Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu a efectuat o vizită în Spania, ea afirmând că a întâlnit doi antreprenori români de succes. ”Mă bucur că nu şi-au uitat rădăcinile şi că se bazează pe hărnicia şi priceperea românilor care au venit pe aceste meleaguri”, a precizat ministrul.

Ministerul Muncii arată că vizita de lucru la Madrid a ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, a inclus şi cunoaşterea unor antreprenori români care au dezvoltat afaceri importante în Spania, precum şi a mediului neguvernamental românesc care asigură suport social pentru românii care sunt într-o situaţie de vulnerabilitate, dar care, în paralel, promovează limba şi tradiţiile româneşti.

Astfel, demnitarul român a răspuns invitaţiei de a vedea sediul asociaţiei Salva, una dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale româneşti din Spania în domeniul protecţiei sociale, care asigură atât alimente membrilor comunităţii de români care sunt în situaţii dificile, dar şi formare profesională şi sprijin în accesarea unui loc de muncă. Totodată, prin dăruirea preşedintei, Ica Tomi, copiii români găsesc la sediul asociaţiei un mediu românesc autentic, în care ei învaţă limba, dansurile şi tradiţiile de acasă”, anunţă ministerul.

Potrivit Mnisterului Muncii, programul ministrului Simona Bucura-Oprescu a inclus şi vizitarea unor firme româneşti de succes din Comunitatea Madrid, înfiinţate de Adrian Ţudic şi Gicu Micu, conaţionali care, cu profesionalism, multă muncă şi consecvenţă au reuşit să se impună în Spania ca antreprenori de succes, devenind exemple de bună practică.

”Compania de construcţii Grupo Tudic, condusă de Adrian Ţudic, are în prezent un portofoliu de peste 800.000 metri pătraţi construiţi în centre rezidenţiale, centre comerciale, logistică, birouri din Spania şi deţine unul dintre cele mai importante parcuri de maşini din Madrid, cu peste 40 de echipamente grele de terasament, zeci de camioane, macarale, gondole”, subliniază sursa citată.

Ministrul a vizitat şi compania ALUMINIO GM, condusă de omul de afaceri Gicu Micu, care produce tâmplărie de aluminiu şi PVC în două fabrici din Spania, iar produsele realizate sunt distribuite şi în Germania şi Franţa. Datorită succesului său, Comunitatea românească din Madrid a primit pe 2 mai cea mai înaltă distincţie din partea Guvernului Regional Madrid, ca o recunoaştere pentru felul în care s-au integrat şi pentru contribuţia sa la dezvoltarea regiunii.

În cadrul vizitelor la cele două companii conduse de antreprenori români, ministrul Simona Bucura-Oprescu a discutat cu angajaţii, a văzut condiţiile de lucru şi a răspuns întrebărilor pe care oamenii le-au avut cu privire la drepturile şi obligaţiile lor în raport cu statul spaniol şi cu cel român.

Aproximativ jumătate dintre angajaţii celor doi antreprenori sunt cetăţeni români.

”Am întâlnit în Spania doi antreprenori români de succes pe care îi felicit pentru ceea ce au realizat! Mă bucur că nu şi-au uitat rădăcinile şi că se bazează pe hărnicia şi priceperea românilor care au venit pe aceste meleaguri. Avem şi un exemplu despre ceea ce înseamnă formarea profesională şi adaptarea la nevoile pieţei muncii, despre cum se poate parcurge drumul de la lucrător la antreprenor de succes, cum este cazul domnului Micu. Şi mă bucur să văd cum un român provenit din Maramureşul istoric, aşa cum este domnul Ţudic, s-a impus ca unul dintre cei mai mari antreprenori din zona Madrid, generând sute de locuri de muncă. Sunt exemplele cele mai grăitoare ale faptului că prin muncă, ambiţie şi pregătire continua visurile pot devein realitate, indiferent de obstacolele întâmpinate pe parcurs!”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Vizita delegaţiei ministeriale a inclus şi Episcopia Ortodoxă a Spaniei şi Portugaliei, având în vedere rolul extrem de important pe care biserica românească îl are în viaţa românilor care trăiesc acolo. În cadrul discuţiei cu oficialul român, Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox al Spaniei şi Portugaliei a cerut sprijin în vederea reglementării în Spania a situaţiei preoţilor români astfel încât aceştia să poată fi angajaţi şi să beneficieze de asigurări sociale. În acest sens, demnitarul român a menţionat că va face în cel mai scurt timp toate diligenţele necesare către omologii săi din Regatul Spaniei.

Elveția a câștigat finala Eurovision 2024, care s-a desfășurat sâmbătă seara la Malmo Arena, Suedia. Marele premiu al celei de-a 68-a ediție a fost luat de Nemo, care a obținut 591 de puncte, cu melodia „The Code”. Pe locul doi s-a clasat Croația cu 547 de puncte, iar pe trei Ucraina cu 453.

Nemo, reprezentantul Elvetiei, in timp ce sunt anuntate rezultatele votului juriilor nationale la Eurovision 2024Foto: Martin Meissner / AP / Profimedia

Cu o coroană care imită spinii și în fustă, Nemo a reușit să spargă „codul” (referire la melodia care i-a adus victoria) și să câștige în fața Croației, care era dată favorită la casele de pariuri, însă Baby Lasagna a reușit să ducă țara doar pe poziția a doua.

Cum arată clasamentul final al Eurovision 2024

Participarea Israelului la concursul din acest an a fost o sursă de controverse, mai mulţi concurenţi punând la îndoială prezenţa acestei țări pe lista țărilor participante, în timp ce mii de persoane au protestat la Malmo, pe fondul dezastrului umanitar din Fâșia Gaza, provocat de războiul Israel-Hamas.

Ce a spus Nemo, după câștigarea finalei Eurovision 2024

„Vreau să vă mulțumesc foarte mult, sper că acest concurs își va putea respecta promisiunea și va continua să susțină pacea și demnitatea pentru fiecare persoană din această lume”, a spus Nemo, după ce a primit pe scenă trofeul Eurovision, care a fost înmânat de câștigătoarea de anul trecut, Loreen.

Cine este Nemo, reprezentantul Elveției, care a câștigat Mare Premiu al Eurovision 2024

Reprezentantul Elveției, în vârstă de 24 de ani, pe numele complet Nemo Mettler, este deja cunoscut ca muzician în țara lor natală și a primit patru premii elvețiene pentru muzică în 2018, inclusiv Cântecul anului pentru single-ul „Du”.

Nemo este non-binar.

Despre ce este vorba în The Code, melodia câștigătoare Eurovision 2024

Melodia plină de energie trece prin rap, drum ’n bass și operă. Este amuzantă și neconvențională, dar poartă un mesaj important despre acceptarea de sine și evidențiază perseverența de care multe persoane au nevoie pentru a trăi într-un mod deschis și liber, notează TVR pe pagina dedicată Concursului Eurovision 2024.

Folosind codul binar ca analogie pentru negru și alb, bărbat și femeie, Nemo își descoperă adevărul: „Undeva între 0 și 1 / aici am găsit regatul meu / inima mea bate ca o toba”, potrivit aceleiași surse.

Într-un comunicat de presă trimis de postul de televiziune elvețian SRF, și citat de TVR, Nemo a spus: „Este o onoare incredibilă să pot reprezenta Elveția la ESC. Platforma Eurovision oferă o oportunitate imensă de a construi punți între diferite culturi și generații. De aceea este foarte important pentru mine, ca persoană queer, să mă implic pentru întreaga comunitate LGBTQIA+. “The Code” este despre călătoria pe care am început-o cu în momentul în care am realizat că nu sunt nici bărbat, nici femeie. Să mă găsesc pe mine însumi a fost un proces lung și adesea dificil pentru mine. Dar nimic nu mă face să mă simt mai bine decât libertatea pe care am câștigat-o realizând că sunt non-binar”.

SRF descrie piesa ca fiind „manifestul artistic al acestei călătorii personale” și un „spațiu sigur în care fiecare persoană își poate găsi adevărul”. Povestea sa devine „o poveste universală” și un apel pentru fiecare „să spargă propriul său cod și să intre în regatul autenticității”.

Scandal de proporții cu excluderea concurentului olandez, Joos Klein

Concurentul olandez Joost Klein a fost exclus sâmbătă din finala competiției după o plângere a unui membru al echipei de producție, a spus EBU.

„În timp ce procesul legal își urmează cursul, nu ar fi potrivit ca el (Joost) să continue în Concurs”, a spus EBU într-un comunicat.

Potrivit radiodifuzorului olandez AVROTROS, Klein a fost filmat în ciuda acordurilor clar încheiate, imediat după ce a coborât de pe scenă după prestația sa din semifinala de joi.

„Acest lucru nu a fost respectat”, a spus AVROTROS într-o postare pe platforma de socializare X, adăugând: „Acest lucru a dus la o mișcare amenințătoare a lui Joost către cameră”.

Klein nu s-a atins de cameraman, potrivit AVROTROS, care a spus că a considerat excluderea artisului drept „disproporționată”.

Un fan olandez, Frank Zwarthoed, a spus: “Suntem foarte, foarte, foarte dezamăgiți… Și nu este bine pentru bucuria tuturor fanilor olandezi care sunt prezenți”.

Telespectatorii olandezi vor avea în continuare permisiunea să voteze pentru alți concurenți, iar rezultatul juriului olandez va fi inclus în finală, a spus EBU.

Țările calificate în finala Eurovision 2024

Iată mai jos cele 26 de țări calificate în finala de sâmbătă a Eurovision 2024 și melodiile finaliste

• Suedia – Markus and Martinus – Unforgettable

• Ucraina – Alyona Alyona and Jerry Heil – Teresa and Maria

• Marea Britanie

• Portugalia

Din istoria concursului Eurovision

• Eurovision a început în 1956, cu doar şapte ţări participante.
• Concursul a avut loc de 64 de ori, dar a avut 67 de câştigători. În 1969, primul loc a fost împărţit între Marea Britanie, Spania, Olanda şi Franţa. Regulile de egalitate au fost introduse la scurt timp după aceea.
• Răspândirea COVID-19 în 2020 a dus la anularea concursului pentru prima dată în istorie.
• ABBA, care a câştigat cu „Waterloo” în 1974, a devenit cel mai de succes câştigător Eurovision din toate timpurile.
• Piesa „Nel Blu Dipinto Di Blu” a lui Domenico Modugno, denumită şi „Volare”, este cel mai preluat cântec Eurovision. A fost preluat, printre alţii, de Dean Martin şi David Bowie.
• Până în 1998, cântecele au fost acompaniate de o orchestră live.
• Celine Dion, Cliff Richard şi Julio Iglesias au fost concurenţi la Eurovision.
• Pe scenă pot urca cel mult şase artişti în acelaşi timp şi nu sunt permise animale vii.
• În zilele noastre, concurenţii Eurovision pot cânta în orice limbă doresc, dar nu a fost întotdeauna aşa. La primele 10 concursuri, problema limbii nu s-a pus, iar concurenţii cântau în limba lor maternă. Dar în 1965, concurentul Suediei, cântăreţul de operă Ingvar Wixell, a cântat melodia „Absent Friend” în engleză. Acest lucru a dus la introducerea unei reguli lingvistice în anul următor, care prevedea că „piesele trebuie interpretate într-una dintre limbile oficiale ale ţării participante”. În 1973, regula a fost abolită, permiţând participanţilor să îşi aleagă din nou limba dorită. Aceasta a fost reintrodusă în 1977, înainte de a fi abolită din nou în 1999. De atunci, mulţi interpreţi au ales să cânte în limba engleză în speranţa de a obţine un punctaj mai mare.

Citește și:

VIDEO Finala Eurovision 2024, sâmbătă, 11 mai / Care sunt țările favorite și de ce nu participă România