După ce guvernanții au făcut anunțul că vor tăia bursele sociale ale copiilor și pe timpul vacanței, o familie din județul Olt face apel să înceteze cu tăierile. Bunicii cresc doi copii rămași orfani, după ce mama a murit la naștere, în spital, iar tatăl, militar, a murit și el doi ani mai târziu.

„Ei cresc fără mamă, fără tată, au murit părinții. E foarte greu să-i cresc, mă descurc cum pot cu ei, îi am la meditații. Cel mare a luat premiul întâi, a trecut în clasa patra, trebuie să le cumpăr rechizite, trebuie să le cumpăr orice. De ce să le taie pensia asta? Ei în vacanță nu trebuie să facă activități? Al mare e înscris la fotbal, trebuie să mă duc cu el. Cum poate să taie banii la copilașii ăștia? Când eu dacă îi cresc, că mă întreabă unde e mama, unde e tati, că dacă era tati mă ducea și pe mine la mare sau la munte, îmi spune cel mare. Rechizite trebuie să le cumpăr, din ce le cumpărăm? Din ce le cumpărăm? Trebuie și ei îmbrăcați, trebuie și ei duși frumos la școală, iar ei ne ia și bursa și banii ăștia pe care îi dau. Dacă merg cu ei în oraș, nici nu le ajunge să-i îmbrac, de două perechi de adidași și o pereche de pantaloni, atât le ajunge”.

EXCLUSIV Mesajul unui elev orfan, cu media aproape 10, pentru Bolojan, după scandalul burselor: „Vreau să ne dea banii aceştia, că sunt banii noştri şi ne ajută foarte mult”

Doi copii au rămas orfani de ambii părinți, după ce tatăl, în vârstă de doar 35 de ani, a suferit duminică, 23 aprilie, un infarct. Cristina, mama copiilor, a decedat în decembrie 2020, la nașterea celui de-al doilea copil. Cazul a fost mediatizat la acea vreme. Mămica avea 29 de ani.

Ionuț și-a pierdut soția la câteva ore după ce aceasta a născut al doilea băiețel. S-a scris la acea vreme de înverșunarea cu care Ionuț a încercat să facă lumină în cazul soției sale. Se întâmpla în anul 2020, în plină pandemie. Cristina era în spital, aștepta să nască. Ionuț avusese cu ea un apel video, iar soția îl asigurase că e bine și că fusese pusă pe perfuzii. A fost nevoie apoi să se intervină de urgență, însă Cristina a reușit să aducă băiețelul pe lume. Al doilea copil al familiei. Primul, în vârstă de 3 ani era acasă. La scurtă vreme după naștere s-a pornit o hemoragie, iar Cristina a fost urcată în ambulanță și trimisă la spitalul din Craiova. Din păcate, a făcut stop cardio-respirator și a decedat în ambulanță.

„A fost o luptă contra cronometru. Din păcate, când a intrat în sala de operație, la inducția care i s-a făcut, a suferit stop cardio-respirator. A fost imediat resuscitată, dar pierdea mult sânge. Am hotărât s-o transferăm la Craiova pentru că avea nevoie de ventilator, era nevoie de continuarea resuscitării. Toate ventilatoarele noastre, însă, sunt puse la pacienții COVID în stare gravă. Nu aveam ce să facem. Ne-am rugat de doctorii de la Craiova s-o primească, spuneau că sunt depășiți și ei. Îmi pare nespus de rău, dar chiar am făcut tot ce am putut“, a declarat Gheorghiță Truşcă, medic la Spitalul din Caracal.

Bolojan, despre bursele sociale tăiate în vacanţe: Logica ministerului a fost ca bursa să se aloce pe perioada lunilor de şcoală şi nu în vacanţă, pentru că nu e o alocaţie. Este o formă de a-i susţine pe cei cu probleme sociale să meargă la şcoală

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, despre bursele sociale tăiate în vacanţe, că logica ministerului Educaţiei a fost ca bursa să se aloce pe perioada lunilor de şcoală şi nu în vacanţă, pentru că nu e o alocaţie, ci este o formă de a-i susţine pe cei cu probleme sociale să meargă la şcoală. El a anunţat că va discuta cu ministrul educaţiei pentru a analiza această măsură, precum şi cea legată de examenul la liceu.

„Sunt două subiecte care au venit din zona Ministerului Educaţiei, pentru că au pus în transparenţă nişte acte, unul care se referă la organizarea examenelor de către licee, un ordin care este pus în dezbatere, şi un proiect de hotărâre legat de plata burselor sociale, fără vacanţa de vară. Şi am vorbit cu domnul ministru Dimian pe tema asta. În ceea ce priveşte primul subiect, suntem în situaţia în care înţeleg că legea din 2023, care a fost adoptată, prevede că de anul viitor se pot organiza aceste examene. Deci ministerul n-a făcut decât să pună în practică o lege. Există două posibilităţi, sau să nu o pună în practică sau în Parlament, dacă se consideră că această formă de organizare nu este potrivită, sunt tot felul de păreri, unele pro, unele contra, eu sunt de acord că dacă nu e bine organizat, riscăm să stricăm lucruri care nici aşa nu sunt în perfectă stare în educaţie. Atunci, lucrurile se pot amâna şi se ia o decizie”, a spus Ilie Bolojan, potrivit B1.

Dan Negru, revoltat de tăierea burselor pentru elevii sărmani: „7 din 10 copii din satele românești NU au văzut niciodată Marea Neagră!”

El a precizat că cel de-al doilea proiect ţine de capitolul burse. „Logica ministerului a fost ca bursa să se aloce pe perioada lunilor de şcoală şi nu în vacanţa de vară, pentru că nu este o alocaţie aşa cum sunt celelalte alocaţii de care beneficiază copiii. Este o formă de a-i susţine pe cei care au probleme sociale să meargă la şcoală, să susţină procesul de învăţământ, să semnalizeze acest lucru. Dar am discutat cu domnul ministru, o să analizăm ambele propuneri (..) în aşa fel încât să clarificăm acest aspect şi în momentul în care se termină perioada de consultare care durează 10 zile, să luăm decizia corectă”, a anunţat premierul interimar.

În noul proiect al Legii salarizării, atrage atenția, în primul rând, faptul că valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei. În varianta fostului ministru al Muncii Florin Manole, același indicator era de 4.325 de lei, echivalentul salariului minim brut stabilit în plată.

Valoarea de referinţă este cea de la care pornesc toate salariile bugetarilor.

Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă, notează mediafax.

De pildă, la un coeficient 4, salariul rezultat este de 16.000 de lei brut, față de 16.400 de lei în proiectul construit pe valoarea de referință de 4.100 de lei. La coeficientul maxim 8, diferența dintre cele două proiecte ajunge la 800 de lei brut.

O analiză comparativă a aproape 3.000 de valori din anexele proiectelor din iulie și august arată că peste 86 lasută dintre coeficienți au rămas neschimbați, 111 au fost reduși, iar 287 au fost majorați. Pentru funcțiile unde coeficientul nu s-a modificat, scăderea valorii de referință produce automat o diminuare de circa 2,44 la sută față de proiectul anterior, mai scrie sursa citată.

Această diferență nu înseamnă însă automat o reducere a veniturilor aflate în plată. Proiectul introduce așa-numita ”diferență salarială tranzitorie”, prin care salariul din noiembrie 2026 este protejat dacă noua grilă conduce la o valoare mai mică. Cu alte cuvinte, s-ar respecta promisiunea că noua lege a salarizării nu va scădea veniturile niciunui bugetar.

Iată, mai jos, ce prevede noul proiect al Legii salarizării pentru fiecare domeniu în parte.

Sănătate. Sporuri în creștere pentru angajații de la ATI și UPU

Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate.

Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40 și 55 la sută din salariul de bază. În proiectul anterior, sporul maxim prevăzut pentru aceste categorii era de 30 la sută.

Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50 la sută.

Proiectul introduce și factori suplimentari de multiplicare a coeficienților, în funcție de locul de muncă. Pentru ATI, UPU, serviciile de ambulanță, anatomie patologică și medicină legală este prevăzut un factor de minimum 8%, iar pentru cardiologie, oncologie, chirurgie, transplant sau bloc operator unul de cel puțin 6 la sută.

Personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40 la sută mai mare. Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30 la sută mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40 la sută din tariful orar aferent salariului de bază.

Cu toate acestea, Sănătatea nu este în ansamblu un câștigător. Reducerea valorii de referință afectează salariile de bază, iar simulările care însoțesc proiectul arată că circa 39-44 la sută dintre pozițiile analizate ar avea nevoie de o compensație salarială pentru a nu coborî sub venitul aflat în plată.

Învățământ. Mai mulți bani pentru diriginți

În Educație, sporul pentru dirigenție va fi diferențiat în funcție de numărul elevilor din clasă.

Profesorii care au clase de maximum 20 de elevi vor primi 10% din valoarea de referință, cei cu clase între 21 și 30 de elevi vor primi 15%, iar pentru clasele cu peste 30 de elevi sporul va fi de 20%.

La valoarea de referință de 4.000 de lei, indemnizațiile sunt astfel de 400, 600 și, respectiv, 800 de lei brut pe lună.

Învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar vor beneficia de un spor de 10% din valoarea de referință, respectiv 400 de lei brut.

Personalul didactic din localități izolate va putea primi un spor de până la 15% din salariul de bază, iar în învățământul special sporul poate ajunge tot la 15%.

Pentru profesorii care predau simultan la mai multe clase sunt prevăzute sporuri între 5% și 15%.

În învățământul superior, conducătorii de doctorat vor putea primi câte 1% pentru fiecare doctorand, fără a depăși 10% din salariul de bază, iar tutorii de an vor putea primi până la 10% din valoarea de referință.

Universitățile vor putea acorda și alte sporuri personalului didactic și administrativ, în limita a 20% din fondul anual al salariilor de bază, cu finanțare exclusiv din venituri proprii. Plata cu ora rămâne permisă.

În același timp, scăderea valorii de referință reduce salariile rezultate pentru profesorii ale căror coeficiente au rămas neschimbate.

Un profesor debutant cu studii superioare și coeficient 1,90 ar avea un salariu de bază de 7.600 de lei brut, față de 7.790 de lei dacă s-ar fi păstrat valoarea de referință de 4.100 de lei.

Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la coeficient 2,42, ar ajunge la aproximativ 9.680 de lei brut, față de 9.922 de lei în proiectul anterior.

Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul rezultat scade de la 16.400 la 16.000 de lei brut.

Diriginții claselor numeroase sunt însă avantajați față de proiectul din iulie, care prevedea practic o indemnizație de 400 de lei indiferent de numărul elevilor.

Citește și DOCUMENT Ce prevede noul proiect al Legii salarizării. Nu va scădea nicio leafă / Sporurile, plafonate la 20 la sută / Premii de performanță pentru cei mai harnici bugetari / Schimbări importante în Educație și Sănătate

Cercetarea pierde

Cercetarea este una dintre categoriile unde regresul este pronunțat.

În cazul unui cercetător științific II, salariul calculat în proiectele din mai și iulie era de circa 12.267 de lei. În noua variantă, acesta coboară la aproximativ 10.000 de lei, o reducere de circa 18,5 la sută.

Și pentru unele funcții de conducere din Cercetare apar scăderi apropiate de 15 la sută față de versiunile anterioare ale Legii salarizării.

În aceste cazuri, diferența nu este explicată doar prin valoarea de referință mai mică, ci și prin reducerea coeficienților aferenți unor funcții.

Diplomația și Cultura, pe plus

La polul opus, anumite funcții din Diplomație au primit coeficienți semnificativ mai mari față de primele variante ale legii.

Salariul calculat pentru un cancelarist relații I cu studii superioare a crescut de la aproximativ 5.368 de lei în proiectul din mai la 9.800 de lei în ultima variantă.

Pentru un secretar II/viceconsul, grila a evoluat de la aproximativ 9.493 de lei la peste 12.000 de lei.

Și Cultura rămâne, în ansamblu, peste nivelurile prevăzute în prima variantă a proiectului. Aproximativ 73% dintre pozițiile urmărite sunt în continuare peste nivelul din proiectul din mai, chiar dacă reducerea valorii de referință a diminuat o parte dintre creșterile prevăzute în iulie.

Administrația are și norocoși, și ghinioniști

Un inspector general de stat adjunct pleca de la aproximativ 10.147 de lei în proiectul din mai, urca la peste 18.200 de lei în iulie și ajunge la aproximativ 17.820 de lei în ultima variantă.

Pentru un consilier parlamentar, una dintre pozițiile analizate crește de la aproximativ 8.630 de lei la 12.600 de lei față de prima variantă.

În schimb, un director general din administrația publică apare în noul proiect cu un coeficient de 2,47 și un salariu de bază de 9.880 de lei, după ce o variantă anterioară prevedea un coeficient de 2,51 și un salariu de peste 10.200 de lei.

La nivelul întregii familii ocupaționale, circa 45 la sută dintre valorile comparabile rămân peste proiectul din mai, iar circa 55 la sută sunt sub acesta.

ANRE, ASF și ANCOM pot beneficia de un indice de competitivitate

O categorie aparte este reprezentată de personalul ANRE, ASF și ANCOM.

Proiectul introduce pentru aceste instituții un „indice de competitivitate”, cu valori între 1 și 2, care se aplică peste formula obișnuită de salarizare. La nivelul maxim, acesta poate conduce practic la dublarea salariului de bază rezultat din grilă.

Personalul implicat în proiecte cu fonduri europene poate beneficia, de asemenea, de sporuri de până la 40%. Drepturi similare sunt prevăzute pentru anumite categorii din Ministerul Finanțelor, ANAF, zona vamală și alte structuri cu atribuții fiscale și de control.

Apărarea și Poliția, cei mai mulți bani în total, dar cu grilele mai mici

Situația este paradoxală în sistemul de Apărare, ordine publică și securitate națională.

Din punct de vedere al impactului bugetar, sectorul primește cea mai mare parte a fondurilor suplimentare prevăzute de reformă, aproximativ 2,4-2,6 miliarde de lei.

La nivel individual însă, coeficienții analizați au rămas în mare parte neschimbați față de proiectul din iulie. Din acest motiv, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei îi trage automat în jos cu aproximativ 2,44 la sută.

Față de prima variantă din mai, aproximativ 92 la sută dintre valorile comparabile analizate sunt mai mici, mai remarcă sursa citată.

Prin urmare, faptul că sectorul primește o sumă mare în total nu înseamnă automat că fiecare militar sau polițist va câștiga față de variantele precedente ale proiectului.

Elanul creșterilor pentru demnitari, temperat în noul proiect

Demnitarii primesc mai puțin decât în prima variantă

Și demnitarii pierd față de nivelurile prevăzute inițial în noua lege.

Prima variantă aplica rapid coeficienții mari, iar președintele României ar fi ajuns la coeficientul 8 și la un salariu brut de 32.800 de lei.

Noua formă eșalonează creșterile până în 2031. Pentru 2026-2027, coeficientul președintelui este de aproximativ 6,47, ceea ce înseamnă aproximativ 25.881 de lei brut.

Premierul și președinții celor două Camere ar avea circa 24.670 de lei brut, un ministru aproximativ 22.246 de lei, iar un senator sau deputat aproximativ 19.411 lei.

Raportat însă la veniturile actuale, unele dintre aceste valori reprezintă în continuare creșteri. Un senator are în 2026 o indemnizație brută de 18.720 de lei, astfel încât noua grilă ar însemna în continuare un plus, chiar dacă mai mic decât cel prevăzut inițial.

Cine nici nu pierde, dar nici nu câștigă

Cea mai importantă măsură de protecție pentru angajații ale căror salarii ies mai mici din noua grilă este „diferența salarială tranzitorie”.

Dacă un bugetar primește în noiembrie 2026 un salariu de 10.000 de lei, iar noua grilă îi stabilește un salariu de 9.000 de lei, acesta va primi în continuare 10.000 de lei, diferența de 1.000 de lei fiind menținută separat.

Problema apare la majorările ulterioare.

Dacă salariul rezultat din grilă urcă ulterior la 9.300 de lei, diferența tranzitorie poate fi redusă de la 1.000 la 700 de lei, iar venitul total al angajatului rămâne la 10.000 de lei.

Astfel, primele creșteri viitoare ale valorii de referință sau ale grilei pot să nu se reflecte efectiv în venitul angajatului, ci doar să reducă suma tranzitorie.

În acest sens, o parte dintre bugetari nu vor avea salariile tăiate la intrarea în vigoare a legii, dar pot rămâne cu veniturile practic înghețate până când noua grilă ajunge la nivelul salariului pe care îl primesc deja.

Potrivit simulărilor care însoțesc proiectul, circa o treime dintre pozițiile evaluate ar avea nevoie de o astfel de protecție.

Noua formă mai prevede că diferența salarială tranzitorie va fi luată în calcul inclusiv la stabilirea pensiilor de serviciu.

Citește și Legea salarizării 2026. Bolojan pune frână creșterilor salariale la stat: „Ar duce la scăderea ratingului României. Nu putem să depășim procentul din PIB dat de cheltuielile cu salariile publice”

2027 vine cu beneficii pentru angajați. Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan sunt așezate în calendar astfel încât trei zile de concediu legal pot transforma începutul lunii ianuarie într-o vcanță de zece zile consecutive.

Codul muncii stabilește ca zile de sărbătoare legală data de 1 și 2 ianuarie, 6 ianuarie – Boboteaza și 7 ianuarie – sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. În 2027, trei dintre aceste zile sunt bine poziționate în timpul săptămânii.

Calendarul arată că 1 ianuarie este vineri, 6 ianuarie miercuri, iar 7 ianuarie joi. În schimb, 2 ianuarie cade sâmbătă.

Citește și:

Cum arată zilele libere de la începutul anului 2027

Calendarul începutului de an arată astfel:

• vineri, 1 ianuarie – Anul Nou, zi liberă legală;
• sâmbătă, 2 ianuarie – a doua zi de Anul Nou, zi liberă legală;
• duminică, 3 ianuarie – weekend;
• luni, 4 ianuarie – zi lucrătoare;
• marți, 5 ianuarie – zi lucrătoare;
• miercuri, 6 ianuarie – Boboteaza, zi liberă legală;
• joi, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul, zi liberă legală;
• vineri, 8 ianuarie – zi lucrătoare;
• sâmbătă și duminică, 9-10 ianuarie – weekend.

Pentru un angajat cu program normal, de luni până vineri, calendarul de la începutul următorului an poate fi foarte avatanjos.

Dacă cineva își depune cerere de concediu pentru zilele de 4, 5  și 8 ianuarie, poate avea liber timp de zece zile consecutive, de vineri, 1 ianuarie, până duminică, 10 ianuarie 2027.

Practic, pentru această perioadă sunt consumate numai trei zile din concediul de odihnă, restul fiind sărbători legale sau zile de weekend.

Pe de altă parte, există o variantă mai lungă și pentru cei care vor să lege Revelionul de zilele libere din ianuarie. 31 decembrie 2026 cade joi, însă trebuie precizat că ultima zi a anului nu este sărbătoare legală în România.

Dacă un angajat își ia concediu și pe 31 decembrie 2026, pe lângă 4, 5 și 8 ianuarie, poate avea 11 zile consecutive libere, din 31 decembrie până în 10 ianuarie. Astfel, ar fi necesare astfel patru zile de concediu.

În calendarul sărbătorilor legale există uneori o confuzie între Revelion și zilele libere de Anul Nou.

31 decembrie nu este zi liberă legală. Codul muncii acordă liber pentru 1 și 2 ianuarie. În 2027, 1 ianuarie cade vineri și aduce efectiv o zi liberă suplimentară celor care lucrează de luni până vineri.

A doua zi de Anul Nou, 2 ianuarie, cade însă sâmbătă, astfel că pentru acești salariați nu produce o zi liberă suplimentară.

O situație mult mai avantajoasă apare în săptămâna următoare. Boboteaza este miercuri, 6 ianuarie, iar Sfântul Ioan este joi, 7 ianuarie. Ambele sunt sărbători legale prevăzute în Codul muncii.

Aceste două zile au fost introduse în lista sărbătorilor legale prin Legea nr. 52/2023, care a completat articolul 139 din Codul muncii.

Următoarea sărbătoare legală după Sfântul Ioan este 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. În 2027 aceasta cade duminică, astfel încât salariații care lucrează de luni până vineri nu vor primi o zi liberă suplimentară.

Citește și:

The National Liberal Party (PNL) parliamentary groups have been mandated to support the adoption of the public sector pay bill, party leader and interim Prime Minister Ilie Bolojan announced on Friday.

At the end of a meeting of the party’s Political Bureau, Bolojan said the PNL parliamentary groups had been mandated to support, during the extraordinary parliamentary session, a number of bills, including those concerning integrity, the hydrogen strategy and decarbonisation, and public sector pay, agerpres reports.

„The public sector pay bill is a milestone under PNRR [the National Resilience and Recovery Plan]. (…) The public sector pay bill is important for Romania because it is a commitment made by our governments in previous years, which no one has challenged, (…) but it is also a measure that prevents the loss of more than 700 million euros,” the PNL leader stressed.

According to him, the public sector pay bill will introduce predictability in the field in the coming years and is also needed to correct inequalities.

Datoria publică a României a atins 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat publicate la 21 iulie. Pragul acesta nu este unul simbolic. Depășirea lui activează automat, în temeiul legislației fiscale naționale, obligația de a îngheța cheltuielile salariale și pe cele cu asistența socială, fără posibilitatea guvernamentală de a le majora prin nicio măsură nouă.

Mecanismul legal intrat în vigoare odată cu depășirea pragului

Cadrul de referință este Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care instituie un sistem gradual de intervenție pe măsură ce datoria publică urcă, informează RomaniaTV.net. Legea stabilește praguri de alertă la 45%, 50%, 55% și, în fine, 60% din PIB. Fiecare prag adaugă restricții noi; odată trecut pragul de 60%, toate măsurile anterioare rămân active, iar Guvernul nu mai poate adopta acte care să majoreze totalul cheltuielilor salariale sau al celor cu asistența socială.

Concret, înghețul vizează atât masa salarială din sectorul public, cât și cheltuielile cu pensiile și cu prestațiile sociale. Actul normativ care transpune aceste obligații trebuie aprobat cel mai târziu în semestrul al doilea al anului 2026. România se află în procedura de deficit excesiv din 2020, iar datoria a crescut gradual atât pentru a acoperi deficite bugetare ridicate, cât și pentru a refinanța datoria ajunsă la scadență.

Logica înghețului bugetar și ce pot învăța gospodăriile din ea

Echipa editorială Btcdices, care urmărește piața de divertisment online și scena jocurilor de tip crypto dice, remarcă o paralelă directă între disciplina impusă Guvernului și situația concretă a gospodăriilor. Logica este aceeași: cheltuielile totale sunt plafonate, iar liniile discreționare sunt primele care trebuie fixate la un nivel fix. Plafonul de 2,6% privind creșterea cheltuielilor nete pentru 2026, stabilit prin recomandarea Consiliului UE, ilustrează un principiu pe care orice buget personal îl poate replica: identifică categoria, stabilește suma maximă lunară, nu o depăși.

Divertismentul online intră în mod natural în categoria cheltuielilor discreționare care se pretează unui astfel de plafon lunar. Înainte de a aloca o sumă fixă acestei categorii, o resursă precum Recenzie zaruri Gamdom detaliază avantajul casei și limitele platformei, oferind unui utilizator imaginea completă a costului real înainte ca acel plafon să fie fixat.

“Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.”

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a inclus această declarație în informarea transmisă Guvernului la 19 august 2026.

Traiectoria datoriei și plafoanele europene pe ani

Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică va continua să urce în anii următori. Proiecțiile arată un nivel de 61,8% din PIB în 2026, urmat de 63,3% în 2027 și de un vârf de 63,9% în 2028, după care este anticipată o coborâre treptată.

Cadrul european fixează limite clare pentru cheltuielile nete. Creșterea admisă este de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030, conform recomandării Consiliului UE din 8 iulie 2025. Planul bugetar-structural național pe termen mediu, aprobat prin recomandare a Consiliului Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025, vizează reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în intervalul 2025-2031.

Semnale de stabilizare: deficitul scade, investițiile europene accelerează

Pe fondul acestor constrângeri, primele șase luni ale anului 2026 aduc câteva date concrete care sugerează o ameliorare graduală. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Reducerea este semnificativă, chiar dacă nivelul rămâne ridicat.

Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei în prima jumătate a anului 2026, un avans de 56%. Inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie 2026, revenind sub pragul de 10%. Contracția anuală a PIB real s-a redus până la -0,4% în trimestrul al doilea din 2026, iar față de trimestrul precedent economia a rămas practic stabilă.

Datele confirmă direcția descrisă de ministrul Nazare, fără a elimina presiunea structurală. Datoria va urca spre 63,9% din PIB în 2028 înainte de a începe să scadă, iar calendarul ajustării rămâne lung și dependent de respectarea fiecărui plafon anual stabilit de Bruxelles.

O avarie majoră la o conductă de termoficare veche de 60 de ani va lăsa fără apă caldă aproximativ 90% din locuitorii Sectorului 4 în perioada 22-25 august. Primăria Capitalei anunță că a găsit soluții pentru ca Sectoarele 2 și 3 să nu fie afectate, iar Sectoarele 5 și 6 vor fi alimentate în continuare de la CET Grozăvești.

Avaria s-a produs pe magistrala Berceni, în apropierea CET Progresul, la intersecția străzilor Stupilor cu Turnu Măgurele. Conducta principală de termoficare, veche de șase decenii, s-a fisurat, iar galeriile subterane au fost inundate cu apă fierbinte.

Citește și : Pompier găsit împușcat la o unitate IGSU din Prahova. Avea doar 44 de ani: ”Suntem șocați”

„Galeria e plină de apă fierbinte! Este avarie majoră pe Magistrala Berceni, unde conducta principală de termoficare, veche de 60 de ani, s-a fisurat acum două zile. Se află la mică distanţă de CET Progresul, în intersecţia străzilor Stupilor cu Turnu Măgurele. Apa fierbinte, de peste 90 de grade, a inundat galeriile şi este nevoie de pompe pentru a o scoate din subteran”, a transmis Primăria Capitalei într-o postare pe Faecbook.

Pentru ca echipele Termoenergetica să poată interveni în siguranță, este necesară oprirea CET Progresul și sistarea alimentării cu apă fierbinte pe magistrala afectată.

Primăria Capitalei susține că a analizat mai multe variante împreună cu Termoenergetica și ELCEN, pentru ca avaria să nu afecteze o zonă mult mai extinsă din Capitală.

„Primarul general Ciprian Ciucu a convocat de urgenţă Termoenergetica şi ELCEN şi au stabilit, alături de ingineri şi specialişti, cum se intervine pentru a nu fi afectat aproape întreg Bucureştiul.

Astfel, începând de mâine se opreşte CET Progresul, pentru a stopa alimentarea cu apă fierbinte şi a putea intra muncitorii în galerie. Dar se reporneşte, în compensaţie, CET SUD. Acesta ar fi trebuit să intre în revizie tehnică de vară, timp de 21 de zile”, a mai transmis PMB.

Citește și : Documentul care nu mai este necesar la înscrierea pentru obținerea permisului auto în 2026. Care sunt actele care trebuie incluse în dosarul de examinare

Primăria Capitalei arată că, prin repornirea CET SUD se va suplini alimentarea cu apă în două sectoare, care nu vor fi afectate de sistare.

„Singurul afectat, în proporţie de 90%, pentru că nu există o soluţie de avarie, va fi Sectorul 4, timp de patru zile, din 22 până în 25 de august. Pentru Sectoarele 2 şi 3 am găsit soluţie, vor avea apă caldă iar 5 şi 6 sunt alimentate fără probleme, de la CET Grozăveşti”, a mai precizat Primăria Capitalei.