Marea Mediterană este „bântuită” de o flotă fantomă alcătuită din nave rusești care transportă arme și petrol, alimentând conflictul din Ucraina şi încălcând sancțiunile impuse Kremlinului.

Nave rusesti parasind baza navala din Sankt PetersburgFoto: Vladimir Drozdin / Alamy / Profimedia Images

În ultimii doi ani, imediat după agresiunea împotriva Kievului, un grup de nave a început să facă naveta între portul sirian Tartus și portul rusesc Novorossisk, la Marea Neagră. Experţii de la Royal United Services Institute (RUSI), cel mai mare think-tank britanic pe probleme de apărare și securitate, le-a monitorizat mișcările și a împărtășit rezultatele cu publicaţia Il Corriere.

Acea rută, redenumită „Sirian Express”, a fost folosită pentru recuperarea materialului de război rămas în Siria după intervenția rusă alături de regimul Assad, în războiul civil din țară, și direcționarea acesteia, prin intermediul căii ferate de la Novorossisk, către operațiunile de pe frontul ucrainean.

În ultimele săptămâni însă ceva s-a schimbat. La sfârșitul lunii februarie, cu emițătoarele oprite, Sparta IV a părăsit portul Tartus: sub acest nume navighează o navă rusă care oficial este o navă de marfă civilă, dar care neoficial aparţine Ministerului Apărării de la Moscova. Sparta IV a ajuns în Bosfor, s-a îndreptat spre Marea Neagră, pentru ca apoi să facă stânga împrejur: un comportament a cărui singură explicație poate fi teama de a fi scufundată de marina ucraineană care navighează în acele ape.

Ulterior, Sparta IV s-a îndreptat spre Vest și a traversat întreaga Mediterană, trecând prin Canalul Siciliei (rămânând însă permanent în apele internaționale), dar şi pe acest traseu s-a observat un lucru ciudat: nava a fost escortată mult timp de o fregata rusă, Grigorovici. Dacă ar fi transportat o încărcătură civilă, nu ar fi nevoie de o escortă militară: de unde singura concluzie plauzibilă ar fi că la bord se afla material sensibil.

Sparta IV a trecut apoi prin Strâmtoarea Gibraltar și s-a îndreptat spre nord, ajungând la sfârșitul lunii martie în portul rusesc Kaliningrad de la Marea Baltică: dacă a descărcat acolo materialul militar pentru Ucraina, înseamnă că ulterior, acest armament a fost transportat pe uscat, pe teritoriul UE, Kaliningradul fiind aşadar, o exclavă.

După ce a rămas ancorată timp de trei săptămâni în Marea Baltică cu emițătoarele oprite, nava rusă a ieşit din nou în larg și săptămâna trecută a reapărut în strâmtoarea Danemarcei îndreptându-se spre Mediterană, cu destinaţia Tartus. Ceea ce înseamnă că navele rusești – sunt cel puțin patru de tipul Sparta – au deschis o nouă rută, mult mai riscantă, care trece pe lângă apele noastre și se îndreaptă spre Atlantic.

Însă, pe lângă activitățile „Sirian Express”, flota fantomă de petroliere a Kremlinului, înmatriculate sub alte pavilioane, operează și în Marea Mediterană, din Panama până în Liberia şi Gabon. Sunt petroliere care exportă clandestin țițeiul rusesc folosind un sistem foarte riscant: aurul negru este transbordat în mijlocul mării pe alte petroliere și tot pe mare se face şi plata aferentă. Aceste operațiuni au loc în patru zone bine definite ale Mării Mediterane și ale Mării Negre: în largul portului românesc Constanța, în Golful Laconia (din Grecia), în largul coastei Maltei și la Ceuta, în apropierea strâmtorii Gibraltar.

Sistemul prezintă un mare risc pentru mediu, sporit de faptul că flota fantomă este formată din nave vechi care operează fără asigurare și în afara reglementărilor maritime. Țițeiul care părăsește în acest fel Rusia este dus în India sau în China pentru a fi rafinat și apoi revine pe piețele europene, sfidând complet sancțiunile. O metodă care îi permite lui Putin să mențină economia țării sale pe linia de plutire și să finanțeze războiul din Ucraina: fără veniturile din petrol, totul s-ar prăbuși. În plus, acest lucru oferă Kremlinului acces la veniturile în dolari pe care le folosește pentru a cumpăra aur și pentru a stabiliza rubla.

Toate acestea sunt operațiuni care au loc literalmente sub nasul Occidentului: de altfel chiar în ultimele zile, Comisia Europeană a decis să facă lumină asupra problemei și să pregătească un raport care va fi prezentat Consiliului. Deşi blocarea „navelor fantomă” rusești ar prezenta riscul unei ulterioare escaladări a situaţiei cu Moscova.

(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)

Nivelul global al datoriei se apropie de cel văzut ultima dată în anii 1820 și există riscul de „stagflație” pentru economiile avansate, avertizează președintele WEF, Borge Brende.

Președintele WEF, Borge BrendeFoto: World Economic Forum/Benedikt von Loebell / Avalon / Profimedia

Președintele Forumului Economic Mondial (WEF), Borge Brende, a dicutat despre perspectiva sumbră pentru economia globală , spunând că lumea s-ar putea confrunta cu un deceniu de creștere scăzută dacă nu sunt luate măsurile economice necesare.

Vorbind duminică la o reuniune specială a WEF despre „cooperare, dezvoltare și energie” la Riad, Arabia Saudită, el a subliniat că ratele datoriei globale se apropie de nivelurile observate ultima dată în anii 1820 și există riscul de „stagflație” pentru economiile avansate.

„Creșterea globală pentru acest an este estimată la 3,2%. Nu este o rată din cele mai proaste, dar nu este ceva cu care ne-am obișnuit – rata de creștere globală a fost de peste 4% timp de zeci de ani”, a spus el pentru CNBC, adăugând că există riscul unei încetiniri asemănătoare celei din anii 1970 în unele economii considerate puternice.

„Nu putem intra într-un război comercial, trebuie să facem schimburi comerciale în continuare unul cu celălalt”, a explicat el când a fost întrebat despre cum putem evita o perioadă de creștere scăzută.

Recunoscând că comerțul mondial va trece pe un nou palier, pe care schimburile comerciale se vor face între țările care mențin relații de prietenie sau se bucură de proximitate geografică, Brende a insistat asupra probleie datoriilor. „În continuare, trebuie să ne ocupăm de problema datoriei globale. Nu am mai avut așa ceva de la războaiele napoleoniene, ne apropiem de 100% din PIB-ul global în datorii”, a subliniat el.

El a sfătuit guvernele să-și reducă datoriile și să ia măsurile fiscale adecvate, pentru a nu ajunge într-o situație care provoacă recesiune. Vorbind despre „presiuni inflaționiste persistente”, el a prezis că inteligența artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru lumea în curs de dezvoltare.

Avertismentul său este în concordanță cu un raport recent al Fondului Monetar Internațional, care a remarcat că datoria publică globală a crescut la 93% din PIB anul trecut și este cu aproape 10% mai mare decât nivelul pre-pandemie.

FMI a prezis că datoria publică globală s-ar putea apropia de 100% din PIB-ul global până la sfârșitul deceniului. Evidențiind nivelurile ridicate ale datoriei din China și SUA, FMI vede că politica fiscală laxă în SUA pune presiune asupra ratelor dobânzilor și a dolarului, care ridică costurile de finanțare în întreaga lume – exacerbând instabilități care deka există.

În aprilie, FMI și-a revizuit prognoza privind creșterea globală în sus la 3,2%, comentând că economia globală s-a dovedit „surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaționiste și a schimbărilor în politica monetară.

Brende a spus astăzi că cel mai mare risc pentru economia globală este cel geopolitic, menționând situația din Orientul Mijlociu.

„Există atât de multă imprevizibilitate, iar situația poate scăpa cu ușurință de sub control. Dacă Israelul și Iranul ar escalada acest conflict, am putea vedea prețul petrolului la 150 de dolari peste noapte. Și, desigur, asta ar fi foarte dăunător economiei globale”.