Contextul politic rămâne extrem de tensionat: liderul PNL Ilie Bolojan s-a opus nominalizării propriului prim-vicepreședinte de partid, USR a refuzat să susțină un guvern construit cu PSD, iar UDMR a anunțat că nu va intra în noul Cabinet.

Deficitul, punct de plecare

Programul pornește de la un diagnostic dur: un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2025 și o estimare de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Guvernul Veștea își asumă continuarea reducerii deficitului prin disciplină bugetară, reducerea risipei și o mai bună colectare a veniturilor, insistând că ajustarea nu trebuie prezentată ca austeritate, ci ca o condiție pentru stabilitate economică. O strategie națională de sustenabilitate fiscal-bugetară pentru 2026–2029 ar urma să stabilească jaloane clare și ținte privind cheltuielile rigide.

ANAF și combaterea evaziunii

Un capitol important vizează scoaterea ANAF, Antifraudei și Autorității Vamale din algoritmul politic, cu reorganizare pe baza unor indicatori de performanță.

Printre măsurile concrete se numără introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă în controalele cu risc fiscal ridicat, digitalizarea formularelor fiscale, inclusiv precompletarea Declarației Unice, și utilizarea datelor din e-Factura și AMEF pentru combaterea evaziunii. Guvernul vizează și trasabilitatea financiară a tranzacțiilor prin platforme online, corelând datele dintre bănci, firme de curierat și sistemul vamal.

Programul SAFE: 16,68 miliarde euro pentru apărare

Unul dintre pilonii centrali ai programului este securitatea națională. Guvernul vrea să valorifice integral cele 16,68 miliarde euro din Programul SAFE – Security Action for Europe, pentru înzestrarea Armatei, infrastructură cu dublă utilizare și revitalizarea industriei de apărare. Cheltuielile de apărare ar urma să crească gradual până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții conexe.

Programul prevede și înființarea unui Comitet Național de Coordonare a Mobilității Militare, cu participarea ministerelor Transporturilor, Apărării și Afacerilor Externe.

Companiile de stat: audit și restructurare

Guvernul propune o reformă dură a companiilor de stat: toate cele cu pierderi mai mult de doi ani ar fi auditate extern și evaluate printr-un sistem de rating de performanță de la A la E.

În funcție de rezultat, companiile pot fi păstrate, redresate, lichidate, transformate în parteneriate public-private sau listate parțial, cu eliminarea numirilor politice și introducerea de contracte de mandat cu bonusuri legate de performanță.

Sunt vizate explicit TAROM, Aeroportul Otopeni, ROMATSA, ELCEN, Complexul Energetic Oltenia și alte companii de stat.

PNRR și fonduri europene

Absorbția actuală a fondurilor europene este de 31,49%, 9,7 miliarde euro din 31 de miliarde disponibile. Programul propune salvarea maximului posibil din alocarea PNRR, renegocierea componentei de împrumut și înființarea unui task force coordonat de MIPE, cu monitorizare săptămânală a jaloanelor.

Obiectivul declarat este absorbție de 100% a fondurilor de coeziune până în 2029, prin mecanisme fast-track și digitalizarea evaluării și plăților.

Transporturi, energie, digitalizare

În transporturi, programul continuă marile proiecte de autostradă, A1, A7, A8, A0 București, și prevede achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi, 70 de locomotive și 140 de vagoane modernizate, care să ajungă în fiecare reședință de județ cu cale ferată electrificată până în 2028.

La metrou, sunt menționate Magistralele 4, 5 și 6 din București. În energie, programul mizează pe Neptun Deep pentru dublarea producției de gaze din 2027, pe retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și construcția reactoarelor 3 și 4, dar nu renunță complet la cărbune, păstrat ca rezervă de capacitate în situații excepționale.

Guvernul Veștea promite ca 50% din serviciile publice să fie complet digitalizate până în 2027, cu 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală și portofel digital. Poșta Română ar urma să devină un „ghișeu universal” pentru accesarea serviciilor publice la orice oficiu poștal.

Sănătate, educație și social

În sănătate, programul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi cu spitalizare continuă până în 2030 și plata medicilor în funcție de performanță.

La educație, ținta este alocarea a 15% din bugetul general până în 2030, cu pilotarea programului „Școală de la 8 la 17” și evaluarea profesorilor inclusiv prin raportare la diferența dintre notele din școală și rezultatele la examenele naționale.

Pe plan social, Guvernul propune posibilitatea ca bunicii angajați să beneficieze de concediu de creștere a copilului în locul părinților, o subvenție de 2.250 lei/lună pentru angajatorii care angajează părinți cu cel puțin trei copii și prime de 1.000 lei/lună pentru mamele cu minimum trei copii.

Politică externă: OCDE în 2026 și rol mai mare la Marea Neagră

Ca obiectiv de politică externă, programul stabilește finalizarea aderării României la OCDE în 2026 și eforturi pentru revenirea în programul Visa Waiver.

Documentul propune evaluarea oportunității ca România să se alăture Triunghiului de la Weimar, format din Franța, Germania și Polonia, transformându-l într-un patrulater. Guvernul vrea și amplasarea în România a unui viitor Centru pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră.

Apeluri repetate fără motiv real

Potrivit informațiilor transmise de autorități, femeia, care suferă de afecțiuni psihice și se afla și sub influența băuturilor alcoolice, a sunat în mod repetat la serviciul de urgență, solicitând intervenții care nu aveau o bază reală.

După mai multe verificări, polițiștii au constatat că situațiile semnalate nu existau în realitate.

Situația a degenerat în comunitate

În urma intervenției polițiștilor, femeia ar fi devenit agitată și ar fi tulburat liniștea publică în zona în care locuiește, ceea ce a determinat luarea unor măsuri suplimentare de către autorități.

Pentru a preveni escaladarea situației, aceasta a fost transportată la un spital de psihiatrie pentru evaluare de specialitate.

Amendă de 8.500 de lei pentru apel abuziv

Pentru folosirea abuzivă și fără motiv a numărului unic de urgență, femeia a fost sancționată cu o amendă în valoare de 8.500 de lei.

Autoritățile subliniază că astfel de apeluri consumă resurse importante și pot afecta capacitatea de intervenție în cazurile cu adevărat grave.

Apel important din partea autorităților

Oamenii legii reamintesc faptul că numărul unic de urgență 112 trebuie apelat exclusiv în situații reale, în care viața, siguranța sau bunurile unei persoane sunt în pericol.

Apelurile false sau abuzive pot atrage sancțiuni contravenționale semnificative și pot îngreuna intervenția echipajelor în cazurile critice.

Este vorba despre Ilia Traber, un om de afaceri controversat, despre care se afirmă că ar fi avut legături strânse cu Vladimir Putin încă din anii ’90, perioadă în care actualul președinte rus activa în administrația din Sankt Petersburg.

Arestarea ar face parte dintr-o anchetă deschisă în cazul uciderii unui alt om de afaceri, comisă în anul 2020.

Potrivit publicației Fontanka, ofițeri ai FSB și anchetatori ruși au efectuat reținerea lui Traber și a partenerului său de afaceri de lungă durată, Vladimir Danilenko, într-o operațiune desfășurată luni dimineață la Sankt Petersburg.

Percheziții simultane la locuințe și sedii de firmă

În cadrul aceleiași acțiuni, autoritățile ar fi desfășurat percheziții la reședința privată a lui Traber, la mai multe birouri ale companiilor sale, dar și la proprietăți asociate lui Vladimir Danilenko, scrie Moscow Times.

Surse din cadrul forțelor de ordine au declarat pentru agenția Interfax că miliardarul este suspectat de implicare într-un „omor din anii anteriori”, fără a oferi însă detalii suplimentare despre acuzațiile concrete.

Legătura cu un caz de crimă din 2020

Potrivit Fontanka, reținerea este direct legată de ancheta privind asasinarea din 24 octombrie 2020 a omului de afaceri și politicianului local Alexander Petrov.

La momentul respectiv, autoritățile au anunțat că Petrov a fost împușcat mortal în curtea locuinței sale, într-un atac atribuit mediilor criminale, dar fără identificarea autorilor.

FSB nu confirmă oficial arestarea

Până în acest moment, Serviciul Federal de Securitate nu a emis un comunicat oficial privind reținerea lui Ilia Traber, iar informațiile provin exclusiv din surse media și din anchete jurnalistice.

Fiul omului de afaceri, fostul pilot de Formula 1 Vitaly Petrov, a refuzat să comenteze solicitările presei.

Un imperiu de afaceri în porturi și energie

Ilia Traber este considerat de presa rusă și internațională un jucător important în sectorul infrastructurii portuare din zona Mării Baltice.

Prin rețeaua sa de companii, acesta controlează active din domeniul terminalelor maritime, logisticii, serviciilor portuare, dar și din sectorul petrolier, al gazelor și transporturilor.

În 2020, Traber ar fi deținut indirect o participație semnificativă în portul adânc de apă Primorsk, un proiect strategic aflat în dezvoltare, cu o capacitate estimată de până la 70 de milioane de tone de marfă anual, incluzând cărbune, îngrășăminte, containere și cereale.

Nume controversat în anchete internaționale

Numele lui Traber a apărut anterior în investigații derulate de autoritățile spaniole, care l-au suspectat de legături cu crima organizată. Acesta a fost judecat într-un dosar complex, finalizat în 2018 cu achitarea sa, după mai bine de un deceniu de investigații.

Potrivit publicației de investigații Agentstvo, Traber ar fi „singurul lider al lumii interlope pe care Vladimir Putin a recunoscut că îl cunoaște”.

Discuții vechi despre legături cu Putin

În 2011, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Vladimir Putin s-ar fi întâlnit cu Traber în anii ’90, în perioada în care actualul președinte rus activa în administrația orașului Sankt Petersburg.

Discuțiile ar fi vizat un proiect de terminal petrolier, iar ulterior oficialii ruși au precizat că Putin îl cunoaște pe Traber, fără a confirma natura relației dintre cei doi.

Ancheta rămâne deschisă

Autoritățile ruse nu au confirmat oficial natura acuzațiilor și nici statutul juridic exact al lui Ilia Traber după reținere.

Ancheta privind crima din 2020 continuă, iar presa rusă indică posibilitatea extinderii investigațiilor asupra unor rețele de afaceri și influență din Sankt Petersburg.

Întrebați dacă țara noastră ar trebui să aibă repede un guvern sau ar trebui ca actuala criză politică să se prelungească, 88% dintre participanții la cercetarea sociologică au afirmat că ar fi nevoie ca România să aibă rapid un guvern.

Doar 9% dintre români consideră că actuala criză politică ar trebui să se prelungească, iar 3% nu știu, nu răspund.

Potrivit aceleiași analize, 37% dintre cei intervievați au afirmat că cea mai mare temere a lor, pentru perioada următoare, este o eventuală criză economică, 21% au menționat viitorul copiilor, 13% escaladarea războiului din Ucraina, 9% problemele de sănătate, 5% ura din societate, 12% alte cauze, iar 3% nu știu, nu răspund.

Sondajul Avangarde a fost realizat prin interviu telefonic pe un număr de 1.008 subiecți, populație adultă (18 ani și peste). Marja de eroare este de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.