Senatorii PNL Daniel Fenechiu şi Cristian Ţâgârlaş propun, printre-un proiect depus la Senat, ca reprezentanţii societăţii civile din CSM să fie asimilaţi magistraţilor, atât în ceea ce priveşte incompatibilităţile şi interdicţiile, cât şi în ceea ce priveşte drepturile, deci inclusiv salariul, argumentând că ”îndeplinesc o activitate specifică, similară celei realizate de judecătorii sau de procurorii acestui for colegial”. Consiliul Economic şi Social a dat deja aviz negativ proiectului, una dintre explicaţiile deciziei find că, ”prin asimilarea acestora cu funcţiile de judecători, respectiv procurori, cresc cheltuielile bugetului de stat ca urmare a aplicării aceloraşi grile salariale şi acordării aceloraşi pensii de serviciu”.

-Articolul 56 alin. (2) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: “Pe durata exercitării mandatului, membrii aleşi ai Consiliului Superior al Mgistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, sunt asimilaţi judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile, interdicţiile, drepturile şi îndatoririle. Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societăţii civile, este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi a calităţii de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei”, propun cei doi parlamentari liberali,

Argumentul iniţiatorilor este că, ”în fapt, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, prin atribuţiile legale de serviciu îndeplinesc o activitate specifică, similară celei realizate de judecătorii sau de procurorii acestui for colegial şi se află în strânsă legătură cu activitatea acestora, astfel încât, justifică un statut asimilat celui de magistrat”.

”La nivelul Ministerului Public, Inspecţiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii, Insitutului Naţional al Magistraturii, Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (din subordinea Ministerului Justiţiei), Direcţiei Naţionale de Probaţiune (din subordinea Ministerului Justiţiei), există posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor”, mai arată cei doi senatori liberali în expunerea de motive care însoţeşte prooiectul de lege.

Ei mai afirmă că ”există o justificare constituţională şi legală pentru stabilirea statutului de categorie asimilată magistraţilor pentru membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile, întrucât situaţia personală şi profesională a acestora este absolut identică prin prisma competenţelor şi atribuţiilor de serviciu cu aceea pe care o au şi o desfăşoară judecătorii şi procurorii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de membri aleşi ( a se vedea şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală care prevăd că„ {1} Cetăţenii sunt egaliîn faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şifără discriminări.”.)”.

Proiectul a fost înregisttrat la Senat, pentru dezbatere, la începutul acestei luni, fiind trimis pentru avize la Consiliul Economic şi Social, la Consiliul Legislativ şi la CSM, precum şi pentru punct de vedere, la Guvern.

Consiliul Economic şi Social (CES) a dat deja aviz negativ proiectului de lege. Explicaţia CES este că funcţia de reprezentant al societăţii civile în CSM ”precupune o activitate consultativă şi nu una de înfăptuire a actului de justiţie”.

”Totodată, prin asimilarea acestora cu funcţiile de judecători, respectiv procurori, cresc cheltuielile bugetului de stat ca urmare a aplicării aceloraşi grile salariale şi acordării aceloraşi pensii de serviciu”, consideră CES.

Apar acuzații noi despre etapa națională a olimpiadei de muzică, pentru liceu. Mama unui elev de clasa a X-a din Târgoviște, care a cântat la clarinet, spune că un copil din aceeași școală cu fiul său a participat cu un repertoriu care contravine regulamentului. Iar primele două locuri ale secțiunii, pentru clasa a X-a, au fost câștigate de elevi din același liceu în care predă unul dintre profesorii din juriu.

Interpretare la clarinetFoto: Michelangelo Oprandi / Alamy / Alamy / Profimedia

• Miza academică a olimpiadei este asigurarea unui loc de studiu la orice Conservator din țară.
• Au concurat aproape 400 de elevi din toată țara.
• Astfel de nedreptăți percepute, susține un artist, ajung să demobilizeze elevi care muncesc enorm. ”Ca să facem o medie, vorbim de 5.000 de ore de studiu în anii de liceu. De ce să devii sclavul unui instrument într-o societatea unde cultura este ignorată?”.

„Care mai este rostul regulamentului?”, își sintetizează Alina Ilie, o mamă din Târgoviște, demersul depunerii unui memoriu la Ministerul Educației în cazul olimpiadei naționale de muzică pentru liceu. Probleme au fost și la proba de teorie a muzicii, potrivit Edupedu. Mai multe exerciții au fost eliminate din testare pentru că subiectele nu au fost în programă, astfel că punctele au fost redistribuite. Iar frământările și acuzațiile au continuat la proba practică, susține Alina Ilie.

Recompensa academică și financiară

„Nu are legătură cu punctajul copilului meu, ci cu neregulile”, afirmă Alina Ilie, într-un dialog cu HotNews.

În memoriul pe care l-a trimis Ministerului Educației, femeia reproșează că premiile au fost acordate în mod subiectiv la secțiunea instrumente de suflat – clarinet. Memoriul vizează partea practică a olimpiadei, acolo unde a concurat și fiul ei, elev în clasa a X-a la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște.

Memoriul acuză că locurile I și II au fost câștigate de doi elevi de la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj în condițiile în care unul dintre profesorii evaluatori din subcomisia de clarinet predă la „Sigismund Toduță”.

În ceea ce privește locului III, regulamentul olimpiadei pur și simplu a fost de două ori încălcat, pretinde Alina Ilie, pentru că elevul a cântat alt repertoriu decât cel prevăzut. „Să nu uităm că mizele unui astfel de concurs sunt mari: recompensă financiară, adică bursă, loc asigurat la orice Conservator din țară”, a adăugat mama.

Valoarea bursei de excelență olimpică II este 700 de lei – atât primesc lunar câștigătorii locurilor I, II și III la olimpiadele naționale pe tot parcursul anului școlar următor.

Contactați de HotNews, atât școala, cât și organizatorii olimpiadei resping criticile părintelui.

Doi compozitori romantici

Etapa națională a olimpiadei de muzică pentru liceu a avut loc în perioada 17-21 aprilie, în Craiova, și au concurat aproape 400 de elevi din toată țara.

Olimpiada s-a desfășurat pe trei secțiuni: instrumentală, vocală și studii teoretice. Un elev a putut concura la o singură secțiune, nu la mai multe, conform regulamentului.

La proba practică, indiferent de instrument, elevii trebuie să cânte lucrări diferite ca stil, gen și perioadă. De exemplu, la clarinet, la clasa a X-a, elevii au avut de cântat un concert la alegere, precum și o altă lucrare tot la alegere, dar diferită ca gen, stil și formă față de concertul instrumental.

Prima problemă pe care a remarcat-o Alina Ilie, povestește ea pentru HotNews, a fost că, la etapa pe școală, unul dintre elevii concurenți de la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște, coleg în aceeași clasă cu fiul ei, a cântat două piese din aceeași perioadă romantică.

Este vorba despre „Rigolleto Fantasy”, de Luigi Bassi, și „Concerto No. 1”, partea I, de Carl Maria Von Weber, detaliază ea. Ambii compozitori provin din perioada romantică a muzicii, a confirmat pentru HotNews un artist instrumentist dintr-o filarmonică națională, care a dorit să rămână anonim.

Marian Dobrescu, director „Bălașa Doamna”: ”E o linie foarte fină”

„Regulamentul este foarte clar: trebuie să cânte două piese pe stiluri și perioade diferite. Putea cânta ceva din perioada romantică și ceva din perioada modernă, de exemplu. Deci aici s-a încălcat din pornire. Au zis «merge și așa» și au mers și așa”, a spus artistul, în discuția cu HotNews.

Nerespectarea regulamentului atrage descalificarea. „Dar tot s-a dus la olimpiada națională”, spune Alina Ilie. Femeia crede că faptul că tatăl elevului este profesor în același liceu, la „Bălașa Doamna”, a avut de-a face cu trimiterea copilului în următoarea etapă a concursului.

„Regulamentul spune că la etapa națională trebuie să interpreteze aceleași piese ca la faza pe școală. Deci a încălcat regulamentul de două ori”, spune Alina Ilie. Elevul a obținut în final 93 de puncte, ceea ce l-a calificat pentru premiul al treilea la secțiunea clarinet, conform rezultatelor publice.

Contactat de HotNews, Marian Dobrescu, directorul Liceului de Arte „Bălașa Doamna”, a spus că este „o linie foarte fină” între cei doi compozitori ale căror piese au fost interpretate de elev. După etapa pe școală a olimpiadei, după ce au apărut primele reclamații cu privire la repertoriul elevului, „am verificat și noi prin comisia de la liceu. Și am consultat și specialiști din mediul universitar”.

„Nu este clar dacă piesele sunt din aceeași perioadă. Unul dintre compozitori este apropiat de moment cu celălalt compozitor, dar nu este o linie clară”, a spus Marian Dobrescu pentru Hotnews.

„Dacă un elev are un profesor în aceeași școală cu el, ar însemna că copilul nu mai poate participa niciodată la nicio olimpiadă. Nu putem îngrădi copilului dreptul să participe la olimpiade. Tatăl nu a avut nicio implicare, nu a fost în nicio comisie, este de altă specializare decât copilul”, a adăugat directorul liceului.

Podiumul

O altă problemă, susține Alina Ilie, e aceea că că juriul secțiunii clarinet a avut în componență un profesor de la un colegiu de muzică din Cluj. Tot aici erau înscriși și doi elevi din același colegiu cu profesorul. „Și au câștigat premiile I și II”.

Femeia face referire la profesorul Adrian Cesa-Goje, de la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj, după cum reiese din broșura olimpiadei.

Din juriul secțiunii de clarinet au făcut parte Cesa-Goje, Cosmin Teodor Hărșian, vicepreședintele subcomisiei, de la Universitatea de Vest din Timișoara, Andrei Ciprian Melente de la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București, Florin Loghin de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași și Sorin Stoian, secretar subcomisie, de la Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Craiova.

Cei doi elevi de a X-a de la „Sigismund Toduță” au câștigat locurile I și II la secțiunea clarinet. Din același colegiu, tot la clarinet, au mai câștigat premiile II și III alți doi elevi de a XI-a.

Un artist: ”Ca să facem o medie, vorbim de 5.000 de ore de studiu în anii de liceu”

„În domeniul ăsta, toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Cum îi explici un copil nedreptatea asta?”, spune mama. „Este un efort fizic major, nici nu vă închipuiți. Copiii ăștia au degetul mare deformat de la cum țin instrumentul muzical, au un nod osos, au răni cu sânge. Au răni pe buze de la cât suflă în clarinet și stau cu gheață în gură ca a doua zi să o ia de la capăt”, continuă ea.

„Nereguli din astea se întâmplă de ani de zile”, spune și artistul instrumentist consultat de HotNews. Cu peste 30 de ani experiență în muzica de orchestră, artistul afirmă că la astfel de concursuri „se merge întotdeauna pe nepotisme”. Dă exemplul fiului său, elev de liceu, care a participat la olimpiada de muzică în anii trecuți, dar a nu a luat podiumul.

Este conștient că poate fi subiectiv, ca părinte, însă i-a ridicat semne de întrebare faptul că primele locuri au fost câștigate de elevii dintr-un liceu în care predă unul dintre profesorii din juriu. „Băiatul meu nu mai merge la olimpiada din cauza asta. Nu a mai vrut”, spune artistul.

Vorbește și despre câte mii de ore de muncă sunt în spatele unei singur moment de 30-40 de minute de cântat la olimpiadă. Face un calcul: la o medie de două ore de studiu pe zi, fără weekend, înseamnă 40 de ore de muncă pe lună. Cât un adult. Și face asta de la 6 ani, teorie și practică. „Ca să facem o medie, vorbim de 5.000 de ore de studiu în anii de liceu. Apoi, urmeză Conservatorul”, explică.

„De ce să devii sclavul unui instrument într-o societatea unde cultura este ignorată?”

„Când văd că se întâmplă lucrurile de acest fel, elevii se descurajează și mulți dintre ei se resemnează dezamăgiți sau renunță în favoarea unor meserii ce le asigură un trai de viață decent. De ce sa devii sclavul unui instrument toată viața într-o societate în care cultura este aproape complet ignorată și educația tinde către limita analfabetismul?”, continuă artistul.

Contactată de HotNews, Lăcrămioara Pauliuc, președinta executivă a olimpiadei, nu a dorit să comenteze situația de la concurs.

„Acolo a existat o comisie care a evaluat, comisia trebuie să-și spună punctul de vedere. Nu înțeleg de ce mă sunați pe mine. Fiecare răspunde pentru ceea ce face”, a spus Pauliuc.

Acuze de nereguli și la proba teoretică

Probleme au fost reclamate de profesori și la secțiunea de teorie muzicală, unde baremele de corectare au conținut mai puține exerciții decât au avut de rezolvat elevii, a scris Edupedu vineri, 19 aprilie.

Concret, elevii au avut de rezolvat nouă exerciții pe foaia de examen, dar baremele au conținut șapte sau opt, în funcție clasă: la a IX-a, de pildă, au fost opt, la a XI-a, șapte, potrivit fotografiilor publicate de Edupedu.

Profesoara Lăcrămioara Pauliuc a spus pentru publicația de educație că inițial, subiectele de concurs au conținut elemente din afara programei de olimpiadă. Deși au fost din programa școlară, existau șanse ca elevii să se fi pregătit doar din programa concursului, programă care nu a mai fost actualizată.

„Ca să fie echitabil pentru toată lumea, am zis că acele puncte să le redistribuim”, a explicat Pauliuc, profesoară la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București, pentru Edupedu.

Practic, anumite subiecte nu au mai fost punctate, iar punctele de la aceste subiecte au fost redistribuite. Astfel, un exercițiu a ajuns să aibă două puncte în loc de 10, iar un altul, 24 în loc de 10. Pauliuc a mai spus că eroarea a apărut după ce profesorii au fost subiectele, chiar înainte de probă, și le-au dat elevilor, fără însă să mai verifice subiectele.

Nu este primul an în care există reclamații cu privire la organizarea olimpiadei de muzică. În 2023, la faza pe București, un profesor a fost evaluator la olimpiadă, deși fiul său era înscris în concurs, lucru complet interzis de regulament.

Cazul a fost prezentat pe larg de Edupedu, care a arătat că Inspectoratul Școlar București știa de situație, pentru că primise mai multe reclamații de la profesorii participanți, dar le-a zis acestora că nu e treaba instituției. Un episod asemănător a fost și în Caraș-Severin, cu un profesor evaluator din Arad cu nepotul în concurs la faza zonală.