Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cozmin Guşă vorbește despre GREȘEALA lui Klaus Iohanns: 'Asta îl va costa foarte mult! Pare un om care fuge de justiție'

Publicat

in

Gestul lui Carmen Iohannis de a nu se prezenta la Parchet este o greşeală care va afecta şi mai mult imaginea preşedintelui Klaus Iohannis, într-un moment în care ar trebui tocmai să dea un exemplu de respectare a Justiţiei, în contextul unui atac atât de brutal din partea lui Dragnea
Citește mai departe…
Cozmin Guşă vorbește despre GREȘEALA lui Klaus Iohanns: ‘Asta îl va costa foarte mult! Pare un om care fuge de justiție’

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO/ Scandalul de la Eurovision continuă – Proteste pentru excluderea Israelului

Publicat

in

Finala concursului Eurovision 2024 are loc sâmbătă, la Malmo, în Suedia. Cu câteva ore înainte de spectacol, Eurovision este în “haos”, protestatarii au ieşit în stradă cerând excluderea Israelului din concurs. Ei strigă “Shame on you”, “Free, Free Palestine”. Concurenţi din 37 de ţări din întreaga lume au cântat pe parcursul întregii săptămâni, iar după două semifinale au rămas 25. Suedia – ţara gazdă din acest an – s-a calificat automat în finală după ce Loreen, participanta sa, a fost încoronată câştigătoare anul trecut cu piesa “Tattoo”, notează news.ro.

Franţa, Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie vor cânta, de asemenea, în această seară, având întotdeauna un loc garantat în finala Eurovision.

Joost Klein, delegatul Olandei, a fost descalificat din finală după un incident în culise.

Este pentru a şaptea oară când Suedia organizează concursul.

Protestatarii au mărşăluit prin Malmo cerând excluderea Israelului

Prezentat ca o sărbătoare a diversităţii europene sub sloganul “United by Music”, concursul din acest an a fost adus în centrul atenţiei politice.

Sâmbătă, înainte de finală, protestatarii care scandau “Free, Free Palestine” şi “Occupation No More” au mărşăluit prin Malmo, cerând ca Israelul să fie exclus din concurs. Joi, suporterii pro-Israel au mărşăluit, de asemenea, în sprijinul concurentei israeliene Eden Golan.

Organizatorii Eurovision au rezistat unor astfel de apeluri, dar au cerut ca Israelul să modifice versurile cântecului său original pentru a elimina ceea ce ei au spus că sunt referiri la atacul mortal al grupului palestinian Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

Protestatarii scandează în faţa arenei chiar înainte de marea finală

În timp ce fanii Eurovision sosesc la Malmo Arena, protestatarii care flutură steaguri palestiniene scandează: “Shame on you”, “Free, Free Palestine”, “Free, Free Rafah” şi “From the river to the sea, Palestine will be free”. Unii au fost scoşi din mulţime şi conduşi de poliţie.

Cum se votează

După ce toate cântecele au fost interpretate, fiecare ţară va acorda două seturi de puncte. Primul set este acordat de un juriu format din cinci profesionişti din industria muzicală, în timp ce celălalt vine de la telespectatorii de acasă
Telespectatorii din ţările participante pot vota prin telefon, prin SMS*, prin intermediul aplicaţiei oficiale şi pe esc.vote
Nu se poate vota pentru propria ţară. Anul acesta a avut loc o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte momentul în care pot fi exprimate voturile. Anterior, publicul nu putea vota decât după ce toţi participanţii se prezentau. Acum, însă, votul va fi deschis chiar înainte de interpretarea primului cântec.
În plus, fanii din ţările neparticipante au la dispoziţie aproape 24 de ore pentru a-şi vota cântecele preferate înainte de începerea spectacolului live.
După închiderea ferestrei de votare (la aproximativ o jumătate de oră după ultimul cântec), purtătorii de cuvânt din toate ţările participante vor dezvălui în direct punctele obţinute de juriu.
Punctele telespectatorilor din toate ţările participante sunt apoi însumate şi dezvăluite de la cel mai mic la cel mai mare punctaj. Acest lucru duce la rezultatul care va dezvălui câştigătorul celei de-a 68-a ediţii a concursului Eurovision.

Organizatorii au explicat cum va fi afectată ordinea de desfăşurare a concursului în urma expulzării concurentului olandez, într-o postare pe X

Ca urmare a neparticipării Ţărilor de Jos la Marea Finală a Concursului Eurovision, vor intra în vigoare următoarele:

Toţi concurenţii îşi păstrează numărul în ordinea oficială de desfăşurare.  Nu va exista niciun cântec pe poziţia numărul 5.

Rezultatele juriului, primite după Repetiţia generală 2 de vineri, 10 mai, au fost recalculate astfel încât Olanda nu va primi niciun punct. Din acest motiv, toţi membrii juriului trebuie să clasifice toate cântecele de la 1 la 26.

De exemplu, dacă Olanda a fost clasată pe locul 9 de către un juriu naţional într-o ţară, cântecul clasat pe locul 10 este acum pe locul 9 şi va primi 2 puncte, iar fostul cântec clasat pe locul 11 este acum pe locul 10 şi primeşte 1 punct.

Ţările de Jos nu vor primi niciun punct din partea publicului spectator.

Telespectatorii din Ţările de Jos pot vota în continuare în Marea Finală, iar rezultatul juriului olandez rămâne valabil.

EBU va informa toţi partenerii de telecomunicaţii că Ţările de Jos nu mai participă, iar noi ne vom strădui să blocăm liniile pentru cântecul 5. Rugăm ca nimeni să nu încerce să voteze pentru cântecul 5. În cazul în care cineva încearcă să voteze pentru acesta, voturile sale nu vor fi luate în considerare, dar este posibil ca telespectatorii să fie taxaţi.

Ţările de Jos nu vor apărea pe tabela de marcaj.

Ce s-a întâmplat săptămâna aceasta la Malmo

Săptămâna care a precedat concursul a fost una destul de agitată, Israelul concurând în semifinala de joi, la câteva ore după ce mii de protestatari pro-palestinieni s-au adunat pe străzile din Malmö, unde are loc concursul, pentru a-şi arăta sprijinul pentru Gaza.

În ziua finalei, a avut loc o nouă dramă după ce concurentul olandez Joost Klein a fost descalificat.

În timpul unei repetiţii, concurentul francez Slimani a ţinut un discurs despre pace şi unitate şi a fost întâmpinat cu aplauze din partea publicului.

Şi concurentul Irlandei, Bambi Thug, a lipsit, de asemenea, în mod vizibil de la repetiţia generală de vineri seară, din cauza unei “situaţii” despre care au spus că necesită “atenţie urgentă” din partea organizatorilor.

Citeste mai mult

NATIONAL

„Problema noastră este foarte simplă”. Prin recentele atacuri transfrontaliere surpriză, Rusia expune fără milă slăbiciunile Ucrainei: lipsa de armament și de soldați

Publicat

in

Pentru Ucraina, luna mai se dovedește a fi una dintre cele mai crude luni de până acum ale războiului. Orașul Vovceansk din regiunea nordică Harkov, eliberat de sub ocupația rusă în urmă cu mai bine de 18 luni, s-a trezit vineri sub bombardamente intense și atacuri aeriene. Astfel, Rusia a găsit o altă modalitate de a pune sub presiune linia defensivă a Ucrainei, deja solicitată la maximum, scrie sâmbătă, într-o analiză a celor mai recente evoluții de pe front, CNN.

Harkov, 10 mai 2024 – Fumul se ridică deasupra ruinelor după un atac cu rachete rusești, în nord-estul Ucrainei. În noaptea de 10 mai, rușii au atacat Harkovul cu o rachetă S-300.Foto: Ukrinform / ddp USA / Profimedia

Președintele Volodimir Zelenski și alți oficiali ucraineni au declarat că eforturile forțelor ruse de a avansa spre oraș au fost zădărnicite, dar rușii au încercat de atunci să taie legăturile rutiere cu Vovceansk.

Rușii au lansat vineri atacuri cu efective de batalion de-a lungul unei porțiuni de 60 de kilometri de graniță, afirmând că au ocupat mai multe sate în ceea ce se numește „zona gri” de-a lungul frontierei, după ce și-au concentrat o mare parte din capacitățile lor ofensive din acest an pe un avans zdrobitor în regiunea estică Donețk, campanie în care au înregistrat progrese treptate, dar semnificative.

Începând de sâmbătă dimineață, se pare că rușii dețin o mână de sate ucrainene de la frontieră, bombardamentele aeriene intense continuând în zona orașului Vovceansk.

Atacul transfrontalier este încă un exemplu a ceea ce merge prost pentru ucraineni în acest an. Forțele lor sunt întinse pe toată linia frontului, cu mult mai puțină artilerie decât cele ruse, cu o apărare antiaeriană extrem de inadecvată și, mai ales, cu o penurie de soldați. Situația lor a fost înrăutățită de vremea uscată, care a permis unităților mecanizate rusești să se deplaseze mai ușor.

„Acesta este doar începutul”

Adjunctul șefului Serviciului de Informații al apărării ucrainene, generalul-maior Vadim Skibițki, a declarat săptămâna trecută pentru The Economist: „Problema noastră este foarte simplă: nu avem arme. Ei (rușii, n.r.) au știut întotdeauna că (lunile) aprilie și mai vor fi o perioadă dificilă pentru noi”.

Serviciile secrete ucrainene estimează că, în ciuda pierderilor imense de când a început invazia pe scară largă, Rusia are în prezent peste o jumătate de milion de oameni în interiorul Ucrainei sau la granițele sale. De asemenea, armata rusă „generează o divizie de rezerve” în centrul Rusiei, potrivit lui Skibițki.

Asaltul de la frontiera nordică a Ucrainei urmează înființării unei noi grupări militare rusești numită Sever („Nord”). George Barros de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington a declarat, pentru postul american de televiziune, că Sever este o „grupare semnificativă din punct de vedere operațional”.

„Rusia a încercat să aducă 60.000-100.000 de soldați pentru gruparea sa pentru a ataca (regiunea) Harkov și noi evaluăm că este mai aproape de 50.000”, spune Barros, dar această unitate „are totuși o mare putere de luptă”.

Din această nouă forță, unități de infanterie blindată au încercat să treacă granița. Dovezile disponibile sugerează că aceste unități au fost întâmpinate de forțele ucrainene și că au suferit pierderi semnificative. Dar dacă se vor alătura și mai multe unități de elită (există informații că elemente din alte divizii ar putea face acest lucru), ambițiile Rusiei ar putea crește.

De altfel, o unitate de forțe speciale ucrainene a precizat pentru CNN în acest weekend: „Acesta este doar începutul, rușii au un cap de pod pentru alte ofensive”.

Un fost ofițer ucrainean care scrie despre conflict pe blogul Frontelligence spune că „lipsa de soldați obligă Ucraina să evite desfășurarea continuă de unități mari de-a lungul graniței, cu artilerie complet aprovizionată și gata de utilizare imediată”.

El se așteaptă ca situația să evolueze, „cu forțele ruse desfășurând mai multe unități pentru a pătrunde în zone de frontieră suplimentare sau pentru a consolida succesele inițiale”.

Mai mulți analiști se așteaptă ca rușii să extindă atacurile de la graniță spre vest, către regiunea Sumî, în care forțele speciale rusești întreprind raiduri de luni de zile.

Gruparea Sever nu ar putea ataca și ocupa un oraș de mărimea Harkovului, dar probabil că nu acesta este obiectivul. Barros spune că este vorba, în schimb, de a constrânge forțele ucrainene să pivoteze de la Donețk către regiunea Harkov. Rușii caută să „subțieze forțele ucrainene de-a lungul liniei de front de 600 de mile și să creeze oportunități, în special în regiunea Donețk, care este principalul obiectiv operațional al Rusiei pentru 2024”, explică Barros.

Cele mai recente atacuri transfrontaliere pot, de asemenea, să deturneze unitățile ucrainene de la apărarea orașului Kupiansk, situat tot în regiunea Harkov, unde asaltul rușilor stagnează de luni de zile, dar și să creeze o zonă tampon în interiorul Ucrainei pe care Kremlinul spune că o dorește pentru a reduce atacurile asupra orașelor rusești precum Belgorod.

Ritmul atacurilor s-a intensificat

Ceea ce se întâmplă în Harkov nu este izolat. Armata ucraineană a recunoscut săptămâna aceasta o înmulțire a numărului de angajamente de luptă (peste 150 numai joi), care se adaugă unei creșteri semnificative înregistrate din martie până în aprilie.

De fapt, rușii dispun de efectivele necesare pentru a întinde apărarea ucraineană prin mai multe puncte de atac aflate la sute de kilometri distanță, forțând Kievul să ghicească unde și când se va concentra ofensivă așteptată la începutul verii.

Ritmul crescut al atacurilor exacerbează cele două vulnerabilități critice ale Ucrainei: numărul insuficient de soldați și apărarea antiaeriană redusă, subliniază CNN.

Rusia le exploatează pe amândouă în grabă, dornică să avanseze pe teren înainte ca noul val de sprijin militar occidental să-i poată ajuta pe ucraineni. De-abia peste câteva săptămâni noul pachet de armament este așteptat să sosească în Ucraina în cantități semnificative.

“Numărul de soldați rămâne o provocare centrală, iar Ucraina depune eforturi pentru a-și reface brigăzile existente, afectate, dar și să arunce în luptă 10 noi brigăzi de manevră”, spune Barros.

Abia în ultima lună a fost adoptată o lege pentru a extinde recrutarea, la aproape doi ani după ce Rusia a mobilizat aproximativ 300.000 de trupe suplimentare. Procesul a fost împotmolit în parlamentul ucrainean timp de luni de zile, iar președintele Zelenski s-a temut atât de costurile, cât și de consecințele politice ale unei mobilizări mai ample. Inferioritatea numerică s-a înrăutățit brusc pe toată linia frontului, oferind comandanților ruși un număr tot mai mare de oportunități de a identifica punctele slabe ale ucrainenilor.

Analiștii occidentali consideră că în orașul Ceasiv Iar, din Donețk, de exemplu, ucrainenii ar putea fi depășiți numeric în proporție de 10 la 1 și că aceștia suferă de un dezechilibru cronic în materie de obuze, în contextul în care se confruntă și cu o lipsă totală de acoperire aeriană. Un blogger militar ucrainean a estimat săptămâna aceasta că până la 15 brigăzi rusești motorizate de infanterie (fiecare dintre ele cu până la 1.000 de oameni) operează numai în direcția Ceasiv Iar.

Pierderea terenului înalt din jurul orașului Ceasiv Iar ar însemna că o centură importantă de orașe și localități industriale – precum Slaviansk, Kramatorsk și Kostyantinyvka – devine mult mai vulnerabilă.

Skibițki a precizat pentru The Economist că pierderea Ceasiv Iar este o posibilitate clară – „nu astăzi sau mâine, desigur, dar totul depinde de rezervele și de aprovizionarea noastră”.

La nord-est de Ceasiv Iar, un soldat pe nume Stanislav a declarat săptămâna aceasta la televiziunea ucraineană că, după o lună de „ostilități foarte active”, rușii „avansează din direcția Kreminna, unde acumulează mari rezerve”.

„Un număr uriaș de infanterie rusă atacă zi și noapte, în grupuri mari și mici”, a spus soldatul.

Pe lângă lipsa soldaților antrenați, „Rusia profită de spațiul aerian rusesc ca de un sanctuar pentru a lovi regiunea Harkov, ceea ce subliniază nevoia urgentă ca SUA să furnizeze mai multe mijloace de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune, care să le permită ucrainenilor să intercepteze avioanele rusești care vin din spațiul aerian rusesc”, afirmă Barros.

Statele Unite au anunțat vineri un pachet de 400 de milioane de dolari, în muniții de apărare antiaeriană și alte arme, dar va fi nevoie de mult mai mult.

Pierderile Ucrainei sunt agravate de lipsa unor poziții defensive pregătite în spatele liniilor de front, unde trupele ucrainene s-ar putea retrage. În Krasnohorivka, de exemplu, unitățile ucrainene au putut folosi timp de luni de zile clădiri de apartamente și o fabrică de cărămidă ca poziții defensive. Încet-încet, acestea au fost distruse – un blogger militar rus afirmând că tirul de artilerie le-a îngropat „sub dărâmăturile propriilor adăposturi”.

Președintele Zelenski și alții au vorbit mai mult despre „apărarea activă” – cu fortificații defensive mai bune ca element de bază pentru a schimba cursul înaintării forțelor ruse. Zelenski însuși a vizitat astfel de fortificații. Dar ele sunt prea puține și prea târzii în zonele critice, în special în Donețk.

Zelenski a afirmat săptămâna aceasta că „vom putea să-i oprim pe ruși în est” atunci când va sosi ajutorul militar occidental. Dar el a recunoscut că „situația de acolo este cu adevărat dificilă” și a susținut că ajutorul care a sosit până acum „nu reprezintă volumele pentru care s-a votat” în Congresul SUA.

„Avem nevoie ca totul să vină mai repede”, a insistat el.

În fiecare zi în care nu se întâmplă acest lucru, rușii avansează – iar ucrainenii pierd soldați pe care nu își permit să îi piardă.

Barros spune că rușii erau pregătiți pentru întreruperea ajutorului militar. „Câștigurile recente ale rușilor pe care le vedem acum nu sunt pur și simplu oportuniste; rușii s-au pregătit pentru acest lucru și acum îl exploatează. Este posibil ca Ucraina să fie nevoită să ia decizii dificile din cauza încetinirii acțiunii SUA și a dilemei pe care o provoacă acum”, mai afirmă el.

Acest lucru ar putea echivala cu retragerea din anumite teritorii pentru a câștiga timp, notează CNN.

Ruşii anunță că au cucerit şase sate ucrainene

Sâmbătă dimineață, ruşii şi-au reluat asaltul lângă satul Hlîboke din regiunea Harkov, iar armata ucraineană se aşteaptă la o intensificare a focului inamic, a relatat Ukrainska Pravda, potrivit News.ro.

„Dimineaţă, inamicul a reluat operaţiunile de asalt în anumite zone din apropierea localităţii Hlîboke. Au tras focuri de artilerie în direcţia Starîţia. Se aşteaptă o nouă intensificare a focului în alte zone, în special Strilecea-Hlîboke”, au declarat surse militare pentru publicaţia ucraineană.

Pe de altă parte, tot sâmbătă dimineaţa a fost declanşată o alertă aeriană în Kiev şi în toate regiunile, cu excepţia regiunilor de vest şi Odesa. Potrivit armatei, există o ameninţare de atacuri cu rachete balistice în zonele în care a fost declarată alerta aeriană.

Începând de vineri, forţele de ocupaţie ruse şi-au intensificat activităţile în regiunea Harkov, iar acolo au avut loc lupte. Preşedintele Volodimir Zelenski a confirmat că trupele ruse au lansat o nouă ofensivă în sectorul Harkov, iar Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat că au fost trimise unităţi de rezervă în nordul regiunii Harkov, în timp ce în unele localităţi este evacuată populaţia.

Vineri, aproape 2.000 de oameni au fost evacuaţi din regiunea Harkov. Pe parcursul zilei, 30 de localităţi din Harkov au fost atacate de ruşi cu bombardamente aeriene. Trei civili au fost ucişi – un bărbat în vârstă de 55 de ani a fost ucis în satul Cerkaski Tîşki, iar două persoane, un bărbat şi o femeie, au fost ucise în Vovceansk. Vineri seară, la ora 23:40, forțele ruse au bombardat satul Lipţî, rănind o femeie de 53 de ani şi un bărbat de 38 de ani.

ISW a evaluat vineri că armata rusă a obţinut „câştiguri tactice semnificative” lansând vineri această operaţiune ofensivă de-a lungul frontierei ruso-ucrainene, în nordul regiunii Harkov. În opinia specialiștilor de la ISW, „obiectivele operaţionale (ale manevrei Moscovei) sunt limitate, dar vizează să deturneze efectivele şi echipamentele ucrainene din alte sectoare critice ale frontului (…) pentru a le permite ruşilor să avanseze în alte regiuni din estul Ucrainei”.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend