Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Dosarul lui Dragnea privind vizita în SUA rămâne la Tribunalul Bucureșști / Cererea fostului lider al PSD de a muta procesul în țară, respinsă

Publicat

in

Curtea de Apel Bucureşti a respins, joi, ca nefondată, cererea fostului preşedinte al PSD Liviu Dragnea de a muta la o instanţă din țară dosarul în care este judecat pentru trafic de influenţă în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de învestire a preşedintelui Donald Trump, relatează Agerpres.

Decizia instanţei este definitivă.

În mai 2021, DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti.

Cinci magistraţi de la această instanţă au refuzat pe rând să soluţioneze dosarul lui Dragnea, după ce au făcut cereri de abţinere.

În replică, avocaţii lui Dragnea au deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care au solicitat ca dosarul să fie mutat de la Tribunalul Bucureşti, pe motiv că judecătorii de la această instanţă nu ar fi imparţiali, deoarece au semnat un memoriu faţă de modificarea legilor justiţiei pe vremea guvernării PSD.

De altfel, avocata Flavia Teodosiu a susţinut, la Curtea de Apel Bucureşti, că un număr foarte mare de magistraţi de la Tribunalul Bucureşti au semnat un memoriu împotriva susţinerilor lui Dragnea pe tema legilor justiţiei, existând o suspiciune privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la această instanţă.

Avocaţii lui Dragnea au folosit formula mutării dosarului din Capitală şi atunci când au obţinut eliberarea condiţionată, fiind invocată lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti care au semnat memoriul în legătură cu legile justiţiei.

Astfel, în luna aprilie, Tribunalul Giurgiu a dispus eliberarea lui Dragnea mai devreme din Penitenciarul Rahova, unde executa o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, după ce două instanţe din Bucureşti refuzaseră acest lucru.

Pe 17 mai, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar, în care este acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului 2017.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată Gheorghe Dimitrescu, la data faptei consilier parlamentar al lui Florin Iordache, pe vremea când acesta era deputat PSD, dar şi fost consul al României la Bonn, pentru cumpărare de influenţă; precum şi trei oameni de afaceri – Cristian Burci (patronul ziarului ‘Adevărul’), Carlo Robert Burci (fiul lui Cristian Burci) şi Dan Valentin Belcea, acuzaţi de cumpărare de influenţă sau complicitate la cumpărare de influenţă.

Conform DNA, în perioada ianuarie 2017 – mai 2017, Liviu Dragnea ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington DC (SUA), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 de dolari, acces obţinut prin intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al Comitetului Prezidenţial de Inaugurare, şi asigurarea, cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby şi consultanţă politică în valoare de 30.000 de dolari în favoarea partidului din care făcea parte.

“Banii respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri)”, arată DNA.

De asemenea, spun anchetatorii, Dragnea ar mai fi acceptat de la acelaşi om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai – iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalţi oficiali din SUA.

“În acest context, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influenţa reală pe care o avea faţă de prim-ministru şi alţi membri ai Guvernului României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar şi al intelligence, pe care respectivul le avea în România”, precizează DNA.

Procurorii mai susţin că, în perioada mai – octombrie 2017, Liviu Dragnea şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa ce decurg din calitatea de preşedinte al PSD faţă de Gheorghe Dimitrescu, precum şi faţă de alte două persoane, în scopul de a obţine, în aceeaşi perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, cu încălcarea dispoziţiilor Legii 334/2006 privind finanţarea partidelor politice, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 de dolari (din care 45.000 de euro ar fi fost achitaţi de Gheorghe Dimitrescu). Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea şi perfectarea unor vizite ale lui Liviu Dragnea cu înalţi oficiali americani.

“În schimbul foloaselor primite de la Gheorghe Dimitrescu, în perioada iunie – iulie 2017, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia influenţa reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promiţând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcţia de consul general al României la Bonn, lucru care s-a şi întâmplat”, afirmă DNA.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

CE Gimnastică 2024 (f): România, prezentă în patru finale pe aparate și cea pe echipe

Publicat

in

De

România s-a calificat în finala pe echipe la Campionatul European de gimnastică artistică de la Rimini (Italia), după ce s-a clasat pe locul al patrulea în calificări. Tricolorele au ajuns și în patru finale pe aparate, în timp ce Sabrina Maneca Voinea a ocupat locul al patrulea la individual compus.

Sabrina Maneca-VoineaFoto: Geert vanden Wijngaert / AP / Profimedia

>> Suma adunată de FR Gimnastică din donații, după semnalul de alarmă tras înainte de JO 2024

România, locul 4 în calificări la CE Gimnastică – Patru finale pe aparate pentru „tricolore”

România (Sabrina Maneca Voinea, Ana Maria Bărbosu, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă) a totalizat 158,798 puncte, fiind devansată de Italia (165,296 puncte), Marea Britanie (161,430 puncte) şi Franţa (159,130 puncte).

Finala pe echipe va avea loc duminică.

La individual compus, medalia de aur a fost obţinută de italianca Manila Esposito, cu 55,432 puncte, argintul a revenit compatrioatei sale Alice D’Amato, cu 54,831 puncte, în timp ce bronzul a fost adjudecat de britanica Alice Kinsella, cu 53,599 puncte.

Sabrina Maneca Voinea a ocupat locul al patrulea, cu 52,700 puncte. De menţionat că în fapt reprezentantele Italiei au avut primele trei totaluri, Angela Andreoli (53,766) nefiind luată în calcul, scrie Agerpres.

Româncele au reuşit patru calificări în finale:

  • Ana Maria Bărbosu s-a calificat la sărituri cu a patra medie, 13,633 puncte, după 13,666 la prima săritură şi 13,600 la a doua;
  • Sabrina Maneca Voinea a prins finala la bârnă cu a doua notă (14,100) şi pe cea de la sol cu cea mai mare notă (13,700)
  • Lilia Cosman s-a calificat în finala de la bârnă cu a şasea notă (13,266).

Alte rezultate înregistrate de gimnastele tricolore la CE Gimnastică:

  • Sabrina Maneca Voinea a fost a 13-a la sărituri (12,983) şi a 80-a la paralele (11,300).
  • Ana Maria Bărbosu a fost a 33-a la paralele (12,933), a 32-a la bârnă (12,633) şi a 24-a la sol (12,500).
  • Lilia Cosman a fost a 18-a la paralele (13,100) şi a 21-a la sol (12,600).
  • Amalia Ghigoarţă a fost a 27-a la paralele (13,000), a 29-a la bârnă (12,700) şi a 16-a la sol (12,733).
  • Maria Ceplinschi nu a evoluat în calificări, fiind menajată de antrenori din cauza unor dureri la gleznă.

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Imagini spectaculoase cu distrugerea de către ucraineni a unui sistem rusesc antiaerian Buk

Publicat

in

De

Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei au distrus cu drone lansatorul unui sistem rusesc de rachete antiaeriene Buk în Sumî, relatează Ukrainska Pravda.

sistem Buk lovit de ucraineniFoto: Captura YouTube

Operatorii SOP au reperat sistemul de rachete Buk-M1 pe frontul din Sumî și l-au atacat cu drone.

„Rușii au încercat fără succes să stingă incendiul și să salveze echipamentul. Lovitura a distrus TEL, care conținea șase rachete și a deteriorat radarul sistemului Buk-M1”, a spus serviciul de presă al Forțelor de Operațiuni Speciale ale Ucrainei.

Sistemul de apărare antiaeriană Buk este conceput, în special, pentru a lovi avioane, rachete balistice tactice și de aviație, precum și ținte de terestre.

Pe 30 aprilie, Forțele de Operațiuni Speciale au raportat distrugerea a două sisteme de rachete antiaeriene Buk rusești pe frontul Sumî.

Se estimează că Rusia avea în arsenalul său cel puțin 440 de sisteme Buk înainte de declanșarea invaziei în Ucraina, deși numărul lor nu este cunoscut cu exactitate. Ele au intrat în serviciul forțelor armate sovietice în 1980 și au trecut de atunci prin diferite stadii de modernizare.

Reamintim că același sistem Buk a fost folosit pentru a lovi zborul MH17 al companiei Malaysian Airlines, care efectua cursa Amsterdam – Kuala Lumpur și s-a prîbusit în iulie 2014 în estul Ucrainei, probabil la ordinul fostului comandant rus Igor Ghirkin.

Urmărește LIVE ultimele evoluții ale războiului din Ucraina

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend