Talibanii au idei clare cu privire la relațiile viitoare cu Germania, după preluarea puterii în Afganistan. “Vrem relații diplomatice puternice și oficiale cu Germania”, a spus purtătorul de cuvânt al acestora, Zabihullah Mujahid, pentru Welt am Sonntag. În plus, talibanii ar dori ca guvernul german și alte țări să ofere sprijin financiar, ajutor umanitar și cooperare în domeniul sănătății, agriculturii și educației.

Germanii au fost întotdeauna bineveniți în Afganistan, a declarat Mujahid publicației amintite.

“Chiar și în timpul Regatului, în urmă cu 100 de ani, germanii au facut mult bine în Afganistan. Din păcate, ei s-au alăturat americanilor. Dar acest lucru este acum iertat”, a mai spus Mujahid.

Germania depinde de discuțiile cu talibanii, deoarece după încheierea operațiunii de evacuare militară, vrea să permită mai multor persoane care caută protecție, să părăsească Afganistanul.

Redeschiderea ambasadei

Ministrul federal de externe, Heiko Maas, a spus în urmă cu câteva zile: „Dacă ar fi posibil din punct de vedere politic și dacă situația de securitate o permite, atunci Germania ar trebui să aibă din nou propria sa ambasadă la Kabul”. Politicianul SPD a subliniat însă că reprezentarea diplomatică nu înseamnă recunoașterea unui guvern taliban.

Guvernul german a închis ambasada la Kabul după rapida preluare de putere a talibanilor.

Ambasadorul Markus Potzel a fost trimis la Doha, în Qatar, pentru a purta discuții cu islamiștii. În capitala emiratului din Golf, talibanii își au biroul politic, care funcționează ca un fel de minister de externe.

Cu toate acestea, primii reprezentanți talibani s-au întors deja din Doha, în Afganistan. De aceea, nu e clar modul în care se poate menține chiar și această comunicare informală, cu noii conducători.

Situația va degenera

Șeful Statului Major al SUA, Mark Milley, privește situația politică din Afganistan cu mare îngrijorare. Potrivit presei germane, Milley a declarat pentru Fox News, într-un interviu acordat la baza aerienă Ramstein din Germania, că nu știe dacă talibanii vor putea să își consolideze puterea și să formeze un guvern.

„Evaluarea mea militară este că situația va degenera, probabil, în război civil”. O astfel de perspectivă ar putea duce la scenariul în care grupuri teroriste vor dori să profite de vidul de putere din Afganistan, a avertizat Milley.

Este de presupus că Al Qaeda se va regrupa, că extremiștii Statului Islamic își vor extinde influența „sau că un număr mare de alte grupări teroriste se vor răspândi în Hindukush”. „S-ar putea ca în 12, 24 sau 36 de luni să vedem cum terorismul reapare din această regiune. Iar noi îl vom urmări”, a mai spus el.

Situația din Valea Punjir-ului este, de asemenea, dificilă. În prezent se duc lupte acerbe între talibani și Frontul Național de Rezistență din Afganistan, condus de liderul Ahmad Massud. Ambele părți pretind că au controlul în zonă.

Ahmad Massud este fiul unuia dintre cei mai importanți lideri în războiul împotriva trupelor sovietice din anii 1980, care nu au putut să preia controlul asupra Văii. În timpul primului regim controlat de talibani, din 1996 până în 2001, tatăl lui Masud a reușit să respingă atacurile islamiștilor.

UE vrea contacte tehnice

Din motive de îngrijorare pentru stabilitatea în regiune și în perspectiva unei catastrofe umanitare, și Uniunea Europeana caută contactul cu talibanii. Dauna ar fi și mai mare, dacă toate canalele de comunicare cu talibanii ar fi acum anulate, s-a spus la reuniunea de săptămâna trecuta, a miniștrilor de externe ai țărilor UE.

Dacă Europa vrea să ajute oamenii din Afganistan, atunci trebuie vorbit cu noul guvern, a declarat Înaltul Reprezentant al diplomației UE, Josep Borrell. „Dar asta nu înseamnă recunoaștere din partea guvernului, ci e vorba doar despre contacte tehnice”.

Pârghia pe care europenii vor să o folosească sunt banii. Borrell a anunțat că fondurile de ajutor umanitar ar putea fi chiar mărite. Însă această mărire „o vom controla, conform regulilor și condițiilor noastre”, a avertizat el.

Una dintre condiții este ca Afganistanul să nu redevină o bază pentru terorismul internațional. Condiția numărul doi este utilizarea legală a ajutorului umanitar, care ar trebui să ajungă acolo unde este nevoie. Prin urmare, fondurile UE de ajutorare sunt procesate, inițial, prin organizațiile internaționale care se află încă în țară.

În plus, UE cere respectarea drepturilor omului, ale femeii în special, s-a mai spus la reuniunea miniștrilor de externe.

Există însă îndoieli, dacă Occidentul este în prezent în măsură să pună condiții, mai ales că talibanii au declarat, în repetate rânduri, că de acum încolo vor guverna cu legea Sharia. Și astfel se pune sub semnul întrebării, cum poate fi reconciliat acest mod de a guverna cu drepturile universale ale omului.

Ministrul federal de externe, Heiko Maas, a recomandat moderație în așteptări. Nimeni nu are iluzia că „aceea ce este important pentru noi va fi îndeplinit sută la sută, în următoarele zile”. „Cred că trebuie să vedem situația pe termen mediu și lung”, a spus politicianul SPD. Din perspectiva politicii externe germane, în prezent nu există alternative la negocierile cu talibanii, a mai precizat el.

Urgență maximă, rezonanță minimă

O catastrofă umanitară se anunță în Afganistan, odată cu apropierea iernii. E o lipsă de alimente și medicamente, care, din punctul de vedere al lui Maas, este un motiv convingător pentru disponibilitatea de a se angaja în dialog, cu scopul de a oferi asistență. În plus, în călătoria sa în statele vecine Afganistanului, ministrul german de externe nu a găsit rezonanță când a venit vorba de acceptarea refugiaților afgani.

Țări precum Uzbekistan, Tadjikistan și Pakistan s-au arătat puțin dispuse să acorde refugiu și mai multor afgani. Legat de urgența umanitară, acestea vor ca Occidentul să facă ceva chiar în Afganistan, și nu din afara țării. De aceea, este important, potrivit lui Maas, „ca stabilitatea întregii regiuni să nu se prăbușească”.

Din cate se vede, europenii vor sa țină un picior în ușa întredeschisă de talibani. Iar acest lucru se încearcă și în China, unde s-au luat deja angajamente concrete de ajutor.