Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Esti elev sau profesor de liceu ? Înscrie-ţi liceul la LUNA-DOC, luna filmelor documentare

Publicat

in

O lună de proiecţii de filme documentare în licee, care încurajează cunoaşterea de către elevi a evenimentelor din istoria recentă, precum şi de actualitate şi stimulează dezbaterea critică în privinţa drepturilor omului. Vă invităm să vă înscrieţi pentru o proiecţie în liceul dumneavoastră. One World Romania vine cu documentarul şi aduce un invitat special, în funcţie de subiectul filmului.

LUNA.DOC, o lună de filme documentare în licee, a ajuns la cea de-a cincea ediție. În noiembrie și decembrie 2018, carvana One World Romania, străbate țara cu documentare menite să deschidă discuții despre drepturile femeilor din România și nu numai.
Prin această ediție luna.doc, One World Romania isi propune nu atât să demonteze inegalitățile dintre femei și bărbați, cât să discutăm în ce măsură adolescentele și adolescenții de azi le percep și le înțeleg sursele și efectele. Documentarele incluse în proiect sunt exemple de oameni și comunități care au schimbat percepții legate de drepturile și liberățile femeilor de-a lungul timpului.
Participarea la proiecțiile din luna.doc#5 este deschisă tuturor liceelor interesate.

Înscrierile se pot face până la data de 11 noiembrie 2018 prin completarea formularului: https://goo.gl/forms/WngFNxGLYCISroPk2. Noi venim cu filmul și un invitat, liceul-gazdă asigură o sală potrivită proiecției de film, suportul tehnic și promovarea evenimentul în rândul elevilor.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta prin e-mail: oana.ghera@oneworld.ro sau telefon 0721518087.

FILME DOCUMENTARE SELECTATE PENTRU LUNA.DOC#5

Menstrual Man
Documentarul spune povestea unui erou atipic, care intră în lupta pentru drepturile celor mai ignorați cetățeni din India. Când Muruganantham își dă seama că majoritatea femeilor din India nu își permit produse de igienă, decide să treacă la fapte. Deși nu a terminat școala iar resursele îi sunt limitate, face tot ce îi stă în putință pentru a găsi soluții, în ciuda părerilor comunității. Chiar și soția îl crede un pervers și îl părăsește. Dar asta a fost în trecut. Acum, Muruganantham e recunoscut ca un vizionar care a avut un rol important în emanciparea femeilor din India rurală.

CALUP DE FILME SAHIA
Adolescența

”Adolescența” vorbește despre schimbările venite odată cu trecerea în această perioadă particulară a vieții, privind-o în relație cu lumea din jur, mai exact cu adulții cu rol definitoriu în informarea tinerilor. Viziunile diferite și ciocnirile dintre generații sunt în mod special un punct de interes pentru regizori care aduc în discuție și neatenția pe care părinții o dovedesc față de copiii lor. De asemenea, este amendată lipsa educației sexuale și nevoia tinerilor de a vorbi cu cei „mai mari”. Întrebarea autorilor rămâne legitimă: „Suntem oare pregătiți să îi ajutăm? Sau…absentăm?”

Pe malul Ozanei
”Adolescența” vorbește despre schimbările venite odată cu trecerea în această perioadă particulară a vieții, privind-o în relație cu lumea din jur, mai exact cu adulții cu rol definitoriu în informarea tinerilor. Viziunile diferite și ciocnirile dintre generații sunt în mod special un punct de interes pentru regizori care aduc în discuție și neatenția pe care părinții o dovedesc față de copiii lor. De asemenea, este amendată lipsa educației sexuale și nevoia tinerilor de a vorbi cu cei „mai mari”. Întrebarea autorilor rămâne legitimă: „Suntem oare pregătiți să îi ajutăm? Sau…absentăm?”

Jurnalul Floricăi S.

Jurnalul Floricăi S. (r. Eugenia Gutu, 1975) folosește comentariul ironic al Ecaterinei Oproiu pentru a realiza un documentar comic în care contrazice așa-zisa egalitate a femeilor cu bărbații în socialism. Urmărind muncitoarele unei fabrici de textile de la Slobozia, Jurnalul… strecoară, de exemplu, detalii legate de numărul de muncitoare în funcții de conducere (de fapt, lipsa lor) și acuză ipocrizia sistemului.

Jurnalul Floricăi S.

Jurnalul Floricăi S. (r. Eugenia Gutu, 1975) folosește comentariul ironic al Ecaterinei Oproiu pentru a realiza un documentar comic în care contrazice așa-zisa egalitate a femeilor cu bărbații în socialism. Urmărind muncitoarele unei fabrici de textile de la Slobozia, Jurnalul… strecoară, de exemplu, detalii legate de numărul de muncitoare în funcții de conducere (de fapt, lipsa lor) și acuză ipocrizia sistemului.

Fair Play

În 2012, o echipă feminină de fotbal din Tanzania ajunge în Finlanda pentru a juca la Helsinki Cup. Niciuna dintre fete nu a călătorit în afara regiunii din care provine și fiecare are așteptări mari cu privire la modul în care turneul internațional le va afecta viitorul. Cu toate acestea, la revenirea fetelor acasă, așteptările lor par să fi rămas neîndeplinite: performanța la școală nu e îmbucurătoare, oamenii sunt geloși, echipa de fotbal se destramă, iar câțiva dintre vecini nici nu cred că fetele au fost plecate. O poveste morală despre viață, visuri și despre fair play-ul care, chiar dacă se manifestă pe teren, uneori lipsește din viața reală.

SHOW!
O portretizare surprinzător de intimă a modului în care visul de a avea propria afacere poate lua forme dezastruoase. Trupa de adolescente 5Angels, condusă de tatăl uneia dintre membre, a ajuns în topul pop în decursul a cinci ani. Calea spre succes e definită deopotrivă de melodii vesele și de ambiția oarbă a unui om care nu mai reușește să distingă între rolul de manager și cel de tată.

Decrețeii
Un documentar cutremurător despre efectele decretului 770/1966, prin care Ceauşescu a hotărât să sporească “producţia” de copii per familie. Rezultatul 2 milioane de copii nedoriţi, 15.000 de femei moarte.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

ACTUAL

Îngâmfatul Cosmin Petrescu evita să vă spună adevărul: Poluarea în Curtea de Argeș s-a dublat în ultimii ani – NU ARE SOLUȚII

Publicat

in

Campania electorală la Curtea de Argeș arată incapacitatea partidelor și a candidaților acestora de a identifica adevaratele probleme ale urbei. Neidentificând aceste probleme care pot avea efect negativ pe termen lung, este clar că aspiranți la funcția de primar nu pot veni nici cu soluții concrete. Fie din necunoaștere, fie din rea credință, fie că așa le ordonă partidul. De aici și până la a vinde gogoși electorale bazate doar pe promisiuni în care nici ei nu cred și oferite prin intermediul unor așa zise programe sau filmulețe pe Facebook sau Tik Tok, e o cale atat de scurtă încăt numai unii habarniști le mai pot lua in seamă.

Un caz concret este cel al candidatului liberal Cosmin Petrescu, omul care este prezentat ca fiind un mare traitor pe cârca statului, nu pentru ca ar fi vreun mare expert sau câstigător al vreunor concursuri, ci doar pentru că a fost coleg de școală cu Alina Gorghiu. Vorba ceea, femeia te ridică… De când se visează primar, îngâmfatul liberal – așa cum este perceput de argeșeni, nu a prezentat până acum nicio soluție concretă la vreuna dintre problemele cu care se conftunta comunitatea pe care și-ar dori să o conducă. Doar vorbe goale și promisiuni fără credibilitate. De exemplu, problema bumperelor. Doar cu informații luate de prin ziarul nostru, Petrescu anunță ca va rezolva această problemă. Dar care e adevarata problema? Clar nu o cunoaște! Spunem asta pentru ca el nu cunoaște nici macar că aceste bumpere pot fi eliminate și inlocuite la fel cum nu cunoaște nici faptul că aceste bumpere nu au fost incluse in proiectul de mobilitate urbană.

Ieri, intr-un videoclip postat de FB și care a starnit rasete, Cosmin Petrescu iși arăta lipsa de informare și mințea lumea ca el va repara aceste bumpere. Da, civă le va repra,cum să nu râzi auzind asta… Mai spunea ca acestea nu pot fi scoase definitiv. Minciună! Ele pot fi scoase oricand și inlocuite cu exact ceea ce prevede un proiect de mobilitate urbană. Deci omul nu are habar.

Revenind la problema principală pe care Cosmin Petrescu nu o știe sau sau o știe dar evita să v-o spună: poluarea generată de aceste bumpere. Daca chiar îl durea de acest oraș și de viitorul său, mergea la ministrul cu care se laudă că face minuni pe Transfăgărășan și afla reala problemă generată și de bumpere: poluarea accelerată. Afla, de exemplu, că imediat după operațiunea de montare a acestor bumpere poluarea prin noxe s-a dublat la Curtea de Argeș. Astfel că, de anul trecut, Curtea de Argeș figurează în datele de la Mediu ca fiind un oraș care nu mai beneficiaza de o calitate bună a aerului. Grav este că, în comparație cu orașe aflate pe aceiași axă care își păstrează un aer cu mult mai curat ( Rm. Vălcea sau Fieni, de exemplu), Curtea de Argeș a decăzut și se află sub acestea in ceea ce privește poluarea, noxele. Dar de unde să știe îngâmfatul Cosmin Petrescu și echipa lui de habarniști aceste date? Sau probabil le știe și ar da ca dracu` ca ieri să vorbească de Curtea de Argeș turistic si statiune climetarică în perioada interbelică, cu un aer de o calitate de invidiat și azi să anunți că am decăzut sub Rm. Valcea și Fieni după ce, inclusiv aleșii liberali din CL, au agreat montarea acestor bumpere. Adică i-ar fi rușine să recunoască faptul că și grație PNL orașul este din ce in ce mai puluat iar efectele vor afecta pe termen mediu și lung generațiile viitoare care vor mai viețui în această urbe.

Iar dacă îngâmfatului Cosmin Petrescu, mare șef pe salarii babane la diverse companii de stat și turist electoral prin Curtea de Argeș chiar îi pasă de viitorul acestui oraș, să vină zilele acestea cu soluție concreta la această problemă aparent minoră a bumperelor dar extrem de toxica pentru viitorul orașului din perpectiva poluării. Pentru date concrete si indicii de poluare ai ultimilor doi ani la Curtea de Argeș îi recomandăm să și le ia de la Ministerul Mediului, ca tot se laudă că are pile acolo. Îl poate ajuta fosta sa colegă de purtat cheițe la gât.

Iar dacă i-e lene sa părăsească terasele orașului ( deh, ca turist pierzi vremea mai mult pe terase decat printre oameni), poate afla mult mai repede accesand siteul Rețelei Națională de Monitorizare a Calității Aerului și va afla parametrii de calitate a aerului, monitorizați în cele peste 100 stații de pe toată suprafața României – inclusiv Curtea de Argeș – care alcătuiesc RNMCA.

Citeste mai mult

ACTUAL

Reabilitarea cetății Poenari, gata în această vară – ACCESUL TOT PE TREPTE, FĂRĂ TELEGONDOLĂ sau FUNICULAR

Publicat

in

Demarate în vara lui 2022, lucrările de reabilitarea a cetății lui Vlad Țepeș de la Poenari-Argeș vor fi finalizate de abia în vara lui 2024, cu mai bine de șase luni în plus față de termenul inițial, din cauza unei probleme tehnice legate de reabilitarea turnului de la intrare. Astfel că turistii nu vor putea vizita faimoasa cetate decțt din luna iulie a acestui an. Reamintim că Cetatea Poenari este printre cele mai importante obiective turistice din Argeş. În medie, cetatea a fost vizitată, in medie, de 100.000 de turişti pe an.

Chiar dacă va fi deschisă ăn luna iulie a acestui an, din păcate, vizitatorii români și străini care vor veni din nou în număr mare la Poenari din această vară mai trebuie însă să aștepte câțiva ani până când accesul la cetate se va face cu un mijloc rapid și vor fi nevoiți să urce cele aproape 1.480 de trepte.

În iulie 2021, Consiliul Județean Argeș a semnat contractul de proiectare și execuție cu asocierea câștigătoare a licitației, SC EURAS SRL – SC ARHING SRL. Lucrările au început în vara lui 2022 cu o întârziere de mai multe luni, pentru că mai erau necesare câteva avize de la Ministerul Culturii. Valoarea totală a contractului de proiectare și execuție lucrări pentru restaurarea cetății Poenari se ridică la 20,1 milioane lei, din care execuția propriu-zisă a lucrărilor se ridică la 18,7 milioane lei. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile. Lucrările de restaurare a fortăreței lui Vlad Țepeș includ și cele 1.480 de trepte ce erau în stare avansată de degradare.

Cetatea Poenari, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, este încadrată ca Monument istoric de importanţă naţională şi internaţională.

Ridicată în secolul al XIV-lea în timpul domniei lui Negru Vodă şi având la început doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în timpul lui Vlad Ţepeş. Cetatea Poenari, aflată aproape de Barajul Vidraru, a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind edificată ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Fortăreața a fost ultimul refugiu al lui Vlad Ţepeş înainte ca acesta să plece în Transilvania.

Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost realizată în urmă cu peste cinci decenii, pe parcursul a trei ani, în perioada 1969-1972, prilej cu care s-a realizat consolidarea și înălțarea zidurilor şi s-au construit treptele de acces pentru a permite vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend