Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ANAF are o nouă procedură pentru inspecția fiscală, dar lipsesc elementele pe care ar trebui să le urmărească o echipă când califică o tranzacție într-o faptă sancționată de legea penală

Publicat

in

Un ordinul ANAF (nr. 1071/2021), publicat pe 15 iulie, reglementează procedura pe care o vor aplica echipele de inspecție când identifică fapte la care au indicii că sunt sancționate de legea penală în materia inspecției fiscale, și au obligația să sesizeze organele de cercetare penală, potrivit consultantului fiscal Adrian Bența.

“Amintim faptul că potrivit art. 131 și 132 din Codul de procedură fiscală, când echipele de inspecție fiscală au constatări de identificarea unor fapte sancționate de legislația penală în materie fiscală, au obligația să sesizeze organele judiciare competente pentru a cerceta existența unor infracțiuni”, spune el.

Potrivit acestuia, procedura are două părți principale și reglementează:

a)Documentele utilizate pentru aplicarea procedurii;
b)Modul efectiv de realizare a procedurii.

Documentele utilizate sunt:

•Raportul de inspecție fiscală parțială sau generală;
•Procesul verbal de sesizare a organelor de cercetare penală, semnat sau refuzat la semnare de către contribuabil, cu sau fără explicații;
•Referatul pentru neîntocmirea raportului de inspecție fiscală sau justificarea întocmirii raportului de inspecție fiscală doar pentru anumite obligații fiscale și nu pentru toate cele prevăzute în Avizul de inspecție fiscală.
Notă: în cazul sesizării organelor de cercetare penală, nu se mai întocmește raport de inspecție fiscală.

•Evidența contribuabililor la care a fost sesizată cercetarea penală;

•Adresa prin care contribuabilul a fost înștiințat cu privire la neîntocmirea Raportului de inspecție fiscală, precum și la faptul că se suspendă prescripția pentru aceste obligații fiscale.

Modul de realizare efectivă a procedurii presupune 5 acțiuni:
I) Încheierea în cadrul inspecției fiscale a unui proces verbal de sesizare a organelor de cercetare penală.
II) Stabilirea impozitelor, taxelor și contribuțiilor ce vor face obiectul analizei cercetării penale.
III) Întocmirea, avizarea și justificarea neîntocmirii raportului de inspecție fiscală.
IV) Înștiințarea contribuabilului cu privire la sesizarea cercetării penale și cu suspendarea termenului de prescripție pentru obligațiile fiscale ce fac obiectul sesizării penale.
V) Înscrierea documentațiilor privind contribuabilul în evidența specială a organului fiscal cu privire la contribuabilii pentru care s-a efectuat o sesizare penală.

Procedura dezvoltă diverse situații ce pot să apară concret, cum sunt:
•Inspecția unei singure obligații fiscale;
•Inspecția mai multor obligații fiscale și identificarea în timp doar pentru unele obligații fiscale a existenței unor fapte penale;
•Inspecția pentru mai multe obligații fiscale și constatarea unei situații ce indică o faptă penală doar într-o anumită perioadă de timp și nu pe toată durata la care este aprobată inspecția;
•Avizele, aprobările și semnăturile pe care trebuie să le obțină echipa de inspecție în cadrul procedurii interne de realizare a sesizării penale.

Notă: Din păcate, din procedură lipsesc exact elementele pe care ar trebui să le urmărească o echipă de inspecție când califică o tranzacție într-o faptă sancționată de legea penală. Astfel, toate aceste sesizări pot reprezenta acțiuni corecte de aplicare a Codului de procedură fiscală sau acțiuni arbitrare ce au efectul de a împiedica contribuabilul să se adreseze justiției. În situația sesizării penale, mai întâi trebuie soluționată cauza penală și abia ulterior cauza civilă.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Campionatul European feminin începe joi, la Rimini, cu echipa României între participante

Publicat

in

De

Campionatul European feminin debutează joi, la Rimini, cu calificările, iar echipele României, senioare şi junioare, se află între participante.

La competiţia găzduită de Rimini, între 2-5 mai, echipa de senioare a României include sportivele Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă, Maria Ceplinschi, însoţite de antrenorii Camelia Voinea, Corina Moroşan, Patrick Kiens, Florin Cotuţiu şi Daymon Jones.

Calificările încep la ora 13.30, iar gimnastele tricolore fac parte din subdiviziunea a doua, alături de reprezentantele Franţei, Germaniei, Bulgariei, Slovaciei, Sloveniei, Letoniei şi Portugaliei.

La finalul primei zile de competiţie se vor stabili medaliatele la individual-compus şi gimnastele calificate în finalele pe aparate, respectiv pe echipe.

La junioare, calificările debutează vineri, tot de la 13.30, iar echipa României le include pe Anamaria Mihăescu, Adelina Ionescu, Nelli Papana, Ariana Cotu şi Alexia Blănaru, însoţite de antrenorii Adela Popa, Dan Potra şi Sebastian Nemeş.

Echipa României va concura tot în a doua subdiviziune, alături de reprezentantele Italiei, Germaniei, Islandei, Finlandei, Macedoniei de Nord, Bulgariei, Greciei şi Cehiei.

La finalul competiţiei din cele patru subdiviziuni se vor acorda medaliile la individual-compus şi echipe, precum şi gimnastele calificate în finalele pe aparate.

Finalele pe aparate au loc sâmbătă (senioare) şi duminică (junioare), iar în ultima zi este programată şi finala pe echipe la senioare.

Citeste mai mult

NATIONAL

România a intrat într-o prăpastie economică: datoria statului a crescut puternic/ Un nou nivel record

Publicat

in

De

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro, relatează News.ro.

Creşterea rapidă a datoriei la începutul anului are loc ca urmare a strategiei Finanţelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanţare pentru întreg anul. Pe măsură ce statul va face în cursul anului plăţi mai mari în contul datoriei, la termenele prevăzute, acest impact se va diminua, notează Profit.ro.

Un alt aspect important este că gradul de îndatortare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie,, anunţată iniţial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.

Posibile urmări

Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ţine deficitul sub control, dar derogările pe care autorităţile şi le dau în mod frecvent de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare au redus ca importanţă existenţa în lege a acestei prevederi de stabilizare.

De asemenea, depăşirile pragului de 50% , înregistrate în mai multe rânduri în ultimii ani, au fost toate temporare şi de scurtă durată, iar Guvernul a preferat să transmită că preferă să stimularea economiei prin investiţii (şi creşterea PIB, baza de raportare) pentru a ţine sub control gradul de îndatorare.

O nouă reglementare UE

Statele membre UE au adoptat luni, definitiv, noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară UE o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis, a anunţat preşedinţia belgiană, transmite DPA.

“Noua legislaţie va îmbunătăţi în mod semnificativ cadrul existent şi va oferi reguli eficiente şi aplicabile pentru toate ţările membre. Ele vor asigura finanţe publice garantate şi sustenabile, vor creşte accentul pe reforme structurale şi investiţii pentru a stimula creşterea şi crearea de locuri de muncă în UE”, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem, informează Agerpres.

Adoptarea luni de către statele membre era ultimul pas necesar pentru ca noile norme fiscale să intre în vigoare, după votul de săptămâna trecută din Parlamentul European.

Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.

Reforma reduce cuantumul sancţiunilor, care va fi de 0,05% din PIB o dată la şase luni dacă nu acţionează pentru a-şi corecta abaterile, dar prevede o aplicare mai automată a acestora pentru a evita repetarea situaţiei din cadrul actual, ale căror amenzi sunt atât de mari încât, practic, nu au fost folosite.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend