Marcel Ciolacu, despre salariul minim european: Mecanismul trebuie să fie predictibil

Premierul Marcel Ciolacu a spus că actuala formă de stabilire a salariului minim este „un pic cam empirică” și crede că acest mecanism trebuie să devină foarte clar, predictibil, scrie Mediafax.

Întrebat vineri de jurnaliști despre introducerea salariului minim european, premierul a spus că că de la 1 iulie va începe mecanismul de implementare.

„Nu putem rămâne. E un pic cam empirică această formă în care e o negociere cu actorii sociali, cu patronate și sindicat, și Guvernul hotărăște cu cât se mărește și cum, în funcție de anumiți parametri”, a spus Marcel Ciolacu.

El a spus că mecanismul trebuie să fie foarte clar și predictibil

„Cred că trebuie fie ceva predictibil și un mecanism foarte clar, mai ales că acum va fi un mecanism la nivel european”, a aădugat șeful Executivului.

Omul de afaceri Viorel Cataramă revine în PNL, la aproape şase ani de la excluderea din partid, formaîiunea pe care o conduce, Partidul Dreapta Liberală, urmând să fuzioneze prin absorbţie cu PNL. ”Voi încerca să promovez mesajul economic liberal de dreapta în spaţiul public, pentru a putea înţelege mai clar că în acest moment singurul partid care sprijină cu adevărat sectorul privat este PNL”, afirmă el. În martie anul acesta, forurile de conducere ale PNL au aprobat fuziunea cu ALDE, intenţia declarată a liberalilor fiind aceea de a reintegra toate grupurile liberale post-decembriste.

”Urmează să aibă loc o fuziune prin absorbţie a Partidului Dreapta Liberală cu PNL Important este să ne regrupăm toate forţele liberale de dreapta în aceste campanii electorale care vor fi foarte grele, dificile, dar sunt convins că se vor termina cu un succes important al PNL. Vreau să merg în teritoriu şi să ajut organizaţiile în campania electorală. Mă îndrept cu gândul spre Bacău, unde sunt născut şi unde vreau să ajut organizaţia. Voi activa şi în Bucureşti. Voi încerca să promovez mesajul economic liberal de dreapta în spaţiul public, pentru a putea înţelege mai clar că în acest moment singurul partid care sprijină cu adevărat sectorul privat este PNL şi că toate informaţiile contrare sunt de fapt incorecte”, a declarat Cataramă la sediul PNL, fiind flancat de secretarul general al PNL Lucian Bode, de prim-vicepreşedintele Rareş Bogdan şi de europarlamentarul Dan Motreanu.

Viorel Cataramă a intrat în politică în anul 1990, ca membru al Partidului Naţional Liberal – Aripa Tânără. În anul 1992 s-a aflat la conducerea Noului Partid Liberal, iar din 1993, după fuziunea acestuia cu PNL, devine vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal, funcţie pe care a ocupat-o până în 1999. Viorel Cataramă a fost senator, în legislatura 1996-2000.

În 2017, Cataramă a candidat la preşedinţia PNL, cu moţiunea intitulată ”Politica naţională – Calea liberală”, care însă nu a îndeplinit condiţiile statutare, candidatura lui Cataramă fiind invalidată.

Exclus din PNL în 2018

În mai 2018, Viorel Cataramă a anunţat că vrea să fie candidatul PNL la alegerile din 2020 pentru Primăria Capitalei, însă în iulie 2018 a fost exclus din PNL, liderul de la acel moment, Ludovic Orban, susţinând că au fost aplicate prevederile legale “pentru cine vorbeşte în afara partidului şi nu respectă deciziile acestuia”. Ulterior, Cataramă a contestat excluderea, iar Orban a fost chemat la DNA, în urma unei sesizări depuse de el.

Ulterior, Catarmă a devenit preşedinte al Partidului Dreapta Liberală, postura din care a candidat la alegerile prezidenţiale din 2019. Iniţial, canduidatura sa a fost respinsă de BEC, cu argumentul că ” pentru un număr de 94.170 de semnături de susţinere din cele 230.341 depuse existau elemente de similitudine evidente”. Cataramă s-a adresat Curţii Constituţionale, care i-a admis sesizarea, astfel că i-a fost înregistrată candidatura.

În 7 noiembrie 2019, în contextul verificării candidaţilor pentru Cotroceni, CNSAS a anunţat că Viorel Cataramă apare în documente ca informator al Securităţii, dar nu avut calitatea de colaborator.Cataramă a susţinut că nu are niciun dosar la CNSAS, iar documentele prezentate în adeverinţa făcută publică de CNSAS sunt false, nefiind semnate de el.

La alegerile prezidenţiale, el a obţinut aproape 50.000 de voturi, reprezentând 0,53%.

În 2020, Viorel Cataramă a vrut sa candideze pentru Primăria Capitalei, însă şi atunci a avut probleme cu semnăturile, iar candidatura sa a fost invalidată.