doi ani de la invadarea Ucrainei.

Plasarea lui Șoigu în funcția de secretar al Consiliului de Securitate este în concordanță cu strategia obișnuită a lui Putin de a marginaliza discret oficialii din domeniul securității, acordându-le roluri periferice, în loc unei demiteri pur și simplu, au observat analiștii.

Numirea lui, a observat analista rusă Tatiana Stanovaia, semnifică în același timp faptul că importanța reală a acestui organism în ierarhia statului ar putea să nu fie atât de mare pe cât presupun de obicei observatorii.

„Pentru a înțelege această mișcare, gândiți-vă la motivul pentru care Putin l-a numit pe Dmitri Medvedev în postul de adjunct la Consiliul de Securitate în ianuarie 2020: pentru a-l ține aproape, dar detașat de sistem”, a mai explicat Stanovaia.

Până la numirea lui Șoigu, șefia Consiliului de Securitate a fost ocupată de Nikolai Patrușev, un adept al liniei dure a Kremlinului în relația cu Occidentul și vechi aliat al lui Putin.

Patrușev a fost numit marți în postul de consilier la Kremlin.

​Lucru cert, omenirea a făcut primii pași spre înțelegerea trecutului geologic al planetei prin studiul fosilelor. De fapt, primele ere geologice au fost definite tocmai prin prezența unor anumite tipuri de fosile directoare. Ocazional, acestea dispăreau brusc la nivel sedimentar, vezi cazul dinozaurilor, iar asta se traducea printr-un cataclism. În caz că nu știați, mai toate erele geologice încep și se sfârșesc cu un cataclism care marchează o extincție majoră, sau o schimbare drastică în registrul florei și faunei.

schelet fosilizat al unei baleneFoto: CECILE DEGREMONT/LOOK AT SCIENCES / Sciencephoto / Profimedia

Plecând de la aceste principii, se naște o întrebare legitimă: cum vor vedea arheologii din viitor lumea de azi, prin intermediul fosilelor care abia se formează? Iar un răspuns imediat ar fi acela că ele vor trăda o schimbare majoră la nivelul biosferei. Să vă explic.

Rămășițele plantelor și animalelor care de abia încep lungul drum spre fosilizare poartă denumirea de sub-fosile. Ele deja se formează pe fundul lacurilor, al râurilor, al golfurilor, pe plaje sau oriunde există condiții prielnice pentru un atare proces. O fac așa cum au făcut-o numeroase alte organisme, încă de la apariția vieții.

Iar una dintre ciudățeniile pe care arheologii din viitor le vor observa în registrul fosil va fi o globalizarea bruscă a formelor de viață. Spre exemplu, la nivel sedimentar în ceea ce azi este Europa vor apărea brusc fosile din zona celor două Americi, din Orientul Extrem, din Australia sau din Africa. La fel se va întâmpla peste tot în lume, iar nu mică va fi mirarea paleontologilor de peste câteva milioane de ani atunci când vor descoperi fosile de hipopotami în Columbia, de iguane în bazinul mediteraneean sau de palmieri la vestul Mării Negre.

La fel se va întâmpla cu distribuția bruscă la nivel global a nenumărate tipuri de plante, de vietăți acvatice, vezi cazul speciilor de pești aclimatizate, sau al diferitelor tipuri de moluște comestibile. Toate vor apărea brusc pentru că astfel de schimburi au apărut nu mai departe de secolele XV-XVI d.Hr., iar 400-500 de ani la nivel geologic reprezintă echivalentul unui grăunte de nisip. De fapt, este cea mai rapidă schimbare de acest gen care s-a petrecut vreodată.

O altă modificare majoră va fi cea a dispariției multor fosile care aparțin unor specii sălbatice, fapt care se explică prin simpla lor extincție, dublată de apariția bruscă a unui număr uriaș de fosile aparținând unor specii domestice. De cele mai multe ori aceleași (păsări domestice, oi, vite, câini, pisici șamd.)

Privite prin prisma clasificării erelor geologice despre care pomeneam la început, toate aceste schimbări nu pot fi interpretate decât ca o dereglare semnificativă a biosferei, una care poate echivala cu o erupție supervulcanică sau cu impactul unui asteroid gigantic. Și, da, de data aceasta, de toate aceste schimbări este vinovată o singură specie, cea a noastră.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro