Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, consideră că “oferta politică actuală nu e foarte convingătoare” pentru mulţi români şi că simte în publicul din ţară şi din diaspora “dorinţa unei schimbări profunde”. El nu a dorit, însă, să răspundă dacă va candida la alegerile prezidenţiale, arătând că un anunţ privind viitorul său politic va fi făcut doar după încheierea mandatului la NATO.

Prezent într-o dezbatere organizată sâmbătă, la Arad, cu ocazia lansării volumului său “Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, Mircea Geoană a fost întrebat dacă nu cumva pe acest proiect editorial doreşte să clădească un proiect politic şi dacă se simte pregătit “să se implice, să prezinte o alternativă”.

“Întrebarea nu e dacă eu sunt pregătit, întrebarea e dacă ţara este pregătită”, a răspuns Geoană, care apoi a adăugat: “Eu cred că da, eu simt asta, şi nu mă refer la mine, ci legat de starea de spirit a românilor”.

Anunțul oficial nu a fost încă făcut!

El a spus că “nici oferta politică actuală nu e foarte convingătoare” pentru mulţi români, dar a precizat că nu o să ofere un anunţ oficial privind o candidatură, înainte să îşi încheie mandatul la NATO.

Întrebat şi de jurnalişti, la finalul dezbaterii, dacă va candida la alegerile prezidenţiale, Mircea Geoană a răspuns: “Rămân la decizia mea care este o decizie, cred eu, normală, etică, corectă, de a anunţa deciziile mele finale cu privire la ceea ce îmi propun să fac după ce îmi voi termina mandatul la NATO. Ceea ce pot să spun este că simt în publicul românesc din ţară şi din diaspora masivă românească dorinţa unei schimbări profunde. Într-un fel şi participarea în număr foarte mare la lansările mele de carte, la întâlnirile pe care le am în ţară şi diaspora arată un anumit interes, sunt măgulit de acest lucru, dar o decizie consolidată, finală, o voi anunţa după ce voi termina mandatul la NATO”.

Aproximativ 50.000 de protestatari au mărșăluit sâmbătă pașnic pe străzile capitalei Georgiei, Tbilisi, într-o nouă manifestare de opoziție față de controversatul proiect de lege privind „agenții străini” despre care criticii spun că este inspirat de unul similar din Rusia, care a fost folosit pentru a reprima opoziția din această țară, informează Reuters.

Miting de protest împotriva „legii rusești” în Tbilisi, Georgia, sâmbătă, 11 mai 2024.Foto: Zurab Tsertsvadze / AP / Profimedia

Mitingul a avut loc la o zi după ce prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a declarat că guvernul nu va renunța la proiectul de lege, în ciuda opoziției din partea a ceea ce el a calificat drept tineri „înșelați” care au resentimente față de Rusia.

În mulţime, care s-a îndreptat spre Piaţa Europei, manifestanţii au fluturat steaguri ale Georgiei şi ale Uniunii Europene, la care Tbilisi vrea să adere. Acest text de lege a fost aspru criticat de Statele Unite și de UE.

„Georgia! Georgia!”, au scandat manifestanţii care au mărşăluit de-a lungul malului fluviului Kura, pe o ploaie torenţială, potrivit AFP și Agerpres.

Printre cei prezenţi, Mariam Meunargia a declarat că a venit să arate că ţara ei doreşte „pur şi simplu să facă parte din societatea europeană”. „Ne protejăm viitorul european”, a spus ea.

Manifestaţiile care au mobilizat uneori zeci de mii de persoane împotriva acestui proiect de lege zdruncină Georgia de la începutul lunii aprilie.

Acest text, iniţiativă a partidului aflat la putere “Visul georgian”, a provocat mânia unei părţi a populaţiei, care îl consideră contrar aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucazul de Sud.

Proiectul de lege prevede să impună oricărei organizaţii neguvernamentale sau media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”.

Guvernul georgian susţine că această măsură este destinată să asigure „transparenţa” asupra finanţării organizaţiilor.

Criticat de asemenea de ţările occidentale, proiectul este inspirat dintr-o lege utilizată de mai mulţi ani de Kremlin pentru a reprima vocile disidente din Rusia.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, premierul Irakli Kobahidze a spus că autorităţile din Georgia îşi vor putea „reconcilia poziţiile” cu partenerii occidentali în privinţa acestui proiect, lăsând să se înţeleagă că este dispus să facă unele concesii minore în privința textului de lege.

Kobahidze a declarat că „vede schimbări pozitive” în dialogul cu partenerii occidentali după ultimele întâlniri.

„Am sentimentul că acum există o dorinţă de a discuta despre normele de drept”, a spus premierul, într-o discuţie cu jurnaliştii de la Tbilisi.

El a precizat că propunerile de compromis ar putea fi făcute prin procedura de veto prezidenţial, la care preşedinta Salome Zurabişvili a promis că va recurge după ce legea va fi adoptată în a treia lectură, finală, ceea ce este de aşteptat să se întâmple săptămâna viitoare.

Grupurile de opoziţie au chemat la un nou val de proteste în țară, începând de sâmbăta aceasta.

Criza a opus „Visul Georgian” unei coaliţii de partide, societăţii civile, celebrităţilor şi preşedintei ţării, iar demonstraţiile în masă au închis aproape în fiecare noapte, de aproape o lună, o mare parte din centrul oraşului Tbilisi.