Deputatul Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, a solicitat astăzi Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor constituirea unei Comisii pentru adevăr cu privire la masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941.

„Mâine se împlinesc 74 de ani de la una dintre cele mai odioase crime comise de Armata Roşie asupra românilor. Sunt foarte puţini cei care au cunoştinţă sau îşi amintesc de acel tragic eveniment. Atunci, peste 3000 de români din nordul Bucovinei au murit sub focul continuu al mitralierelor sovietice în poiana de la Varniţa, aproape de punctul numit Fântâna Albă. Este obligaţia statului român să investigheze abuzurile comise în trecut, pentru recompensarea simbolică a familiilor victimelor şi pentru rescrierea istoriei recente a românilor. Este un semn de respect şi preţuire pentru patriotismul celor care au murit înainte să aibă şansa de a se reîntoarce acasă”, a declarat Eugen Tomac, într-o conferinţă de presă la Parlament.

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară a solicitat, de asemenea, Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, păstrarea, în şedinţa de miercuri, 1 aprilie 2015, a unui moment de reculegere în memoria evenimentelor sângeroase de la Fântâna Albă de acum 74 de ani.

„Solicitarea mea este un proiect de responsabilitate naţională pentru a oferi o reparaţie morală celor peste 3000 de cetăţeni căzuţi în numele dreptăţii poporului român”, se arată în solicitarea adresată în acest sens Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

Masacrul de la 1 aprilie 1941, supranumit Katyn-ul românesc, este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor. Măcelul a fost declanşat în momentul în care peste 3000 de români, încurajaţi de administraţia sovietică, au încercat să treacă graniţa sovieto-română, trasată ca urmare a ultimatumului din iunie 1940 prin care România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu de peste 3 milioane de locuitori.

Refuzând să devină cetăţeni sovietici, aceştia au pornit, în coloane organizate, spre frontiera de pe râul Siret, spre a se repatria în ţara-mamă, acolo unde îşi lăsaseră rudele, casele şi agoniseala de-o viaţă. Oamenii purtau steaguri albe şi tricolore cu însemne religioase – icoane, prapuri şi cruci din cetină.

La doar doi kilometri de graniţa română, în poiana de la Varniţa, aproape de punctul numit Fântâna Albă, grănicerii Armatei Roşii, urmând un scenariu macabru, au deschis focul continuu al mitralierelor asupra coloanei de români, omorând pe capete copii, femei, bătrâni. Cei care, totuşi, au reuşit să supravieţuiască au fost urmăriţi şi ucişi. După masacru, răniţii au fost îngropaţi de vii, alături de cei deja morţi, într-o serie de gropi comune pregătite pentru acest scop.

Numărul exact al morţilor măcelului de la Fântâna Albă nu este nici astăzi cunoscut.

În anul 2010, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională a Parlamentului României, a adoptat, în data de 12 aprilie, propunerea legislativă nr. 796/2010 privind instituirea datei de 1 aprilie drept Ziua Naţională în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone ale deportărilor şi ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.