Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Reportaj AFP: SIDA avansează, în Europa de Est, în umbra covid-19 / În București, vizitele devin mai scurte, iar stocurile scad

Publicat

in

Pe o stradă din Bucureşti, toxicomanii se înghesuie în jurul unei ambulanţe pentru a primi seringi, relatează AFP, în contextul în care toate privirile sunt îndreptate către covid-19, iar lupta împotriva HIV bate pasul pe loc şi SIDA avansează ascunsă în Europa de Est, citează News.

Alina Schiau, de la Asociaţia Română Anti-Sida (ARAS), străbate de trei ori pe săptămână cartiere sensibile din Bucureşti, pentru a veni în ajutor persoanelor vulenrabile şi a le furniza material steril, în scopul evitării unui risc de contaminare.

Însă stocurile scad, iar vizitele devin mai scurte. Din cauza lipsei fondurilor publice, în timp ce toate eforturile se concentrează asupra noului coronavirus, ambulanţa riscă să rămână în garaj începând din noiembrie, deplânge ea.

”Ce este mai scump? Să cumperi o seringă sau să tratezi un pacient toată viaţa sa?”, îşi exprimă indignarea colega sa, Ada Luca, furioasă din cauza lipsei de acţiune a Guvernului.

Încă dinaintea crizei santare, fostul bloc comunist se afla între regiunile cele mai afectate. În 2019, 76% dintre cazurile de SIDA diagnosticate pe bătrânul continent se înregistrau în partea sa de est, potrivit centrului European de Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC).

Iar covid-19 nu a făcut decât să agraveze situaţia.

Depisare în scădere puternică

”Stigmatizării căreia îi sunt în continuare vctime persoanele seropozitive în numeroase ţări, pandemia i-a adăugat provocări suplimentare”, declară AFP Davron Mukhamadiev, coordonatorul în Europa al al Crucii Roşii (FICR).

Din cauza închiderii spitalelor pentru alţi bolnavi decât cei cu covid-19 şi unor restricţii de călătorie, ”accesul la servicii de depistare şi diagnostic a fost restrâns”, precizează el.

Potrvit ONUSIDA, 140.000 de infectări cu HIV au fost înregistrate în Euroa de Est şi Asia Centrală în 2020, în scădere de la 170.000 în 2019. Departe de a indica o schimbare de tendinţă, această scădere reflectă o scădere ”brutală” a depistării, subliniază agenţia ONU.

România, o ţară cu 19 milioane de locuitori, care are aproximativ 17.000 de pacienţi seropozitivi, a înregistrat o scădere cu o treime a testelor anul trecut.

La fel şi Bulgaria vecină. ”Centrele sanitare regionale au fost depăşite de depistarea covid-19 şi aproape că nu au mai făcut teste anti-HIV”, deplânge Alexander Milanov, de la Organizaţia naţională bulgară a pacienţilor.

Abandonați

Perturbând lanţurle logistice, pandemia a complicat totodată accesul bolnavilor la medicamente, subliniază Mukhamadiev.

Aceasta reprezintă o provocare în plus pentru românii seropozitivi, în contextul în care se află cu regularitate în pană de terapii, în această ţară al cărei buget alocat sănătăţii este cel mai mic în Uniunea Europeană (UE).

Pentru Alexandru Tantu, un informatician seropozitiv în vârstă de 28 de ani, care locuieşte la Bucureşti, argumentul absenţei resurselor ”nu ţine”.

”Ne simţim abandonaţi, de unde şi furia noastră”, declară tânărul AFP, evocând boli în care absenţa tratamentului sau întârzieri ale tratamentului riscă să aibă ”consecinţe ireparabile”.

Contactat de AFP, Ministerul Sănătăţii nu a răspuns, însă medici declară că aşteaptă o primă plată de fonduri, în urma unei rectificări bugetare aprobate de către Guvern.

Alexandru se declară ”privilegiat”, evocând faptul că are un loc de muncă stabil, însă spune că primeşte telefoane de la bolnavi care ”se gândesc la sinucidere”.

El reproşează statului faptul că nu şi-a recunoscut niciodată ”responsabilitatea istorică”, având în vedere că majoritatea morţilor din cauza SIDA îi sunt imputabile.

Aproximativ 11.000 de copii născuţi în anii ’80, în regimul pronatalist al lui Nicoale Ceauşescu, au fost contaminaţi prin folosirea unor seringi nesterilizate în spitale sau orfelinate. SIDA era considerată, atunci, un rău care afecta doar ”Occidentul depravat”.

Frică viscerală

Alina Dumitriu, directoarea ONG-ului Sens Pozitiv, a cunoscut mai multe perioade de penurie de medicamente, însă credea că acele vremuri au trecut.

Între apeluri telefonice şi mesaje scrise de la pacienţi disperaţi, ea triază comprimate – donaţii primite din străinătate – pe care le va trimite celor a căror viaţă depinde de ele, zeci de persoane pe săptămână.

Ea furnizează uneori şi unor spitale, care ”au trebuit să taie din bugetul destinat bolnavilor de SIDA, pentru a face faţă afluxului de cazuri grave de covid-19”.

Noile terapii prelungesc durata vieţii, însă ”aceşti bolnavi trăiesc mereu cu o frică viscerală, neştiind dacă mâine vor mai avea medicamente”, îşi exprimă nemulţumirea Dumitriu.

Într-o geantă mare şi roşie, ea transportă pilule în valoate de câteva miide euro, devenită o ”traficantă de medicamente” în pofida voinţei sale. (News.ro)

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Cât de bogați sunt candidații la Primăria Capitalei

Publicat

in

De

Nouă candidați s-au înscris în cursa pentru Primăria Capitalei. Pe lângă actualul și fostul primar, Nicușor Dan și Gabriela Firea, pe liste se mai află Cristian Piedone, Sebastian Burduja, Mihai Enache, Diana Șoșoacă, Alexandru Pănișoară, Filip Titian și Dorin Iacob.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, deține un teren intravilan de 7.460 metri pătrați, în Predeal, și o mașină marca Citroen BX, fabricată în 1986.

Conform ultimei sale declarații de avere, din iunie 2023, la capitolul venituri, Dan are declarat salariul de primar general, de 195.910 lei net.

Candidatul susținut de Alianța Dreapta Unită are un credit bancar de 100.000 de euro și două împrumuturi la persoane fizice, însumând alți 52.000 de euro. Pe de altă parte, la rândul său, a dat 20.000 de euro cu titlu de împrumut unei persoane fizice.

Averea Gabrielei Firea

Unul dintre principalii săi contracandidati, Gabriela Firea, deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, din aprilie 2024, bijuterii dobândite în perioada 1990-2022, în valoare totală de 113.306 euro, dar și tablouri de 11.000 de euro.

În declarația de avere a GabrieIei Firea apar patru terenuri, deținute împreună cu soțul său, Florentin Pandele, dintre care două în Sinești, Ialomița (moștenire), unul de 1500 metri pătraţi și unul de 60.000 de metri pătraţi (25% cotă parte), cât și alte două terenuri intravilane în Ilfov (50% cotă parte), cu o suprafață de 1740 metri pătraţi, respectiv 500 metri pătrați.

Potrivit declarației consultate de Adevarul.ro, senatoarea mai deține o casă de 240 de metri pătrați (50% cotă parte), aflată în Petrachioaia, Ilfov, și o mașină marca Mercedes achiziționată în 2010.

Conform documentului, Gabriela Firea are patru conturi bancare în care are 15.024 de lei, 432,55 de euro și 322 dolari. Totodată, a acordat trei împrumuturi unor persoane fizice însumând 27.000 euro.

Candidata PSD la Primăria Capitalei are declarate drept venituri (anuale) indemnizația de Ministru al Familiei de 98.558 de lei, primită în lunile în care a condus ministerul, indemnizația de senator de 61.013 de lei și salariul soțului său, primar al orașului Voluntari, de 162.506 de lei.

Primarul cu trei mașini Cadillac în garaj

Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, din iulie 2023, patru terenuri intravilane (50% cotă parte) localizate în Bragadiru, Ilfov, ce însumează 1933 de metri pătrați, precum și o casă de 73 metri pătrați (50% cotă parte), aflată în București, moștenire.

La capitolul autoturisme, candidatul PUSL la Primăria Capitalei, are trecute un Mercedes din 1996, un Oldsmobil din 1959 și trei Cadillac-uri (din 1968, 1973 și 1974). Totodată, are în conturi 50.760 de euro și 691 de dolari, iar la capitolul venituri este declarat salariul de primar de sector, de 45.989 de lei, pe an.

El s-a înscris acum în cursa pentru Primăria Capitalei, în timp ce fiul său s-a înscris în competiția pentru preluarea conducerii Primăriei Sectorului 5.

Ce avere are candidatul PNL

Sebastian Burduja deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, din iulie 2023, două terenuri agricole în localitatea Dochia, județul Neamț, (primite prin donație, în 2017), ce însumează 41,5 mii de metri pătrați, un apartament de 163 de metri pătrați în București și unul de 131 de metri pătrați aflat în Năvodari, Constanța, (primite prin donație), dar și o casă de 175 de metri pătrați, cumpărată, în McLean, SUA, deținută alături de soția sa, Emmaline Holland-Gayk.

Candidatul PNL la Primăria Capitalei are un autoturism marca Chrysler Cordoba, fabricat în 1979 și un altul marca Honda CBR, fabricat în 2006, dar și ceasuri și bijuterii în valoare de 15.000 de euro.

În conturi, Burduja are 600 de euro, 54.275 de dolari și 191.365 de lei, dar și un credit ipotecar, la o bancă din SUA, în valoare de 469.416 dolari. Liberalul a dat 85.050 de euro avans pentru cumpărarea unui apartament.

La capitolul venituri (anuale), Burduja are indicate: salariul de deputat de 50.836 de lei, salariul de Ministru al Cercetării de 112.922 de lei, și salariul soției sale sa de 368.000 de lei, de la Banca Mondială, din București, cât și două chirii ce însumează 37.133 de lei și 60.000 de dolari, precum și o arendă de 2.370 de lei.

Împrumuturile candidatului AUR

Candidatul AUR, Mihai Enache, deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, (în proporție de 3/4 cotă parte): un teren intravilan de 2500 de metri pătrați și o casă de locuit de 97 metri pătrați, aflate în comuna Bucșani, județul Dâmbovița.

Enache conduce o mașină marca Skoda Octavia, fabricată în 2017, iar în conturi are 1.000 de euro și 3.000 de lei. A împrumutat cu 135.000 de lei (în total) o persoană fizică și o societate, în timp ce are, la rândul său, 60.000 de euro și 50.000 de lei împrumutați de la două persoane fizice.

La capitolul venituri, candidatul AUR la Primăria Capitalei a indicat un salariu de 117.600 de lei, obținut ca director la Primăria Sectorului 4, și salariul soției sale, de 62.400, de la Camera Deputaților.

Averea lui Şoşoacă

Senatoarea Diana Șoșoacă deține, conform ultimei declarații de avere, din aprilie 2024, două terenuri intravilane în Căciulata, Vâlcea, de 1375,47 metri pătrați (în total), unul în Vulcana de Sus, Dâmbovița, de 2170 metri pătrați, un teren agricol în Balotești, Ilfov, de 22.500 metri pătrați (primit prin donație), două apartamente în București, de 89 și 58 de metri pătrați, și o casă de vacanță de 30 de metri pătrați în Vulcana de Sus, Dâmbovița.

Senatoarea deține două autoturisme, un Opel Corsa fabricat în 2015 și o Skoda Octavia din 2018, cât și obiecte de artă în valoare de 5.000 de euro.

Candidata SOS România la Primăria Capitalei are două împrumuturi la persoane fizice, de 43.000 de euro (în total), iar la capitolul venituri (anuale) are indicat salariul de senator, de 130.515 de lei, și salariul soțului, de 23.319 lei.

Opozant al fostului premier Cîțu

Alexandru Pânişoară, intrat în cursă cu susținerea Partidului Ecologist Român (PER), este cel care în 2021 a cerut în instanţă anularea deciziei Biroului Politic Naţional (BPN) al PNL prin care premierul de la acel moment, Florin Cîțu, a primit derogare de vechime pentru a putea intra în cursa pentru șefia partidului.

Potrivit declarației de avere depuse în 2022, ca urmare a calității de membru în Consilul de Administrație al Sectorului 1, Pânișoară a câștigat dividende în valoare de 161.462 de lei și alți 14.560 de pe urma funcției de consultant în cadrul Băncii Mondiale. El are și un credit scadent în 2049, în valoare de 661.173 lei. Pe declarația de avere mai apare un autoturism Smart din 2019 și două apartamente în București.

Pânișoară este președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului, care a contestat în instanță suspendarea a cinci PUZ-uri de sector.

Al doilea independent este Filip Constantin Titian. Potrivit unei declarații de avere puublicate la înscrierea în cursa pentru Sectorul 4 din 2020, Tititan a avut în anul precedent 3775 de lei prin Filip Internațional Company. Documentul mai arată că a obținut 10.000 de lei de pe urma unei arende și alți 1.000 de lei de pe urma unei chirii.

Titian deținea la acel moment trei apartament în București, trei terenuri în București, Predeal și Vidra, dar și două vehicule marca Dacia și Matiz.

În declarația de avere mai este specificată și calitatea de asociat în cadrul mai multor societăți, însă nu sunt menționate veniturile, precum cel din cadrul SC Gazprom Internațional Distribution.

Un alt candidat este propus de Partidul Alternativa Dreaptă. Dorin Iacob și-a desfășurat activitatea în ultimii ani pe poziția de analist, astfel că nu are o declarație de avere depusă în ultimii ani, însă este fost ofițer SRI și consilier politic.

Citeste mai mult

NATIONAL

Putin a participat la slujba de Paşte oficiată de şeful Bisericii Ortodoxe din Rusia

Publicat

in

De

Preşedintele Vladimir Putin şi zeci de alţi credincioşi din Moscova au participat duminică la o slujbă de Paşte, oficiată de şeful Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său din Ucraina, scrie Reuters, potrivit news.ro

Putin, îmbrăcat într-un costum închis la culoare, cu o cămaşă albă şi o cravată roşu închis, s-a aflat în principala biserică din capitală, Catedrala Hristos Mântuitorul, împreună cu primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie, după cum se poate vedea într-o înregistrare video de la slujbă.

Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când Kirill a anunţat “Hristos a înviat”, Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi cu răspunsul “Adevărat a înviat”. În rest, el nu a vorbit.

Kirill a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, aflat acum în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au fost alungaţi din casele lor de când Putin a ordonat invazia vecinului în februarie 2022.

În cadrul slujbei, patriarhul s-a rugat pentru protejarea “graniţelor sacre” ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri “conflictul intern” dintre Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS.

Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, urmează calendarul iulian mai degrabă decât cel gregorian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale au respectat această sărbătoare majoră la 31 martie.

Putin, pentru care credinţa ortodoxă este esenţială în viziunea sa asupra lumii, participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe mai intime în biserici din afara Moscovei.
De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă.

Biserica condusă de Kirill a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot riscând să fie expulzat pentru că a refuzat să se roage la Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de comemorare la mormântul lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o închisoare din Arctica în februarie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend