Marina Regală a petrecut trei zile urmărind navele rusești pe măsură ce acestea traversau apele teritoriale ale Regatului Unit. Operațiunea a durat 72 de ore și au fost utilizate radare pentru a monitoriza patru nave care navigau din Marea Nordului până în Canalul Mânecii, informează Mediafax.

Britanicii și rușii au scos artileria grea pe mare

Flota a fost supravegheată de navele HMS Duncan, HMS St Albans și HMS Severn, cu sprijinul unui elicopter Merlin, au declarat oficialii britanici, citați de The Guardian.

Distrugătorul rus „Admiral Levchenko” a fost observat escortând navele de marfă rusești „General Skobelev” și „Sparta”, care fac obiectul unor sancțiuni, în direcția Dover.

Ca răspuns, Rusia și-a mobilizat propriile resurse militare, inclusiv fregata „Neustrashimy”, pentru a asigura escorta transportului.

Marea Britanie: Este un risc inacceptabil

Generalul Gwyn Jenkins, Primul Lord al Marinei, a declarat că „nu este loc pentru complacere”, pentru că navele flotei fantomă continuă să reprezinte „un risc inacceptabil” pentru securitatea Marii Britanii.

„Alături de aliații noștri, această abordare obligă Moscova să-și deturneze navele de război rusești de la scopul lor principal”, a declarat Jenkins.

„Asta pentru că Rusia știe că suntem pregătiți să acționăm din nou, dacă va fi necesar”, a continuat oficialul britanic.

Marina Regală a avertizat, recent, cu privire la intensificarea activității ruse în apele teritoriale ale Regatului Unit.

În luna iulie, aceasta a petrecut 21 de zile monitorizând nave provenite de la Moscova, ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de anul precedent. Oficialii afirmă că au observat în repetate rânduri nave de război în strâmtoarea Dover și în Marea Nordului.

În iunie, Infanteria Marină Regală a capturat petrolierul rus „Smyrtos”, aceasta fiind prima dată când trupele britanice au abordat direct o navă din „flota fantomă”, fiind una dintre cele peste 500 de nave sancționate de Marea Britanie.

Kremlinul a amenințat Marea Britanie după ce Andy Burnham a vizitat Kievul săptămâna aceasta, în cadrul primei sale călătorii în străinătate în calitate de prim-ministru.

În timpul călătoriei, Burnham a declarat că Marea Britanie va oferi Ucrainei sprijin militar, inclusiv planuri tehnice pentru componente ale rachetelor Scalp cu rază lungă de acțiune.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a participat sâmbătă, 29 august, la târgul producătorilor locali din Cisnădie, județul Sibiu, unde a făcut o nouă baie de mulțime și a susținut un discurs maraton despre reducerea rolului intermediarilor și promovarea consumului de produse autohtone.

Suveranistul a fost întâmpinat cu urale de fani: „Călin Georgescu, președinte! Călin Georgescu, președinte!”, a strigat mulțimea venită în număr mare să-l asculte.

Ulterior, Georgescu a criticat situațiile în care produsele agricole ajung să fie irosite: „Noi îi cerem lui Dumnezeu pâinea cea de toate zilele…. Câteodată, când suntem supărați, aruncăm roadele pământului sau le lăsăm să putrezească, în loc să le deschidem drum de la producător la masa românului. Și în tot acest timp, vedeți, românul plătește scump la raft, iar profitul pleacă din țară”.

Vezi și Raportul neoficial privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Legăturile obscure ale operațiunii Călin Georgescu cu interesele Moscovei DOCUMENT

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a continuat să-l invoce pe Dumnezeu și i-a lăudat pe agricultorii români, pe care i-a descris drept fundamentul economiei locale și al comunităților rurale, insistând asupra necesității cumpărării directe de la producători, criticând sistemul dominat de intermediari.

„​Nu uitați, prin roadele pământului, țăranul român vorbește cu Dumnezeu. Dar când piața devine moșia samsarului sau intermediarului, atunci prețul pâinii ajunge să fie o insultă adusă palmelor bătătorite”, a precizat Georgescu, arătându-le oamenilor mâinile unui producător local: „Astea-s palme bătătorite. Uitați aici, palmă bătătorită!”.

Călin Georgescu a prezentat apoi modelul târgului din Cisnădie drept un exemplu care ar putea fi extins la nivel național. Potrivit acestuia, relația directă dintre producător și consumator aduce beneficii atât fermierilor, cât și cumpărătorilor.

„Producătorul câștigă, familia cumpără ieftin, gustos și sănătos, banul rămâne în România și hrănește economia românească, comunitatea se întărește”, a declarat Georgescu.

Fostul candidat la prezidențiale a propus de la tribuna improvizată ca statul să cumpere direct produse de la fermierii români pentru școli, spitale, cămine de bătrâni și cantine publice, spunând, ca și la precedentele băi de mulțime, că fondurile publice ar trebui folosite pentru dezvoltarea agriculturii autohtone și a satului românesc, apoi a continuat în același stil.

„Atunci când exportul de miei și de oi vii este blocat, să știți că nu rămânem doar fără ciobani, pierdem o parte din țară, nu pierdem doar oile și asta este istoria noastră milenară. Asta avem de salvat, istoria noastră milenară, Miorița, Curtea de Argeș, Baltagul”, a transmis Călin Georgescu.

Citește și Călin Georgescu nu poate fi cercetat în prezent de Comisia de Etică a Universității Politehnica București. Care este motivul

Primăria Municipiului Bucureşti scoate la licitaţie un contract de aproape 64 de milioane de lei fără TVA care vizează lucrări de amenajare a malurilor Dâmboviţei, între Piaţa Unirii şi Podul Izvor şi de reconstruire a podului Calicilor. Pe malurile Dâmboviței va fi amenajat loc de promenadă, dar și schele metalice pentru amplarea de terase, informează News.ro.

Durata execuţiei lucrărilor este de un an şi jumătate, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 1 octombrie, ora 15:00.

Se reconstruiește Podul Calicilor

Potrivit datelor publicate sâmbătă pe Primpria Capitalei, proiectul privind reconstruirea podului Calicilor şi amenajarea malurilor râului Dâmboviţa între Piaţa Unirii şi Podul Izvor a fost deblocat în luna aprilie. 

Contractul are o valoare totală de 63,96 milioane lei fără TVA, iar durata lucrărilor este estimată la 18 luni.

Lucrările vor fi împărţite în două obiective. Unul dintre acestea vizează reconstruirea de la zero „Podului Calicilor”, peste râul Dâmboviţa, care va face legătura pietonală între strada Şelari şi strada Sfinţii Apostoli, în zona Palatului de Justiţie şi Bisericii Domniţa Bălaşa.

”Podul Calicilor

• Podul de peste #Dâmbovița va fi reconstruit de la zero.

• El va face legătura pietonală între strada Șelari și strada Sfinții Apostoli (zona Palatului de Justiție și Bisericii Domnița Bălașa).

• Va avea 32 m lungime și 23 m lățime, cadru metalic, deck din lemn de stejar și balustradă din sticlă securizată.”, arată Primăria Capitalei.

Istoria ”Podului Calicilor”

Inițial, „Podul Calicilor” (denumit pe atunci „pod” în sensul de drum podit/pavat cu bârne de lemn) a fost una dintre principalele căi de acces ale Bucureștiului de acum două secole.

Numele arterei a devenit ulterior Drumul Craiovei, iar din 1877 a fost rebotezat Calea Rahovei, în amintirea victoriei armatei române la Rahova în Războiul de Independență.

Vechiul pod peste Dâmbovița a fost demolat în anii 1930 în cadrul lucrărilor de sistematizare și adâncire a albiei râului.

 Dâmbovița devine spațiu cu terase și zonă de promenadă

Al doilea obiectiv vizează amenajarea malurilor Dâmboviţei între Piaţa Unirii  Podul Izvor pe o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi, de-a lungul râului.

Pe acest tronson va fi extins trotuarul prin platforme pietonale în consolă, suspendate la circa 2 metri deasupra apei. Lucrările includ o platformă specială de belvedere la Izvor,  treceri de pietoni direct pe poduri, reabilitarea debarcaderului şi a podului pietonal existent, reconfigurarea pistei de biciclete de 1,2 m lăţime, refacerea spaţiior verzi, cu menţinerea şi completarea vegetaţiei existente. Odată cu reabilitarea malurilor râului, în zonă va fi montat mobilier urban nou, respectiv bănci, suporturi de biciclete, coşuri, va fi modernizat iluminatul public cu tehnologie LED, iar întregul spaţiu va fi complet accesibilizat pentru persoanele cu dizabilităţi.

”Malurile Dâmboviței (Piața Unirii – Podul Izvor)

• Înseamnă 11.000 mp de-a lungul râului.

• Vom extinde trotuarul prin platforme pietonale în consolă, suspendate la circa 2 metri deasupra apei.

• Vom face o platformă specială de belvedere la Izvor și treceri de pietoni direct pe poduri.

• Vom reabilita debarcaderul și podul pietonal existent.

• Vom reconfigura pista de biciclete (1,2 m lățime) și vom complet mașinile de pietoni și bicicliști prin bolarzi.

• Vom reface spațiile verzi, vegetația existentă va fi păstrată și completată,

• Vom monta mobilier urban nou (bănci, suporturi de biciclete, coșuri) și vom moderniza iluminatul public cu tehnologie LED.

• Întregul spațiu va fi complet accesibilizat pentru persoanele cu dizabilități.”, mai arată Primăria Capitalei.

Pensia a 13-a nu va fi acordată pensionarilor din România în 2026, Guvernul neavând în plan introducerea unei astfel de plăți permanente. Deși o asemenea măsură ar putea fi luată în considerare în viitor, în prezent nu există nicio bază legală și nicio dată oficială pentru implementarea ei.

Citește și: Câți români și-au făcut pensie la Pilonul III. Numărul celor care investesc într-un venit suplimentar pentru la bătrânețe a crescut considerabil

Ce spune Ministerul Muncii despre a 13-a pensie

Ministerul Muncii a exclus introducerea unei a 13-a pensii generalizate pentru seniorii din România, subliniind că actuala reformă a sistemului public menține principiul contributivității. În locul unei plăți suplimentare permanente acordate tuturor beneficiarilor, autoritățile vor continua să acorde ajutoare financiare țintite exclusiv către pensionarii cu venituri reduse.

Angajamentele asumate de România prin PNRR și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului sunt argumentele invocate de Ministerul Muncii pentru a bloca modificările majore. Prin urmare, apariția celei de-a 13-a pensii ar fi posibilă doar după adoptarea unei noi legislații, însă autoritățile nu au anunțat niciun calendar în acest sens.

Ajutorul financiar diferențiat, în valoare de 1.000, 800 sau 600 de lei, este distribuit în două tranșe persoanelor cu pensii de până la 3.000 de lei, conform plafoanelor stabilite pentru veniturile mici.

Totuși, aceste sume nu trebuie confundate cu a 13-a pensie, ele fiind măsuri de sprijin temporare și specifice pentru persoanele vulnerabile, spre deosebire de o pensie suplimentară, care ar presupune o plată permanentă aplicată tuturor beneficiarilor.

Confruntări militare erau în desfăşurare sâmbătă dimineaţă la palatul prezidenţial din Niamey, capitala Nigerului, între insurgenţi din forţele armate şi garda prezidenţială, după o noapte de explozii şi schimburi de focuri în mai multe zone ale oraşului, transmite Agerpres.

Nigerul este condus de generalul Abdourahamane Tiani, ajuns la putere în iulie 2023 după un puci şi care îl ţine captiv pe fostul preşedinte Mohamed Bazoum.

„A existat o tentativă de a intra în palatul prezidenţial a insurgenţilor proveniţi din forţele armate. Ei au fost respinşi de garda prezidenţială. Schimburile de focuri de armă continuă la palat”, a indicat o sursă de securitate cu baza în Africa de Vest.

”Este clar că pentru moment garda i-a rămas loială” generalului Tiani, a confirmat un diplomat african la Niamey.

”Situaţia este sub controlul total al gărzii prezidenţiale”, a scris pe Facebook Ibrahim Bana, deputat în parlamentul Alianţei Statelor din Sahel (AES).

Ciocniri violente au avut loc şi în zona aeroportului internaţional Diori Hamani.

Incidente similare au avut loc în capitala Nigerului la jumătatea lunii iunie şi în ianuarie. În ambele ocazii, ţintele au fost aeroportul şi clădirile guvernamentale.

În baza aeriană din apropierea aeroportului au fost staţionaţi soldaţi germani până în 2024. În prezent baza găzduieşte, printre alţii, mercenari ruşi şi drone achiziţionate din Turcia. În luna ianuarie, o filială locală a grupării jihadiste Stat Islamic a revendicat acel atac.

Uniunea Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul” (UMPMV) salută decizia Guvernului de a menține temporar în funcțiune mai multe capacități de producere a energiei electrice pe lignit, susținând că măsura este necesară într-un moment în care securitatea energetică a României a devenit o componentă directă a securității naționale.

Decizia permite prelungirea funcționării unor grupuri energetice care, potrivit calendarului stabilit anterior prin PNRR, urmau să fie închise la 31 august 2026. Astfel, grupurile Craiova 1 și Craiova 2 vor putea funcționa până la sfârșitul trimestrului al doilea din 2027, iar grupul 5 de la Turceni până la sfârșitul primului trimestru din 2028.

Potrivit UMPMV, prelungirea este justificată de condițiile hidrologice dificile, consumul ridicat de energie și riscul ca România să întâmpine dificultăți în procurarea energiei din import în cazul unei crize regionale.

„Nu închizi ceea ce ai înainte să funcționeze ceea ce urmează să pui în loc”, transmite organizația, care consideră că tranziția energetică trebuie realizată etapizat și ținând cont de realitățile economice și de securitate din regiune.

Gorjul, între tranziția energetică și securitatea României

UMPMV susține că Gorjul trebuie să rămână pe harta energetică a României și atrage atenția că regiunea nu înseamnă doar exploatarea lignitului, ci și infrastructură, specialiști și zeci de ani de experiență în producerea energiei.

„Gorjul înseamnă zeci de ani de experiență energetică, infrastructură, specialiști, mineri, energeticieni și comunități întregi construite în jurul unuia dintre cele mai importante centre energetice ale României”, se arată în comunicat.

Organizația consideră că închiderea capacităților energetice trebuie făcută numai după ce există alternative funcționale, suficiente și sigure. În opinia UMPMV, România nu trebuie să înlocuiască producția internă cu o dependență tot mai mare de importuri.

În acest context, organizația atrage atenția și asupra infrastructurii energetice, devenită o țintă strategică în conflictele moderne, și susține că fiecare capacitate sigură de producție aflată pe teritoriul național reprezintă și o resursă de securitate.

Plan pentru securitate energetică și investiții în Gorj

UMPMV propune elaborarea unui Plan Național pentru Securitate Energetică 2030, corelat cu Strategia Națională de Apărare a Țării și cu noul context de securitate regională.

Printre recomandări se numără aplicarea principiului „capacitate nouă înainte de închidere”, accelerarea investițiilor în energie nucleară, gaze naturale, hidroenergie și surse regenerabile, precum și dezvoltarea unor capacități de stocare.

Organizația cere și un program economic special pentru Gorj, menit să atragă investiții energetice și industriale și să evite dezindustrializarea regiunii.

În același timp, UMPMV solicită măsuri pentru protejarea minerilor, energeticienilor și familiilor acestora. Reconversia profesională, susține organizația, trebuie să ducă la locuri de muncă reale și bine plătite, iar specialiștii și infrastructura existente în Gorj ar trebui valorificate în cadrul noilor proiecte energetice.

Pe lista recomandărilor se află și consolidarea protecției infrastructurii energetice critice împotriva atacurilor cibernetice, sabotajului și amenințărilor cu drone, precum și continuarea negocierilor cu instituțiile europene pornind de la poziția României de stat aflat la frontiera estică a UE și NATO. „Angajamentele europene trebuie respectate, dar securitatea energetică a României nu poate fi negociată.”

Organizația consideră că prelungirea funcționării grupurilor de la Turceni și Craiova reprezintă un prim pas, dar susține că este nevoie de o politică energetică pe termen lung, în care tranziția verde, independența energetică și securitatea națională să fie tratate împreună.

„Gorjul a dat României energie timp de generații. România are obligația să-i ofere Gorjului un viitor. Energia este economie. Energia este independență. Energia este securitate națională”, susține Gr. Gabriel Oprea, președintele Uniunii Militarilor si Politistilor activi, in rezerva, in retragere si familiile lor “Mihai Viteazul” (UMPMV).