Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, care s-a opus prin veto legii criticate a “influenţei străine”, i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a “scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”, notează AFP, preluată de Agerpres.

Salome ZurabișviliFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

„Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

„Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

„Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez.

„Nu este numai Georgia este în joc, ci este vorba de eliberarea definitivă a Caucazului de mentalităţile jugului sovietic şi influenţei ruse”, a subliniat ea.

Preşedinta proeuropeană a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o antrena spre Rusia.

Dar partidul la putere, „Visul georgian”, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a textului.

Detractorii legii, votată marţi, o văd ca pe o încercare de a deturna Georgia de Europa pentru a o antrena spre Rusia. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat-o.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca “organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ.

Președinta Georgiei a făcut apel la calm

„Nimeni aici nu vrea să intre într-o confruntare cu Rusia. Este foarte important pentru viitorul Europei, inclusiv pentru o Europă a securităţii. Aici, este Marea Neagră, zonă de tranzit energetic şi de comunicaţii”, a ţinut să adauge şefa statului.

Vetoul prezidenţial „nu va schimba nimic. Cu toate acestea, este foarte important. (…) Sunt într-un fel vocea acestei societăţi care spune nu acestei legi”, a justificat ea.

Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Salome Zurabişvili a făcut însă apel la calm. „Nimeni aici nu vrea să se îndrepte spre instabilitate”, a asigurat ea.

„Legea va fi adoptată (…). Nu putem continua să manifestăm. Să luăm notă şi să trecem la următoarea fază. Într-o democraţie, la urne trebuie decis viitorul”, a mai spus preşedinta Georgiei.

Am studiat atent anii 30. Exista la ora actuala similitudini care nu pot fi ignorate, dar ele nu înseamnă ca istoria se repeta. Agresiunea Rusiei, rezistenta Ucrainei si mobilizarea Occidentului sunt fenomene noi si trebuie explicate în coordonatele lor politice, economice, sociologice, psihologice si civilizaționale. In anii 30 statele totalitare erau în ascensiune globală. America abia își revenea din Marea Criza. Unii spun ca traim o revenire la ceea ce ganditorul liberal francez Élie Halévy (1870-1937), atat de pretuit de Raymond Aron (1905-1983), a numit “era tiraniilor”. Nu sunt atat de pesimist.

Vladimir TismaneanuFoto: Hotnews

Zeitgeistul timpurilor noastre este cu totul altul decat în preajma celui de-al II-lea război mondial. Nu cred ca liberalismul se afla in deriva si nu cred ca traim o ascensiune irezistibilă a pasiunilor nihiliste si a mișcărilor extremiste. Pledez pentru o abordare lucidă a tensiunilor, dilemelor si primejdiilor epocii noastre, una inspirată de ideile lui Aron din “La philosophie critique de l’histoire”.

In anii 30, despotismele totalitare propagau religii politice galvanizante. Nici Putin, nici Xi, nu au la dispoziție asemenea mitologii seculare. Resursele lor ideatice sunt precare. Putinismul este un bricolaj în fond extrem de incoerent. Se poate prăbuși oricând fără să lase în urma măcar o idee noua. Xi reincalzeste o ciorba ideologică în care nu mai crede nimeni. Obsesia Omului Nou s-a evaporat de mult timp.

Noul val antisemit este ingrijorator si revoltător. Nu este însă nazismul ca ideologie de stat, fanatic rasista si exterminista, din Germania hitlerista. Analogiile istorice au o valoare euristica relativa si ar trebui folosite cum grano salis. Profetismul negativ se poate dovedi la fel de înșelător precum cel pozitiv. Ceea ce numim viitorologie operează cu aproximații prospective, nu cu certitudini teleologice. Nu exista un “sens al istoriei”, de fapt o ficțiune deterministă care ignora rolul contingentului, al hazardului, al aleatoriului. Sacralizarea “sensului istoriei” este calea spre distrugerea libertății.

O lecție majoră a secolului trecut este, cred, ca omenirea nu se arunca în prapastie a doua oară în chip somnambulic si suicidar. Este ceea ce au înțeles părinții fondatori ai NATO si ai UE. Dar este important sa fortificam barajele. Pentru ca rezistenta are nevoie de instituții robuste, credibile, inarmate cu inteligenta morala si viziune strategica. –Comenteaza pe Contributors.ro