Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Urmează o perioadă de călduri sufocante. Care sunt cauzele și ce recorduri meteo au fost în iulie din 1901 până în prezent

Publicat

in

​​Urmează zile caniculare, cu temperaturi ce se apropie de 40 de grade la umbră în anumite zone. În Capitală, potrivit măsurătorilor efectuate, maximul lunii iulie a fost de 42,4 grade, atins în 5 iulie 2000. Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3ºC și a fost înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007, potrivit ANM. Dar călduri de peste 40 de grade au mai fost și la Turnu Măgurele (43,2 grade, în 25 iulie 1987) și Calafat (tot 43,2 grade, în 5 iulie 2000). De asemenea, peste 40 de grade au mai fost în trecut și la Târgu Jiu, Galați sau Timișoara (uneori chiar în luni considerate de toamnă- august sau septembrie). De ce vedem însă atâtea extreme în această vară?

Una din explicații vine de la specialiștii din Grupul de Climatologie și Prognoze Globale: Asistam la o lupta intre două regiuni (polara si tropicala) cu o intensitate peste medie, deoarece regiunea polara desi are o activitate intensă, are o structura slaba, fara omogenitate.

Oceanele globale au preluat o cantitate mare de caldura, in lipsa aerului rece, consumat in cursul primaverii. Practic, ne aflam intr-o perioada de crestere a radiatiei solare (crestere normala, tinand cont de perioada in care ne aflam in cadrul ciclului solar) si vedem o activitate mai intensa a atmosferei planetei noastre.

Anul 2020 a fost unul care a adus schimbari radicale. Timp de aproape 3 ani, planeta a fost dominata de minimul solar ce a avut loc. Vortexul a fost unul din ce in ce mai intens, pana cand a devenit unul record ca intensitate, iar iernile au avut perioade lungi in care daca ne uitam afara, aveam impresia ca a venit primavara. Cu toate acestea, verile au fost calme. Calde, dar calme.

Am vazut cateva valuri de caldura, concentrate in special in Europa de Vest si in Siberia. O data cu Mai 2020, un fenomen La Nina puternic si timpuriu a aparut. In acelasi timp, nivelul radiatiilor solare a inceput sa creasca, schimbarea incepand sa aiba loc.

Dupa toamna anului 2020, cand radiatiile solare au crescut semnificativ, vortexul polar a inceput sa arate semne de slabiciune, ce au continuat si pe parcursul lunii Decembrie 2020. Totul a culminat cu incalzirea stratosferica majora din Ianuarie 2021, care a reprezentat un eveniment ale carui urmari se vad inca.

2021, un an cu vortex perturbat… O incalzire stratosferica majora este un eveniment ce poate avea loc in fiecare an, insa intensitatea acestora este diferita. Evenimentul din Ianuarie 2021 a fost unul extrem, care a dus la scindarea vortexului stratosferic si care s-a transmis in toata structura “Vartejului polar”.

O data perturbata, structura regiunii polare a inceput sa manifeste anomalii semnificative. Una din ele, deosebit de importanta, a fost acel regim de presiune ridicata, care a dominat zona polara, doborand si recordul istoric de presiune. Tiparul vortexului perturbat a continuat si de-a lungul primaverii, lasandu-ne impresia ca iarna nu s-a terminat. In urma incalzirii stratosferice, barierele care tin aerul polar in zona sa au avut de suferit. Astfel, mase de aer rece foarte viguroase au inceput sa coboare catre latitudini temperate. Pe masura ce structura vortexului avea parte de o slabire tot mai puternica, aerul rece domina Emisfera Nordica.

Relatia vortex stratosferic – vortex troposferic… Aceasta notiune nu este explicata. Presa se foloseste de denumirea “vortex polar” pentru a incerca sa induca panica. Cu toate ca este vazut ca un adevarat “rege al frigului”, vortexul polar este in realitate un fenomen cald. Rolul sau este incercuirea aerului polar si retinerea acestuia in zona polara. Vortexul polar NU produce aer rece, iar sistemele sale mentin aerul polar in zona sa.

Aceasta a fost cauza pentru care anii cu vortex polar intens, au adus ierni calde. In ceea ce priveste structura sa, vortexul polar este alcatuit din 2 parti: vortexul stratosferic, care dureaza de toamna si pana primavara si vortexul troposferic, o arie de joasa presiune permanenta, al carui minim este in luna Septembrie. Incalzirea stratosferica din Ianuarie s-a produs in partea stratosferica a vortexului polar , iar efectele s-au transmis in toata structura, slabind partea troposferica. Perturbarea vortexului troposferic si consecintele asupra verii… Vortexul troposferic este un fenomen permanent, care cuprinde totalitatea ciclonilor din fiecare emisfera si care indeplineste rolul de a strajui aerul rece, din regiunea polara.

O data slabit, structura aproape circulara a inceput sa isi schimbe forma, alungindu-se foarte mult. O data cu aceste lungiri, masele de aer rece au fost antrenate spre sud. Cu toate ca primavara s-a terminat, acest comportament al vortexului troposferic continua, el atenuandu-se incetul cu incetul pe o perioada lunga. Aceasta activitate continua si in prezent. Patrunderile acestor alungiri ale vortexului polar in regiunile dominate de caldura aduc mase de aer rece viguroase.

Stim ca vremea din regiunile temperate a depins mereu de lupta intre cald si rece, intre polar si tropical. Anul 2021 a adus o lupta intensa, pe care o resimtim. Aceasta imprastiere a nucleelor vortexului le aduce mai aproape de regiunile temperate dominate acum de caldura. Masele de aer rece aflate la suprafata solului sau in altitudine aduc o instabilitate pronuntata si cantitati mari de apa in regiunile unde ajung. In alte regiuni, precum Vestul Statelor Unite, anticiclonii au dominat luna Iulie, aducand o vreme foarte calda si chiar formarea acelor domuri de caldura. Oceanul ocupa 70% din suprafata planetei noastre. Acoperit de gheata sau sub forma lichida, oceanul preia foarte mult din caldura datorata radiatiilor solare.

Ce arată o notă a Administrației Naționale de Meteorologie:

Luna iulie este cea mai călduroasă lună a anului. Temperatura aerului este mai mare decât în iunie, iar gradul de instabilitate mai redus în majoritatea zonelor ţării, deoarece asupra părţii de sud-est a Europei acționează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei și, uneori, dorsala anticiclonului Nord-African. Ca o consecință directă a acestor modificări în distribuția circulației aerului deasupra țării noastre, valorile medii ale temperaturii lunii iulie înregistrează o creștere cu 1-3ºC față de luna iunie.

Din datele înregistrate în perioada 1961–2020 la stațiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, temperatura medie lunară multianuală (1961-2020) depăşeşte 22,0ºC în Câmpia Română şi în Dobrogea, iar în estul şi centrul Moldovei, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Câmpia Vestică, în dealurile din Banat şi Crişana şi în Culoarul Mureşului, valorile sunt cuprinse între 20-22ºC. Valori medii de temperatură cuprinse între 16 şi 18ºC se regăsesc în Transilvania, Maramureş, Bucovina, dar şi în Subcarpaţi. În zona montană joasă și în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 12 şi 16ºC. La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură din luna iulie variază între 8 și 12ºC şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali, la peste 2500 m altitudine, se înregistrează temperaturi medii sub 8ºC.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3ºC și a fost înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007. În aceeași zi, temperaturi maxime mai mari sau egale cu 44,0ºC s-au înregistrat și la stațiile meteorologice: Bechet (44,2ºC), Băilești (44,0ºC) și Moldova Veche (44,0ºC). De altfel, în a treia decadă a lunii iulie 2007, la 43 stații meteorologice s-au înregistrat valori de temperatură ≥ 40,0ºC, iar la 96 de stații meteorologice a fost depășită temperatura maximă absolută a lunii.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie la Bucureşti este de 42,4ºC și a fost înregistrată în data de 5 iulie 2000, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret. În aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la stațiile meteorologice Bucureşti-Băneasa (42,2ºC) şi Bucureşti-Afumați, 41,1ºC, această valoare fiind atinsă şi în data de 24 iulie 2007.

Printre anii cu cele mai calde luni iulie sunt: 2012, 2007, 2015, 2002 etc. Temperatura minimă absolută a lunii iulie este -8,0ºC şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf.Omu, în data de 6 iulie 1933. La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4ºC, înregistrată în data de 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Filaret, minima absolută este 7,8ºC, înregistrată în data de 1 iulie 1896, iar la Bucureşti-Afumați, 7,9ºC, înregistrată în 9 iulie 1962. În această lună, valori ale temperaturii minime a aerului sub 0ºC se înregistrează, în general, doar în zona montană și în depresiunile intramontane. Ani în care s-au înregistrat temperaturi minime absolute scăzute, în iulie, majoritatea sub 10ºC, au fost: 1996, 1993, 1989, 1984, etc. Luni iulie foarte reci în România au mai fost în anii 1979, 1984, 1978, 1969 etc.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Avertisment al oamenilor de ştiinţă în privința bolilor cerebrale: motivul pentru care se vor agrava

Publicat

in

Schimbările climatice se manifestă din ce în ce mai mult, le resimţim zilnic efectele în întreaga lume. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Persoanele cu afecţiuni neurologice pot fi printre primele şi cele mai grav afectate, informează news.ro.

Incidenţa unor boli neurologice va creşte, în timp ce sistemele de sănătate vor fi din ce în ce mai periclitate în ceea ce priveşte furnizarea de îngrijiri pentru persoanele afectate, avertizează experţii care cred că schimbările climatice vor avea un impact asupra vieţii profesionale a furnizorilor de servicii medicale.

Schimbările climatice riscă să agraveze afecţiunile creierului, avertizează oamenii de ştiinţă. Cercetătorii spun că se aşteaptă ca amploarea efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanţială.

Oamenii de ştiinţă susţin că, pentru a păstra sănătatea persoanelor cu afecţiuni neurologice, inclusiv Alzheimer şi AVC (accident vascular cerebral), este urgent nevoie să se înţeleagă modul în care schimbările climatice le afectează.

Ca exemplu, ei spun că temperaturile mai ridicate pe timpul nopţii pot perturba somnul, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra unor afecţiuni cerebrale.

Schimbările climatice şi efectele acestora asupra modelelor şi a fenomenelor meteorologice nefavorabile sunt susceptibile de a afecta negativ sănătatea persoanelor cu afecţiuni cerebrale, susţine o echipă de cercetători condusă de University College London (UCL).

Într-un articol ce va fi publicat în numărul din iunie al revistei The Lancet Neurology, echipa subliniază necesitatea urgentă de a înţelege impactul schimbărilor climatice asupra persoanelor cu afecţiuni neurologice – pentru a le păstra sănătatea şi a preveni agravarea inegalităţilor.

În urma unei analize a 332 de lucrări publicate în întreaga lume între 1968 şi 2023, echipa, condusă de profesorul Sanjay Sisodiya (Institutul de Neurologie Queen Square al UCL), avertizează că se aşteaptă ca amploarea efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanţială.

Cercetătorii au luat în considerare 19 afecţiuni diferite ale sistemului nervos, alese pe baza studiului Global Burden of Disease 2016, inclusiv AVC, migrena, Alzheimer, meningita, epilepsia şi scleroza multiplă.

Echipa a analizat, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra mai multor afecţiuni psihiatrice grave, dar comune, inclusiv anxietatea, depresia şi schizofrenia.

Dovezi clare privind impactul climei asupra unor afecţiuni ale creierului

„Există dovezi clare privind impactul climei asupra unor afecţiuni ale creierului, în special accidentele vasculare cerebrale şi infecţiile sistemului nervos”, a declarat într-un comunicat al Institutului, profesorul Sisodiya, care este, de asemenea, directorul departamentului de genomică al Societăţii de Epilepsie şi membru fondator al Epilepsy Climate Change.

Potrivit acesteia, variaţia climatică care s-a dovedit a avea un efect asupra bolilor cerebrale a inclus temperaturi extreme (atât scăzute, cât şi ridicate) şi o variaţie mai mare a temperaturii pe parcursul zilei – în special atunci când aceste măsuri au fost neobişnuite din punct de vedere sezonier.

„Temperaturile nocturne pot fi deosebit de importante, deoarece temperaturile mai ridicate pe parcursul nopţii pot perturba somnul. Se ştie că un somn slab agravează o serie de afecţiuni ale creierului”, explică prof. Sisodiya.

Cercetătorii au constatat că a existat o creştere a internărilor, a dizabilităţii sau a mortalităţii ca urmare a unui AVC în cazul temperaturilor ambientale mai ridicate sau al valurilor de căldură.

De asemenea, echipa afirmă că persoanele cu demenţă sunt susceptibile de a fi afectate de temperaturile extreme (de exemplu, boli legate de căldură sau hipotermie) şi de fenomenele meteorologice (de exemplu, inundaţii sau incendii), deoarece afectarea cognitivă le poate limita capacitatea de a-şi adapta comportamentul la schimbările de mediu.

„Conştientizarea redusă a riscului este combinată cu o capacitate diminuată de a căuta ajutor sau de a atenua potenţialele daune, cum ar fi prin a bea mai mult pe vreme caldă sau prin purtarea unor haine adecvate”, scriu cercetătorii.

„Această susceptibilitate este agravată de fragilitate, multimorbiditate şi medicamente psihotrope. În consecinţă, variaţia mai mare a temperaturii, zilele mai călduroase şi valurile de căldură duc la o creştere a internărilor în spital şi a mortalităţii asociate cu demenţa”, avertizează ei.

În plus, incidenţa, internările în spital şi riscul de mortalitate pentru multe tulburări de sănătate mintală sunt asociate cu creşterea temperaturii ambientale, cu fluctuaţiile zilnice ale temperaturii sau cu temperaturile extrem de calde şi reci.

Cercetătorii remarcă faptul că, pe măsură ce evenimentele meteorologice nefavorabile cresc în severitate şi temperaturile globale cresc, populaţiile sunt expuse la agravarea factorilor de mediu care ar putea să nu fi fost suficient de severi pentru a influenţa afecţiunile cerebrale în unele dintre studiile anterioare pe care le-au examinat în cadrul analizei.

Studii și cercetări mai multe

Prin urmare, ei spun că este important să se asigure că cercetările sunt actualizate şi că iau în considerare nu doar starea actuală a schimbărilor climatice, ci ţin cont şi de schimbările viitoare.

În plus, există puţine studii care să estimeze consecinţele asupra sănătăţii în cazul bolilor cerebrale în scenariile climatice viitoare, ceea ce face ca planificarea schimbărilor viitoare să fie o provocare, menţionează prof. Sisodiya.

Experţii avertizează că temperaturile globale vor continua să crească, cu toate consecinţele aferente. Ei îndeamnă la acţiune acum pentru sănătatea creierului în acest mediu în schimbare

„Întregul concept de anxietate climatică reprezintă o influenţă suplimentară, care potenţial poate atârna greu: multe afecţiuni cerebrale sunt asociate cu un risc mai mare de tulburări psihiatrice, inclusiv anxietate, iar astfel de multimorbidităţi pot complica şi mai mult impactul schimbărilor climatice şi adaptările necesare pentru a păstra sănătatea celor afectaţi”, precizează ea.

Noul articol a fost publicat înainte de evenimentul The Hot Brain 2: schimbările climatice şi sănătatea creierului, care este condus de prof. Sisodiya şi organizat în comun de UCL şi revista The Lancet Neurology. .

Potrivit experţilor, obiectivele reuniunii sunt creşterea gradului de conştientizare cu privire la riscurile schimbărilor climatice pentru creier şi pentru asistenţa medicală neurologică, stimularea cercetării colaborative la nivel mondial şi de a promova acţiuni împotriva schimbărilor climatice şi de a încuraja strategiile de adaptare.

Citeste mai mult

NATIONAL

Weekend trending în București, 18-19 mai: festivalul burgerilor, noaptea albă a muzeelor, „gimnastică lirică” și jazz în grădină

Publicat

in

Și weekendul acesta va fi unul plin de evenimente de amploare și care-i va pune pe bucureșteni într-o mișcare continuă prin oraș. De asemenea, vor fi temperaturi plăcute, de 23-26 de grade, puțini nori pe cer și șanse mici de ploaie. Așadar, iată tot ce trebuie să știi dacă nu vrei să stai deloc în casă pe 18 și 19 mai.

Muzeul Național de Istorie, Noaptea Muzeelor, București, 2022Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Cafeaua de specialitate o poți bea la Sip Sip (Bulevardul Mircea Vodă 52). Cafeneaua de aici, aflată în imediata vecinătate a unui alte cafenele de specialitate, Trofic, are în meniu cafea de la Friedhats, o mică prăjitorie din Amsterdam foarte apreciată, dar și de la olandezii de la Manhattan Coffee Roasters și de la Keen Coffee.

În plus, găsești aici multe produse artizanale, iar atmosfera este întotdeauna una plăcută și liniștită, numai bună pentru cafea și discuții.

De sâmbătă, Modelier:Parc (Parc Herăstrău, la Roaba de Cultură) se redeschide. Asta înseamnă că ești chemat să migrezi în zona de nord a orașului, pentru că cei de la Modelier, renumiți pentru burgerii buni pe care-i fac în restaurantul de pe Duzilor 12, au transformat o parte din spațiul de la Roaba de Cultură într-o frumoasă grădină de vară, care-și dorește să fie un loc de popas pentru toți cei care iubesc să se plimbe prin Herăstrău sau să petreacă o zi la iarbă verde.

Există și meniu de mâncare, burgerii sunt la loc de cinste, bineînțeles, iar în unele zile au loc și party-uri cu muzică live. Party-ul de deschidere se ține duminică de la ora 14:00, cu Ruky Deejay.

Dacă sunt șanse mari ca în acest weekend să treci și tu pe Calea Victoriei transformată în „stradă deschisă”, atunci ține minte că aici s-a deschis un nou loc care merită încercat. Este vorba despre The Bao House by Sagakura (Calea Victoriei 87).

Acesta este un premium fast food asiatic unde poți încerca, așa cum spune numele, celebrele bao buns umplute cu tot felul de bunătăți – pui coreean crispy, ton și maioneză, prosciutto crudo sau cârnați. Nu doar că aceste specialități sunt foarte gustoase, dar dau și foarte bine în poză.

De ținut minte și că pe terasa Random Space (Popa Petre 21) sâmbătă are loc un flea market, adică un târg de obiecte, amintiri și haine favorite cândva, gata să devină din nou. Altfel, aici găsești în weekend de weekend nu doar beri artizanale bune, dar și o atmosferă plăcută și foarte cool. Terasa și întregul proiect Random s-au dovedit de succes, pentru că în curând, pe 31 mai, vor mai deschide o locație, pe Vasile Lascăr.

Evenimente

Așa cum spuneam, pentru amatorii de evenimente, weekendul acesta este unul care îi va satisface pe deplin. În primul rând, va fi sărbătoare mare la Verde Stop Arena, unde în intervalul 17-19 mai se va desfășura cea de-a opta ediție BURGERFEST, singurul eveniment din România dedicat în exclusivitate burgerilor. Intrarea va fi liberă în intervalul 12:00 – 18:30, urmând ca după să se intre la concerte pe bază de bilet (25 de lei).

Anul acesta BURGERFEST va aduce peste 45 de sortimente de burgeri, iar pentru a optulea an consecutiv va desemna CEL MAI BUN BURGER, în cadrul unei competiții unde sunt invitate toate restaurantele din festival, jurizate de personalități relevante din domeniul culinar.

Sâmbătă, muzica va fi asigurată de Sorin Lupașcu, NYSS, MR. Jurjak (dj set), ALT OM și Frate Gheorghe. Duminică se vor ocupa de muzică DAN AMARIEI (dj set), DJ BULLY și ROA.

Celălalt mare eveniment care va avea loc în noaptea de 18 mai va fi Noaptea Muzeelor. Peste 260 de obiective din 32 de județe și din București vor putea fi vizitate cu această ocazie. Ediția din acest an este una aniversară, pentru că se împlinesc 20 de ani de când Noaptea Muzeelor s-a ținut prima dată în România. Bucureștenii vor putea să viziteze 50 de obiective, lista acestora și programul anunțat de organizatori pot fi consultate aici.

Însă, ediția din acest an este una marcată de proteste, iar Muzeul Antipa a anunțat deja că nu ia parte la evenimentul din acest an.

Târgul Internațional de Bijuterie Contemporană AUTOR, singurul târg de acest profil și calibru din Europa de Est, invită publicul, pe 18 și 19 mai 2024, la cea de-a 21-a ediție. Peste 60 de designeri din peste 20 de țări din toată lumea vin să-și etaleze cele mai noi colecții de bijuterii în fața publicului, în centrul Bucureștiului, la Ghica House (Ion Ghica 13). Prețul unui bilet este de 28 de lei.

Un alt festival culinar care are loc în weekend este Asia Fest, care are loc în Parcul IOR. Aici vei putea descoperi bucătăriile tradiționale din Asia, începând cu ramen și până la supa vietnameză Pho Bo, supa Thai, kimchi, coltunasi, kebab turcesc, pad thai, kebab iranian, dolma, matcha tea, masala tea.

Peste 15 țări asiatice își vor expune preparatele cu care se mândresc și pe care le gătesc extraordinar: Japonia, China, India, Iran, Irak, Vietnam, Thailanda, Indonezia, Coreea de Sud, Sri Lanka, Siria, Liban, Turcia, Mongolia, Malaezia.

Muzeul MINA (George Constantinescu 2-4) a anunțat că începând cu 16 mai, începe spectacolul „Dinozaurii – O călătorie imersivă în Lumea Preistorică”. Noul show imersiv oferă o călătorie prin întreaga perioadă mezozoică, Triasic, Jurasic și Cretacic, cu proiecții impresionante pe o suprafață de 400 de metri pătrați și proiecții 360 de grade.

„Tavanul mapat completează experiența, permițându-ne să vedem dinozaurii trecând pe deasupra noastră și să ne scufundăm în apă, făcând această aventură cu adevărat specială”, spun organizatorii. Spectacolul este dedicat publicului cu vârsta de minim 3 ani. Un bilet costă 30 de lei.

În ceea ce privește evenimentele strict muzicale, pe 18 mai va avea loc la Arenele Romane lansarea celui de-al 10-lea album al lui Macanache – „Gimnastică lirică”.

„La fel cum există gimnastică artistică, pe care Macanache a practicat-o timp de aproape un deceniu, gimnastica lirică îmbină perfecțiunea din sport cu libertatea de exprimare oferită de rap și poezie. Lansat în cadrul unui festival urban, dedicat elementelor culturii Hip-Hop: B-boy, DJ, MC și Graffiti, albumul promite cel mai memorabil concert Macanache de până acum”, scriu organizatorii.

Se vor ține concursuri de Break Dance 2vs2, concursuri de DJ, Graffiti – Hall of Fame și fanii vor avea oportunitatea de a achiziționa obiecte colecționabile. Așadar, acesta se anunță a fi una dintre cele mai hip-hop experiențe ale anului.

În schimb, duminică, pe 19 mai, fanii Theo Rose sunt invitați la Berăria H pentru un show despre care artista promite că va fi EPIC! De această dată, alături de trupa Roz Gvng, Theo Rose vine în fața publicului cu Hora din Balcani, un proiect independent care a luat naștere din dorința de a promova cea mai pură formă de distracție și socializare balcanică: hora, jocul și voia bună. Prețul biletelor începe de la 179 lei, cu loc la masă.

Iubitorii de jazz pot merge sâmbătă, 18 mai, de la orele 19:00, la noua stagiune Jazz in the Garden, ce revine la Muzeul Hărților și Cărții Vechi cu un concert special susținut de Analia Selis (voce), Julian Caeiro (pian) și Damian Foretic (bandoneon), inclus în turneul național aniversar Tango Autentico, cu ocazia împlinirii 20 ani de carieră artistică și 10 ani de tango. Intrarea este liberă.

La J’ai Bistrot București se sărbătoresc în acest weekend 11 ani de existență. Cu această ocazie Corina Sîrghi revine în frumoasa grădină pe data de 19 mai alături de taraful – în totalitate acustic – condus de acordeonistul Shaun Williams (aka Jean Americanu). Va fi muzică interbelică și cântece de mahala, iar atmosfera va fi una tipică saloanelor decadente ale anilor ’30 și nebuniei petrecerilor de „bloc-mahala” din ’90. Un bilet costă 100 lei.

Evenimentul de la Sala Palatului din acest weekend care merită toată atenția iubitorilor genului fado este concertul artistei portugheze MARIZA. Aceasta revine în România pe data de 18 mai pentru un nou și emoționant concert.

În ultimele două decenii, MARIZA s-a transformat dintr-un fenomen local, cunoscut doar unui mic cerc de admiratori din Lisabona, într-una dintre cele mai apreciate şi vândute vedete ale circuitului muzical internațional.

Starul portughez a sărbătorit cea de-a douăzecea aniversare a carierei sale și cei 100 de ani de la naşterea regretatei Amália Rodrigues cu primul ei album complet de piese clasice, lansat în SUA pe data de 29 ianuarie 2021.

Teatru & film

În ceea ce privește piesele de teatru, la Bulandra (Sala Toma Caragiu) se joacă duminică „Furtuna” în regia, pe muzica și versurile Adei Milea.

„Este o versiune muzicală a celebrului text shakespearian. Spectatorul e invitat în “insula de sunete” construită de Ariel și poate urmări cum realitatea personajelor se schimbă până când acestea “nu își mai dau seama ce e vis și ce nu”.

În jungla de microfoane, cabluri, instrumente și proiecții video, unii actori joacă mai multe roluri: Caliban devine Antonio, apoi se transformă în Ferdinand, iar Regele e, de fapt, un Prospero urmărit de același cuțit criminal”, scria Ada Milea despre viziunea ei de punere în scenă a acestei piese. Un bilet costa 60-80 lei.

Una dintre piesele de teatru despre care se tot vorbește la superlativ în ultima vreme (și este mai tot timpul sold out) este „Solaris”, de la Teatrul Excelsior. Se joacă pe 18 mai, de la ora 19:00 (dar și duminică de la 11:00 și de la 19:00).

„Solaris este, de fapt, o alegorie profundă pentru umanitate, pentru conexiune umană autentică și mi se pare că astăzi, parcă mai mult ca oricând, discuția devine cu atât mai relevantă. Ce căutăm cu adevărat în afara noastră, ce lume ideală sperăm să găsim și care sunt lucrurile din noi de care fugim?”, spune regizorul Bobi Pricop.

Solaris este una dintre puținele, dacă nu singurele piese de teatru puse în scenă în România, care să aibă loc în spațiu, cu decoruri pe măsură, demne de un film SF. Prețul unui bilet este de 50-65 lei.

Dacă în acest weekend plănuiești să mergi la cinema, pe marele ecran urcă câteva filme pe care le poți avea în vedere. „The Garfield Movie” e de văzut mai ales cu cei mici sau dacă ești fan al faimosului motan portocaliu, care urăște zilele de luni și iubește lasagna. Acum el pornește într-o aventură nebună în aer liber!

După o reuniune neașteptată cu tatăl său, ciufulitul motan Vic, care trăiește pe stradă, Garfield și amicul său canin Odie renunță la viața confortabilă de animale de companie pentru a se alătura lui Vic într-un jaf cu mize mari.

„How to Have Sex” este unul dintre filmele europene care au avut premiera anul trecut și a fost extrem de bine primit de critică, dar care abia acum ajunge la noi în cinematografe. Pentru a sărbători sfârșitul liceului, trei adolescente britanice merg împreună pentru prima dată în vacanță în Creta.

Este vara tuturor exceselor: băutură, clubbing și cuplat. Ar trebui să fie cea mai mișto vară din viața lor. În timp ce dansează pe străzile însorite din Malia, cele trei adolescente descoperă compexitățile sexului, consimțământului și autodescoperirii.

Este și weekendul în care mersul la cinema poate înlocui mersul pe stadion, pentru că are premiera „În inima Naționalei”. Filmul spune povestea unei calificări și a unei echipe în care nimeni nu mai credea. Aproape nimeni.

O poveste din culisele campaniei de calificare la Euro 2024 care își propune să descopere cum în vestiare jucătorii au devenit echipă și apoi echipa a devenit familie. Un film documentar emoționant despre oameni și fotbal. Despre ambiție, determinare, curaj, pasiune pentru sport, devotament și încredere în sine și despre ce înseamnă să fi o echipă.

De asemenea, seria CINEPOLITICA revine, în perioada 16-19 mai 2024, la Cinema Muzeul Țăranului din București, cu 7 proiecții de lungmetraje de ficțiune și documentare pe teme politice și sociale de actualitate, majoritatea în premieră națională.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend