Locuitorii din județele Cluj și Bistrița-Năsăud vor putea să observe deplasări de tehnică și echipamente militare pe mai multe trasee rutiere importante din zonă începând cu 25 mai.

Deplasările au loc în contextul pregătirilor pentru exercițiul militar LOGEX 26 care se desfășura în prima parte a lunii iunie, în poligoanele și facilitățile de instrucție din garnizoanele Turda, Dej și Beclean, potrivit MApN.

Citește și : Copil de 4 ani, ucis de câinele vecinilor, în Buzău. Trupul micuțului zăcea pe teren, sfâșiat de animal

Activitățile pregătitoare vor include deplasări de coloane militare pe rutele Bistrița-Beclean-Dej și Dej-Gherla-Cluj-Napoca- Turda, fiind implicate tehnică și echipamente aparținând structurilor participante la exercițiu.

Reprezentanții MApN cer populației să manifeste înțelegere iar conducătorii auto sunt sfătuiți să respecte indicațiile și semnalele polițiștilor militari, dar și să circule cu atenție sporită.

„Populația din zonele menționate este rugată să manifeste înțelegere față de eventualele inconveniente generate de aceste deplasări și îi îndemnăm pe conducătorii auto, care folosesc aceste rute, să circule cu atenție sporită și să respecte regulile de circulație rutieră în proximitatea coloanelor militare, precum și indicațiile și semnalele polițiștilor militari”, au transmis reprezentanții Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.

Citește și : Cronica neagră a weekendului. Un şofer, aproape de comă alcoolică la volan, vaci căzute din camion pe autostradă. Accidente grave, cu morţi şi răniţi, aproape în fiecare judeţ

LOGEX 26 este un exercițiu logistic planificat la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre, desfășurat pe baza unui scenariu fictiv.

În cadrul acestuia vor participa Baza 4 Logistică „Transilvania” și structuri ale Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”.

Trofeul Palme d’Or din acest an a fost acordat filmului „Fjord”, o dramă multilingvă a regizorului Cristian Mungiu, cu acţiunea situată pe fundalul conflictelor culturale. Aşadar, Cannes nu este doar un festival de film, este punctul de plecare al cursei pentru premii, potrivit editorialistului Kyle Buchanan de la The New York Times care subliniază că în ultimii ani filme prezentate pe Croazetă au fost nominalizate sau recompensate cu Oscar.

Potrivit acestuia, sezonul premiilor începe de aici. De exemplu, filmul „Anora” a câştigat Palme d’Or la Cannes acum doi ani, iar apoi a câştigat Oscarul pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor şi Cea mai bună actriţă. Anul trecut, „Sentimental Value” şi „The Secret Agent” au fost nominalizate amândouă la categoria Cel mai bun film, iar campaniile lor au început după ce au câştigat premii importante la Cannes, potrivit news.ro.

În trecut, cel mult un singur film nominalizat la categoria Cel mai bun film provenea de aici în fiecare an. Apoi, „Parasite” a câştigat Palme d’Or în 2019 şi a devenit primul film în altă limbă decât engleza care a câştigat Oscarul pentru Cel mai bun film. De atunci, acest festival a căpătat o importanţă cu totul diferită. Anul trecut, patru dintre cele cinci filme nominalizate la categoria „Cel mai bun film străin” au avut premiera la Cannes.

„Fjord” provoacă dezbateri

A fost un an cu adevărat controversat, spune editorialistul. Majoritatea filmelor din competiţie au polarizat opiniile, iar chiar şi câştigătorul Palme d’Or din acest an, „Fjord”, pare destinat să provoace dezbateri. Filmul îi are în rolurile principale pe Sebastian Stan şi Renate Reinsve, care interpretează rolul unor părinţi conservatori cărora li se iau copiii de nişte norvegieni aparent bine intenţionaţi şi progresişti.

Toate discuţiile de la Cannes au fost dominate de tema inteligenţei artificiale.

Demi Moore, membră a juriului, şi regizorul Nicolas Winding Refn au vorbit în termeni pozitivi despre o tehnologie care se preconizează că va provoca multe schimbări radicale la Hollywood. Steven Soderbergh a folosit chiar inteligenţa artificială pentru a genera o mare parte din imaginile din documentarul său „John Lennon: The Last Interview”, deşi unii dintre spectatorii cu care a discutat Buchanan au considerat că acest lucru contravine etosului umanist al lui Lennon.

Unul dintre cele mai bine primite filme a fost „All of a Sudden”, realizat de Ryusuke Hamaguchi, regizorul filmului „Drive My Car”. Deşi este cunoscut pentru filmele sale foarte lungi şi pline de dialoguri, această peliculă de trei ore despre prietenia dintre două femei (Virginie Efira şi Tao Okamoto) a reuşit totuşi să câştige numeroşi admiratori. La fel s-a întâmplat şi cu interpretările Sandrei Hüller („Fatherland”) şi ale lui Javier Bardem („The Beloved”). Dar filmul care a stârnit de departe cele mai multe controverse a fost „Hope”, un film de acţiune sud-coreean care a avut apărători înfocaţi, chiar dacă mie mi s-a părut mai degrabă un joc video fără sfârşit, spune Buchanan.

Dintre filmele prezentate la Cannes anul acesta, specialistul recomandă un film care l-a impresionat – „The Black Ball”, o epopee spaniolă de amploare realizată de Javier Ambrossi şi Javier Calvo, care au câştigat premiul pentru regie. „Este un triptic de poveşti gay care se desfăşoară pe parcursul unui secol, iar filmul le are pe toate: război, romantism şi două momente muzicale interpretate de Penélope Cruz. Netflix a achiziţionat drepturile de difuzare, având în vedere o campanie solidă pentru Oscar”.

Un alt film preferat de Buchanan a fost „The Man I Love”, cu Rami Malek în rolul unui actor care se confruntă cu SIDA în New Yorkul anilor ’80. „Este un film inteligent, seducător şi plin de viaţă, realizat de regizorul Ira Sachs, care a regizat recent triunghiul amoros bisexual din „Passages”. Îmi plac filmele care te transportă undeva, iar acesta cu siguranţă face asta – deşi e greu de imaginat că ai vrea să fii răpit din sudul Franţei, chiar şi pentru două ore”.

Noua lege a salarizării din sistemul bugetar intră în linie dreaptă în condițiile în care, în cazul neadoptării până la finalul lui august, România ar pierde circa 700 de milioane de euro din PNRR.

Administrația Prezidențială a anunțat că, în urma unui proces de mediere sub coordonarea lui Nicușor Dan, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord politic prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul sesiunii parlamentare.

Reforma trebuie implementată până la data de 1 iulie 2026.

Citește și : CFR SA angajează electricieni și ingineri. Salariul pornește de la peste 6.000 de lei brut

Unul dintre sporurile vizate frecvent în discuțiile despre „restructurarea veniturilor bugetarilor” este sporul de cifru, cunoscut și ca spor pentru activitate cu informații clasificate sau confidențiale.

Sporul de cifru se acordă personalului ce lucrează cu documente clasificate sau informații sensibile, în baza unei autorizații de acces la informații secrete.

El este asociat, în practică, funcțiilor ce implică gestionarea documentelor cu regim de confidențialitate ridicat sau activitate diplomatică și de securitate.

Categoriile ce primesc cel mai des acest spor sunt: atașați din MAE, militari și personal civil din sistemul de apărare; polițiști și angajați MAI; personal din servicii și structuri de securitate națională.

Uneori, îl mai primesc și angajați din justiție, parchete sau alte instituții cu acces la documente clasificate sau angajați în anumite funcții administrative/IT care gestionează date sensibile.

Potrivit grilelor de salarizare ale Ministerului Afacerilor Externe, sporul este prezent la o gamă largă de funcții diplomatice și administrative, inclusiv: atașați și consilieri, consilieri diplomatici și consuli, consilieri juridici și de relații, directori și directori generali, personal din structuri de coordonare și cabinet, experți și manageri publici superiori, unele funcții de execuție din aparatul central.

Potrivit datelor salariale aferente anului 2026, sporul de cifru pentru personalul MAE variază semnificativ în funcție de nivelul de responsabilitate și funcția deținută:

• în zona inferioară: aproximativ 270 – 360 lei

• nivel mediu: între 800 – 1.300 lei

• nivel superior: frecvent 1.300 – 1.500 lei

• vârfuri în administrația centrală: până la aproximativ 1.790 – 1.869 lei lunar

În multe cazuri, acest spor este cumulat cu salariul de bază, sporul de condiții grele sau alte indemnizații specifice. Astfel, venitul lunar al unor funcții diplomatice de vârf poate să crească semnificativ prin cumularea acestor componente.

Citește și : Ciprian Ciucu nu are cel mai mare salariu de la Primăria Capitalei. Cine este angajatul ce atinge un salariu de bază de peste 29.000 de lei

Cu toate acestea, în contextul adoptării noii legi a salarizării, sporul ar putea să fie reconfigurat, alături de cel pentru condiții grele de muncă.

Avocata Ghiulfer Aisun Ismail a relatat recent despre drama fără sfârșit a familiei Ancuței, fetița de 6 ani care a ajuns în moarte cerebrală în urma unei operații de apendicită efectuate la Spitalul Județean Constanța. După moartea Ancuței, părinții copilului s-au trezit acum într-o nouă situație greu de imaginat.

Potrivit avocatei familiei, Ghiulfer Aisun Ismail, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța le-ar fi solicitat părinților să restituie suma de 292 de lei, reprezentând alocația copilului pentru ultima lună de viață.

Familia consideră situația revoltătoare și umilitoare, mai ales că fetița se afla încă internată și lupta pentru viața ei în perioada respectivă.

Potrivit explicațiilor oferite de avocata familiei, problema ar fi pornit de la data trecută în certificatul de deces.

Documentul a fost eliberat în luna februarie, însă data decesului menționată este în ianuarie, momentul în care copilul a intrat în moarte cerebrală.

Familia susține însă că Ancuța era încă în viață în luna februarie și era internată în stare extrem de gravă la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București.

„Familia s-a trezit cu o cerere de restituire din partea AJPIS Constanţa cu alocaţia copilaşei pentru o lună. Certificatul de deces este eliberat în februarie. Pe certificat scrie într-adevăr că data decesului asimilată lor este în ianuarie, dar copilul efectiv respira, în luna februarie până a murit, a respirat. Părinții respectivi au făcut cheltuieli dacă ar fi să ne gândim inclusiv la natura juridică a pensiei de a alocației de stat destinația care ar trebui s-o aibă”, a declarat Ghiulfer Aisun Ismail.

Cazul a provocat reacții puternice în spațiul public, iar familia a cerut explicații privind actul medical și modul în care a fost gestionată situația. Situația ridică din nou problema modului în care procedurile administrative sunt aplicate mecanic, fără să țină cont de contextul uman și medical al unor tragedii de acest fel.

Instituția face apel la oameni să verifice sursa informațiilor înainte de a le redistribui și atrage atenția asupra răspândirii conținutului manipulator în spațiul online.

Jandarmeria: Imaginile distribuite online sunt false

Reprezentanții Jandarmeriei Române susțin că materialele apărute pe anumite conturi de social media nu provin de la concertul lui Max Korzh și că acestea sunt scoase din context pentru a induce în eroare publicul.

„În mediul online circulă imagini prezentate în mod fals ca fiind de la spectacolul de aseară, pentru a induce ideea că ar fi existat distrugeri în stadion. Imaginile diseminate de unele conturi nu au legătură cu evenimentul și provin din afara țării”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

Instituția precizează că evenimentul s-a desfășurat fără probleme și că nu au fost înregistrate incidente sau pagube materiale.

Spectacol fără incidente și fără distrugeri

Potrivit Jandarmeriei Române, măsurile de ordine și siguranță au funcționat fără probleme pe durata concertului lui Max Korzh, iar participanții au fost în siguranță.

„Spectacolul s-a desfășurat în condiții de siguranță, fără incidente și fără distrugeri.”

Mesajul vine în contextul în care, după evenimente cu public numeros, în mediul online apar frecvent imagini sau clipuri scoase din context, redistribuite pentru a crea panică sau controverse.

Apel către public: verificați informațiile înainte de distribuire

Jandarmeria transmite că, în actualul context online, combaterea dezinformării a devenit parte a misiunii instituțiilor responsabile de ordine publică.

„Dacă până nu demult puteam spune că o misiune este încheiată atunci când toți participanții ajungeau în siguranță acasă, astăzi ea se încheie atunci când informațiile corecte ajung la oameni. Vă încurajăm să verificați sursa informațiilor înainte de a le distribui.”

Instituția îi îndeamnă pe utilizatorii rețelelor sociale să verifice autenticitatea imaginilor și a informațiilor înainte de a contribui la răspândirea acestora.

Un fost agent de pază și-a dat în judecată firma la care a lucrat pentru că timp de patru ani nu i-au fost plătite orele suplimentare, cele lucrate noaptea sau în weekend și nici cele lucrate de sărbători, relatează Ziarul de Iași.

Judecătorii i-au dat în bună măsură dreptate, obligând firma la plata a peste 100.000 de lei.

În plângerea adresată Tribunalului, Ionel H. a arătat că lucrase la Sam Security Elite SRL din mai 2019 până în martie 2023. Conform contractului individual de muncă semnat, urma să fie plătit cu un salariu de bază brut de 2.080 lei, la care se adăuga o indemnizație de 25%, care nu avea să fie de fapt plătită niciodată.

Pentru orele lucrate suplimentar, urma să primească un spor de 75%. Cele lucrate noaptea urmau să fie recompensate cu un spor de 25%. Pentru orele lucrate în weekend sau în zilele de sărbători legale, Codul Muncii prevede un spor de 100%.

EXCLUSIV Andreea Creţulescu a analizat noua lege a salarizării: „Există o nemulțumire generală și un scandal generalizat”. Cine pierde, cine câştigă

Niciunul dintre sporuri nu fusese însă aplicat în cazul lui. Martorii audiați în instanță au confirmat cele afirmate de Ionel H. O expertiză judiciară dispusă în cauză a stabilit că agentul de pază lucrase pentru firmă 3.512 ore suplimentare, 3.097 de ore în weekend, 3.760 ore de noapte și 384 de ore în zilele de sărbători legale. În total, firma îi era datoare cu o sumă netă de 110.666 lei.

Hotărârea Tribunalului nu este definitivă. Ea a fost contestată de Sam Security Elite SRL, dosarul intrând pe rolul Curții de Apel. Nu a fost stabilit încă primul termen de judecată al apelului.

AUR îl dă în judecată pe președintele USR Dominic Fritz pentru dezinformare și cere despăgubiri de 100 de lei: „Trebuie să se prezinte în fața instanței pentru a răspunde întrebărilor noastre”