Paul Phillipe al României a fost localizat într-un resort din Malta în urma informaţiilor transmise de poliţiştii români, el fiind împreună cu soţia sa, şi nu a opus rezistenţă în momentul capturării, a declarat, luni, șeful Poliţiei Române, Benone-Marian Matei.

Printul Paul Lambrino si Printesa LiaFoto: Agerpres

Autoritățile române încearcă de peste trei ani să îl aducă în țară pe Paul Philippe al României, condamnat definitiv, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Duminică, acesta a fost ridicat dintr-un resort de lux din Malta, unde era în vacanță.

Ziarul de Iași a publicat imagini cu momentul în care Paul Philippe a fost prins într-un resort din Malta:

Luni, Poliția Română a venit cu noi date despre capturarea acestuia.

„A avut loc un schimb de informaţii cu Poliţia din Malta. În urma informaţiilor transmise de poliţiştii români, persoana de care aţi menţionat a fost localizată într-un resort. Ulterior, a fost reţinut şi urmează să fie sesizată instanţa din Malta. Poliţia Română l-a localizat şi a transmis în timp real informaţii colegiilor din Malta”, a declarat șeful Poliției Române, într-o conferință de presă.

Conform acestuia,în momentul în care a fost ridicat de Poliția din Malta Paul Phillipe al României era împreună cu soția sa și nu a opus rezistenţă.

El a fost reținut de Poliția din Malta, iar instanța urmează să decidă dacă și când va fi adus în România.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Bogdan Despescu a susținut, răspunzând unor întrebări, că Poliția „și-a atins obiectivul” în momentul în care l-a prins pe Paul Philippe al României: „Poliţia Română, aşa cum a spus domnul inspector general, a furnizat date cu privire la posibila prezenţă a persoanei în cauză într-un resort. Haideţi să nu intrăm în zona de activităţi specifice, pentru că ţine de munca noastră şi munca noastră, să ştiţi, că nu este uşoară, şi de fiecare dată sunt colegi care lucrează 24 din 24 pentru a ajunge la obiectiv. De data aceasta, ca şi în momentul în care a fost depisat la Paris, în Franţa, Poliţia a ajuns la obiectiv, a fost prinsă persoana. De aici încolo, cred că ar trebui să discutăm mai puţin, pentru că pentru noi obiectivul principal este a-l localiza şi a fi prins, după care instanţa de judecată să-şi exprime punctul de vedere.

Franța a respins definitiv extrădarea lui Paul-Philippe de România

La începutul acestei luni, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au transmis, referitor la mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe de România, că instanţa din Franţa a respins definitiv predarea acestuia către autorităţile române. Autoritățile franceze au invocat compunerea nelegală a completului de judecată din România, mai exact, faptul că unul dintre judecători nu ar fi depus jurământul la învestirea în funcţie. Deşi procurorul de caz de la Parchetul francez a declarat recurs, el nu a motivat în termen calea de atac şi, prin urmare, a fost decăzut din termen, iar hotărârea primei instanţe a rămas definitivă, a explicat Ministerul Justiției.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spunea săptămâna trecută că nu are niciun răspuns de la omologul francez legat de situaţia extrădării Prinţului Paul din România, a cărui predare a fost respinsă definitiv de justiţia franceză din cauza unui viciu de procedură.

În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel din Paris a respins cererea autorităților de la București de aducere în România a lui Paul Philippe al României (75 de ani), care a susținut că solicitarea de extrădare a fost făcută „în scop politic”.

Fuga lui Paul de România

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.

În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare. După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.

Acuzațiile din dosarul Ferma Băneasa

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.

În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat “afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.

„Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe”, spunea DNA.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

„Acest contract prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire”, mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul ar fi semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.

Nerecunoscut de Casa Regală

Tatăl său, Carol Mircea Grigore, născut în 1920 în România, a fost considerat fiul nelegitim al lui Carol al II-lea, rege al României din 1930 până la abdicarea sa în 1940 în favoarea fiului său cel mai tânăr, Mihai I.

În 1947, familia regală a fost expulzată din România de către comuniști, iar proprietățile sale au fost confiscate.

Carol Mircea Grigore a obținut recunoașterea filiației sale cu Carol al II-lea în Portugalia, unde a locuit, în 1955, apoi în Franța în 1963 și în România mult mai târziu, în 2012.

Paul al României, care deține naționalitățile franceză, britanică și română, s-a întors să trăiască în România în anii 1990. El nu a fost niciodată recunoscut ca membru al familiei regale de către regele Mihai.

Potrivit acestuia, este urmărit penal pentru că își revendică moștenirea de proprietăți, terenuri și tablouri de maestru.

În același timp, Paul de România a lansat o procedură judiciară la Paris pentru a recupera tablouri, inclusiv două de El Greco, scoase din România de regele Mihai I în 1947.

Citește și: Franța refuză să îl extrădeze pe fugarul Paul de România, condamnat la închisoare în dosarul Ferma Băneasa și dat în urmărire de trei ani

Scriitorul Christopher John Sansom, cunoscut în special pentru personajul Matthew Shardlake din romanele sale, a încetat din viaţă la 71 de ani, relatează luni DPA/PA Media.

Autorul de ficţiune istorică născut în Edinburgh, cunoscut sub numele C.J. Sansom, a murit sâmbătă, potrivit editurii Pan Macmillan.

Personajul Matthew Shardlake, un avocat din timpul dinastiei Tudor, a fost introdus în primul său roman, “Dissolution”, publicat în urmă cu 21 de ani.

C.J. Sansom a lansat de atunci şase romane cu Shardlake, precum şi două romane de ficţiune istorică de sine stătătoare, “Winter in Madrid” şi “Dominion”.

Operele sale au fost adaptate recent în seria TV “Shardlake”, cu Arthur Hughes din “The Innocents” în rolul principal şi cu Sean Bean, cunoscut din “Game Of Thrones” în rolul lui Thomas Cromwell.

Primul sezon al seriei urmează să fie lansat de Disney+ miercuri.

Agentul său literar, Antony Topping, a descris drept o “coincidenţă ciudat de neobişnuită moartea lui Chris cu doar câteva zile înainte ca o nouă generaţie de fani să îl cunoască pe Matthew Shardlake”.

“De asemenea, acesta este un moment pe care fanii vechi ai lui Chris l-au aşteptat multă vreme”, a adăugat Topping.

Printre omagiile aduse lui Sansom s-au numărat cele ale scriitorilor Denzil Meyrick şi Abir Mukherjee. Scriind pe reţeaua X, Mukherjee l-a numit pe Sansom “unul dintre cei mai buni scriitori de ficţiune istorică”.

Meyrick a scris: “Ficţiunea sa istorică colorată şi mai ales superb cercetată l-a făcut unul dintre cei mai de succes scriitori ai generaţiei sale”.

Sansom a fost, de asemenea, semnatar al unei scrisori deschise din 2014 care susţinea că Scoţia ar trebui să rămână în Regatul Unit.

Născut în Edinburgh, Scoţia, în 1952, Sansom a studiat la Universitatea din Birmingham, unde a obţinut licenţa şi doctoratul în istorie. Înainte de a deveni scriitor cu normă întreagă, s-a recalificat ca avocat şi a practicat această meserie în Sussex.

În 2022, Sansom a primit cea mai importantă distincţie de onoare acordată de Crime Writing Association, care revine unui “autor a cărui carieră de scriitor de romane poliţiste a fost marcată de excelenţă susţinută”.

Scriitorul a primit “pumnalul de diamant” pentru romanul său “Dominion”, precum şi pentru seria “Shardlake”.