Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ucraina primeşte echipamente militare şi muniţii din partea SUA, dar are nevoie de mai multe pentru a rezista în faţa Rusiei

Publicat

in

Un avion american încărcat cu echipamente militare şi muniţii a aterizat marţi la Kiev, acesta fiind al treilea transport din asistenţa de securitate în valoare de circa 200 de milioane de dolari oferită Kievului de Washington în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o eventuală ofensivă a Rusiei, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Începând din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, Statele Unite au furnizat Ucrainei ca ajutor de securitate echipamente militare în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari, în special rachete antitanc Javelin, nave pentru garda de coastă, vehicule Humvee, puşti cu lunetă, drone de recunoaştere, sisteme radar, echipamente radio şi pentru vedere nocturnă, potrivit Agerpres.ro.

În contextul actualei concentrări de trupe ruseşti la frontiera ucraineană, statele occidentale şi-au sporit livrările de arme către Kiev, care însă afirmă că are nevoie de mai mult armament astfel încât să poată rezista în faţa unei armate ruse care este mai mare şi mai bine echipată.

Pentru a-şi consolida capacitatea defensivă în faţa trupelor ruse, Kievul încearcă să cumpere sau să primească elicoptere, sisteme de comunicaţii şi blindate uşoare din SUA, rachete antiaeriene NASAMS din Norvegia, tunuri auto-propulsate DANA şi obuze pentru piese de artilerie de producţie sovietică de diferite calibre începând de la 120 mm din Republica Cehă şi sisteme antiaeriene cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Marea Britanie a furnizat săptămâna trecută Ucrainei circa 2.000 de rachete antitanc NLAW şi a trimis specialişti care să instruiască militarii ucraineni să le folosească, livrând de asemenea Kievului vehicule blindate Saxon. Decizia Londrei de a furniza arme Ucrainei este percepută la Kiev drept un semnal autentic de sprijin, astfel că hashtagul #GodSavetheQueen a devenit în ultimele zile o tendinţă pe reţelele de socializare ucrainene. Autorităţile de la Kiev au difuzat şi imagini care arată instructorii britanici antrenându-i pe soldaţii ucraineni să folosească noile rachete.

Ucraina primeşte arme şi din partea statelor baltice, Estonia livrându-i rachete antitanc Javelin, iar Letonia şi Lituania rachete antiaeriene Stinger.

La rândul ei, Republica Cehă a confirmat marţi că va dona Ucrainei muniţii de artilerie de calibrul 152 mm – fără a preciza cantitatea -, o decizie definitivă urmând să fie luată miercuri. Ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, care a făcut anunţul, a vorbit de asemenea despre posibilitatea ca un contingent ceh să participe la efortul NATO de consolidare a flancului estic, în ţările baltice şi în România.

În acest timp, Germania a exclus orice livrare de armament pentru Ucraina, dar va cofinanţa un spital de campanie în valoare de circa 6 milioane de dolari.

Conform unor experţi militari, ajutorul militar oferit de Occident Ucrainei are rolul de a descuraja o eventuală agresiune din partea Rusiei sau de a creşte preţul acesteia. ”Această asistenţă este importantă întrucât este vorba despre arme foarte moderne care pot distruge cu o eficacitate de 100% echipamentele militare ruseşti (…) Dacă Rusia este conştientă că tancurile sale pot fi distruse de impactul cu o singură rachetă, se va gândi de două ori înainte de a lansa o operaţiune”, consideră Mihailo Samus, un ucrainean director al centrului de reflecţie ”Reţeaua de Investigaţii Noua Geopolitică” de la Kiev.

”Livrarea acestor arme are de asemenea o valoare simbolică, întrucât arată unitatea prietenilor şi partenerilor noştri în această perioadă dificilă. În acelaşi timp, mai arată şi cine nu este cu adevărat alături de Ucraina, de pildă Germania, care refuză să-i acorde asistenţă militară”, mai spune analistul ucrainean.

Pe de altă parte, ajutorul militar oferit Ucrainei până în prezent nu rezolvă principala vulnerabilitate a acesteia, respectiv lipsa unei apărări antiaeriene şi antirachetă adecvate. Dacă în privinţa apărării antiaeriene mai dispune de sisteme din perioada sovietică, a căror eficacitate în faţa avioanelor moderne ruseşti este discutabilă, Ucraina nu are niciun fel de apărare antirachetă care să o ajute să-şi protejeze infrastructurile militare; aceasta în timp ce, conform unei surse de la Kiev, Rusia a amplasat cel puţin 13 brigăzi de rachete balistice Iskander în apropierea frontierei ucrainene.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Zelenski este la rândul său rezervat faţă de ideea unui armistiţiu olimpic: „Cine va garanta?”

Publicat

in

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a manifestat vineri rezerve faţă de ideea unui armistiţiu în războiul cu Rusia în timpul desfăşurării Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, după ce anterior şi preşedintele rus Vladimir Putin exprimase o poziţie asemănătoare, transmite agenţia germană DPA, citată de Agerpres.

Volodimir ZelenskiFoto: Ukraine Presidency / Zuma Press / Profimedia

Ideea unui armistiţiu olimpic a fost avansată iniţial de preşedinţii francez şi chinez, Emmanuel Macron şi Xi Jinping, în timpul vizitei celui din urmă la Paris pe 6 mai.

Macron a abordat ulterior această chestiune şi într-o discuţie telefonică cu Zelenski, apreciind că un astfel de armistiţiu ar putea înlesni o eventuală negociere între Kiev şi Moscova pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia.

„Până acum mie îmi sună ca o poveste neviabilă”

Totuşi, Zelenski a declarat vineri portalului de ştiri Ukrainska Pravda că detaliile iniţiativei nu îi sunt clare şi a vorbit despre riscul ca Rusia să profite de un astfel de armistiţiu.

„Cine va garanta că forţele lor nu vor înainta către noi în timpul încetării focului?”, a spus preşedintele ucrainean. „Aşadar, eu nu înţeleg detaliile. Până acum mie îmi sună ca o poveste neviabilă”, a adăugat el, la o săptămână după ce Rusia a pornit în regiunea ucraineană nord-estică Harkov o nouă ofensivă care, potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin, ar urmări doar crearea unei zone-tampon care să prevină atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei.

Putin susține că a fost „păcălit” de Occident

La finalul vizitei sale în China, Putin a dat şi el de înţeles vineri că nu agreează ideea unui armistiţiu în războiul din Ucraina pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice, dar a afirmat că este dispus să negocieze cu Kievul „pe baza acordului de pace nefinalizat” în tratativele de pace desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, acuzând că a fost atunci „păcălit” de Occident să-şi retragă trupele din nordul Ucrainei în schimbul unei promisiuni că urma să fie semnat acordul.

După ce Emmanuel Macron a adus în discuţiei ideea armistiţiului olimpic, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu a primit din partea Franţei nicio propunere concretă asupra aplicării unei asemenea iniţiative.

_____

Citeste mai mult

NATIONAL

Un steag american răsturnat, gestul care pune sub semnul întrebării imparțialitatea Curții Supreme

Publicat

in

Un steag american arborat cu susul în jos, un simbol deturnat de Trump, fotografiat în 2021 la domiciliul unui judecător al Curții Supreme, relansează suspiciunile de părtinire în jurul instituției, într-un moment în care o țară divizată așteaptă o decizie privind imunitatea penală invocată de fostul președinte, potrivit AFP.

Judecatorii Clarence Thomas si Samuel AlitoFoto: Jacquelyn Martin – Pool via CNP / DPA / Profimedia

Vineri, mai mulți aleși democrați i-au cerut acestui judecător foarte conservator, Samuel Alito, să se recuzeze din orice dosar legat de alegerile din 2020 sau de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. În special dosarul privind imunitatea penală invocată de Donald Trump în cadrul procedurii federale inițiată împotriva sa pentru tentativele de a anula în mod ilegal rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020.

În aprilie, cei nouă judecători de la Curtea Supremă au părut impenetrabili la argumentele în favoarea imunității penale absolute pentru un fost președinte, dar momentul și formularea deciziei lor ar putea compromite definitiv desfășurarea procesului lui Donald Trump înainte de alegerile din noiembrie.

New York Times a dezvăluit joi seară că în ianuarie 2021, cu câteva zile înainte de învestirea președintelui democrat Joe Biden, un steag american răsturnat a fost arborat în fața casei lui Samuel Alito, în suburbia Washingtonului.

Inițial un semnal de alarmă în armată, acest gest a devenit un semn de protest politic, exprimând la vremea respectivă sprijinul pentru afirmațiile președintelui republican în exercițiu, care susținea că alegerile i-au fost „furate”.

Într-un răspuns trimis prin e-mail ziarului, Samuel Alito a declarat că „nu a avut nimic de-a face cu ridicarea steagului” la domiciliul său, referindu-se la o „scurtă” inițiativă a soției sale ca răspuns la un afișaj „jignitor” în grădina unui vecin.

Acest judecător în vârstă de 74 de ani, considerat unul dintre cei mai de dreapta membri ai Curții Supreme, este cunoscut mai ales pentru că a redactat în 2022 hotărârea răsunătoare pentru majoritatea conservatoare care a eliminat protecția federală a dreptului la avort.

Încredere scăzută

Influentul senator democrat Dick Durbin, șeful Comisiei juridice, a declarat că steagul răsturnat „creează o aparență de părtinire”.

„Curtea se află într-o criză etică pentru care este singura responsabilă, iar judecătorul Alito și colegii săi ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a recâștiga încrederea publicului”, a spus el într-o declarație.

„Acest tip de comportament scufundă Curtea Supremă”, și-a exprimat îngrijorarea și un alt senator democrat, Richard Blumenthal, la MSNBC.

„Credibilitatea Curții se prăbușește”, a deplâns el, cerându-i președintelui Curții, John Roberts, să îi oblige pe judecătorul Alito și pe colegul său Clarence Thomas să se recuze din cazurile care îl implică pe Donald Trump.

Clarence Thomas, în vârstă de 75 de ani, a ignorat până acum apelurile de a se recuza din cauza implicării soției sale în campania de contestare a rezultatelor ultimelor alegeri prezidențiale.

„Președintele consideră că drapelul american este sacru”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, adăugând că este de competența Curții să stabilească dacă judecătorul Alito ar trebui să se recuzeze.

Popularitatea și încrederea în această instituție crucială a democrației americane s-au prăbușit, în special din cauza răsturnării de către majoritatea conservatoare a pilonilor societății liberale americane din anii 1960-1970, cu privire la avort în iunie 2022.

Un sondaj publicat în februarie de Marquette Law School a arătat că 40% aprobă acțiunea Curții, față de 60% care o dezaprobă. De la minimul istoric de 38% în iulie 2022, opiniile favorabile nu au mai depășit niciodată 47%, în timp ce acestea erau majoritare până în martie 2022, potrivit acestui studiu.

Judecătorii Thomas și Alito au fost, de asemenea, denigrați pentru că au acceptat foloase de la miliardarii republicani, inclusiv sub formă de călătorii și vacanțe.

În cadrul unei conferințe susținute săptămâna trecută în Alabama (sud), Clarence Thomas s-a revoltat împotriva „ticăloșiei” și a „minciunilor” la care, potrivit lui, familia sa a fost supusă.

Sub presiune, Curtea Supremă a adoptat în noiembrie un cod de conduită, fără a-i reduce la tăcere pe cei care îl critică, din cauza absenței oricărui mecanism de sancționare sau de aplicare.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend