Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Tranzacția Orange-Telekom Romania a ajuns pe masa Comisiei Europene: Când ar putea fi luată o decizie și ce schimbări s-ar produce în piața telecom

Publicat

in

Tranzacția prin care Orange va prelua 54% din acțiunile Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) a fost notificată oficial în această lună la Comisia Europeană, arată datele Executivului european. Dacă tranzacția este aprobată, românii care au internet fix, TV, telefonie fixă ori pachete de servicii fix-mobile de la Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) ar putea deveni în acest an clienți ai Orange, așa cum s-a întâmplat cu clienții UPC după ce operatorul de comunicații prin cablu a fost cumpărat de Vodafone.

Datele Comisiei Europene arată că tranzacția Orange-Telekom România Communications (fostul Romtelecom) a fost notificată oficial în data de 8 iunie 2021.


Click pentru a deschide

Data provizorie stabilită pentru luarea unei decizii de către Comisia Europeană este 13 iulie 2021.

Ce s-ar schimba în piața de comunicații prin preluarea operațiunilor fixe ale Telekom de către Orange

Orange a anunțat în data de 9 noiembrie 2020 că a semnat cu grupul elen OTE acordul
pentru achiziția pachetului majoritar de 54% din acțiunile Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) la prețul de 268 milioane de euro. Telekom Romania Communications este deținută de grupul elen OTE (54,01% din acțiuni) și de statul român (45,99% din actiuni).

Dacă tranzacția primește aprobarea Comisiei Europene și a Consiliului Concurenței, ar însemna că românii care au internet fix, TV, telefonie fixă ori pachete de servicii fix-mobile de la Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) ar putea deveni de la sfârșitul anului viitor clienți ai Orange, așa cum s-a întâmplat cu clienții UPC după ce operatorul de comunicații prin cablu a fost cumpărat de Vodafone.

Pentru ca statul român să devină acționar unic în Telekom România Communications (fostul Romtelecom) nu ar fi fost vorba doar de preluarea pachetului majoritar de acțiuni ale grecilor de la OTE, ci s-ar fi pus problema existenței know-how-ului managerial și operațional pe termen lung, respectiv a disponibilității pentru investițiile care trebuiau făcute, a precizat pentru HotNews.ro, ]n luna noiembrie 2020, Lucian Bode, ministrul Transporturilor și Comunicațiilor. Acesta a spus că statul nu are drept de preemțiune și că prin actuala tranzacție statul român își întărește poziția alături de Orange și implicit valoarea participației.

  • Marea necunoscută: Ce câștigă statul român din tranzacția Orange-Telekom?

Dacă ar fi să ne orientăm doar după ceea ce s-a comunicat oficial în privința acestei tranzacții, am putea crede că statul român nu a făcut mai nimic în a-și păstra un cuvânt de spus într-un operator care deține infrastructuri de interes strategic național.

Pe baza doar a ce s-a comunicat oficial, ar însemna că Orange ar deveni acționarul majoritar (cu 54,01%) la Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom), companie la care statul ar avea în continuare 45,99% din acțiuni.

Mai mult, Orange și statul român ar fi acționari minoritari la Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote), în condițiile în care această companie va continua să opereze în piața din România sub controlul OTE (70% din acțiuni).

Lucrurile nu ar arăta deloc bine pentru statul român, despre care unele surse guvernamentale susțin că ar fi avut un drept de preemțiune în cazul în care OTE ar fi decis să vândă.

Nu era oare mai bine ca statul să cumpere participația OTE la Telekom Fix? Nu putea găsi statul 268 milioane de euro? Statul român ar fi preluat integral controlul asupra vechiului Romtelecom și ar fi avut un cuvânt mai puternic de spus și la fostul Cosmote.

  • Sub protecția anonimatului, mai multe surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro că achiziția Telekom Romania (Fix) de către Orange nu s-ar rezuma doar la cele comunicate acum oficial, ci ar fi urmată de o nouă operațiune în care Telekom Romania (Fix) ar fi absorbită de Orange Romania, în care statul român ar deține 20% din acțiuni.

Potrivit surselor HotNews.ro, în vara anului trecut, Orange, cel mai mare operator local de comunicații mobile, ar fi semnat un acord de principiu cu statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, pentru preluarea operațiunilor fixe ale Telekom România, statul român urmând să dețină 20% din acțiunile noii entități create.

Un Memorandum privind semnarea acestui acord de principiu a și fost prezentat în luna august 2020 în ședință de Guvern, potrivit surselor HotNews.ro.

  • Termenii acestui acord între statul român și Orange sunt confidențiali, iar Memorandumul nu a fost făcut public.

Chiar dacă ulterior Orange absoarbe și participația statului (45,99%), iar statul ar primi 20% din noul Orange România, tot nu e clar de ce ar fi mai bine decât varianta în care statul ar fi deținut complet propriul operator-Romtelecom.

Legat de participația statului în Telekom, în contextul tranzacției dintre Orange și OTE, ministrul Lucian Bode a declarat ]n noiembrie 2020 pentru HotNews.ro că ‘după multe eșecuri răsunătoare din trecut față de care statul român a rămas pasiv, ceea ce contează acum cel mai mult e că interesele statului român vizavi de acest subiect au fost protejate așa cum trebuie“.


Cum însă termenii și structura tranzacției dintre Orange și Telekom în România sunt secretizate
, este greu de spus la acest moment cât de bine au fost protejate interesele statului în Telekom România.

Cât despre Telekom România Mobile Communications (fostul Cosmote), de a cărui achiziție ar fi fost interesat DIGI/RCS&RDS, sursele HotNews.ro susțin că tranzacția ar fi picat în condițiile în care RCS&RDS ar fi oferit doar o treime din prețul solicitat de grupul DT/OTE.

Pentru detalii citește:

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Oamenii de știință au descoperit o metodă prin care persoanele paralizate își pot mișca mâinile

Publicat

in

Ceea ce era până acum doar un experiment limitat ar putea deveni în curând o soluţie benefică pentru mai multe persoane paralizate în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 40 de tetraplegici şi-au recăpătat controlul asupra braţelor sau al mâinilor datorită unor electrozi plasaţi în jurul măduvei spinării, informează AFP, potrivit Agerpres.

Aceste rezultate, detaliate într-un articol publicat în revista Nature Medicine, demonstrează, potrivit concluziilor formulate într-un nou studiu, “siguranţa şi eficacitatea” unui dispozitiv ce constă în plasarea unor electrozi pe pielea persoanelor paralizate în jurul zonei în care măduva spinării a fost afectată în urma unui accident.

În total, 40 de tetraplegici şi-au recâştigat atât forţa, cât şi capacitatea de a-şi mişca braţele sau mâinile, după două luni de terapie cu acest dispozitiv.

Acesta din urmă, proiectat de start-upul Onward, “ar putea schimba datele problemei pentru majoritatea pacienţilor afectaţi de o leziune a măduvei spinării”, a declarat cercetătorul Chet Moritz, coordonatorul acestui studiu, într-o conferinţă de presă organizată de revista Nature.

Cercetările avansează

Noile cercetări se înscriu într-un domeniu care a cunoscut progrese majore în ultimii ani. Este vorba despre faptul de a le permite persoanelor paralizate să se mişte din nou, cu ajutorul unei stimulări electrice a măduvei spinării.

Mai mulţi pacienţi au reuşit astfel chiar să meargă din nou, permanent, datorită unui implant plasat direct în măduva spinării.

Deşi mai puţin spectaculoase la prima vedere, rezultatele anunţate luni ar putea schimba vieţile unor pacienţi la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, pe termen scurt.

“Toată lumea crede (…) că noi vrem doar să putem merge din nou”, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă jurnalista britanică Melanie Reid, rămasă paralizată după o căzătură de pe cal în urmă cu 15 ani.

“Dar, pentru un tetraplegic, cel mai important lucru este să poată să se folosească de mâinile sale”, a adăugat ea, după ce a beneficiat de acel dispozitiv şi care reuşeşte în prezent să facă să defileze o pagină de internet pe ecranul unui telefon mobil.

Uşor de utilizat

Noul sistem este interesant şi dintr-un punct de vedere practic. El necesită plasarea unei cutii pe piele, nu implantarea unor electrozi printr-o operaţie chirurgicală.

Un implant, o pistă explorată şi de Onward, ar fi probabil mai eficient, dar şi mai complex de utilizat.

Iar cutia nu trebuie să fie purtată tot timpul pentru a fi benefică: ea a fost testată în sesiuni care au durat o oră fiecare. În timp, efectele sale par să dureze, deoarece ajută la dezvoltarea unor noi conexiuni între creier şi membrele afectate.

“Beneficiile cresc cu timpul, chiar şi atunci când stimulatorul nu funcţionează”, a adăugat Melanie Moritz.

Mai presus de toate, amploarea acestui studiu este cea care marchează un pas înainte considerat crucial. Până în prezent, cercetările în acest domeniu au implicat doar câţiva pacienţi izolaţi, cu rezultate impresionante, dar insuficiente pentru a concluziona dacă astfel de instrumente sunt viabile în viaţa de zi cu zi.

Când ar putea ajunge pe piață

Noul studiu a fost realizat la nivel global pe 60 de pacienţi, un eşantion fără precedent. Deşi nu toţi au înregistrat progrese notabile, aproape trei sferturi dintre ei au avut de beneficiat de pe urma dispozitivului.

În acest stadiu, rezultatele obţinute le permit reprezentanţilor de la Onward să înceapă negocieri imediate cu autorităţile sanitare de reglementare din mai multe ţări, inclusiv cu cele din Statele Unite.

“Niciodată nu putem să prezicem când vom obţine o autorizare”, a explicat cercetătorul Gregoire Courtine, care a supervizat studiul şi care face parte din echipa start-upului Onward. “Dar, după părerea mea, vom putea să îl comercializăm până la sfârşitul anului în Statele Unite, apoi imediat după aceea şi în Europa”, a adăugat el.

În schimb, în raport cu stadiul în care se află cercetarea medicală în prezent, vor trebui să treacă mai mulţi ani înainte ca pacienţii tetraplegici să aibă acces în mod frecvent la implanturi care să le permită să meargă din nou.

Rămâne o mare necunoscută: preţul noului dispozitiv. “Nu a fost încă stabilit”, a recunoscut Gregoire Courtine, care promite că obiectivul specialiştilor de la Onward este acela ca preţul să rămână “accesibil”.

Citeste mai mult

NATIONAL

SUA spun că s-au aflat „în imposibilitatea” de a oferi ajutor Iranului după prăbușirea elicopterului lui Ebrahim Raisi, „în mare parte din motive logistice”

Publicat

in

Statele Unite au anunțat luni că nu au fost în măsură, în mare parte din motive logistice, să accepte o cerere de asistență din partea Iranului venită în urma accidentului de elicopter din weekend în care a murit președintele Ebrahim Raisi, Washingtonul prezentându-și condoleanțele pentru decesul acestuia, scrie Reuters.

Varzaghan, nord-vestul Iranului, locul prăbușirii elicopterului în care se afla președintele iranian Ebrahim Raisi, 20 mai 2024. Foto: Azin HAGHIGHI / AFP / Profimedia

Această rară solicitare a Iranului, care consideră SUA și Israelul drept principalii săi adversari, a fost dezvăluită de Departamentul de Stat, în cadrul unei conferințe de presă.

„Ne-a fost solicitată asistență de către guvernul iranian. Le-am spus clar că le vom oferi ajutor, așa cum am face ca răspuns la orice solicitare din partea unui guvern străin în acest tip de situație”, a declarat în fața presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

„În cele din urmă, în mare parte din motive logistice, nu am fost în măsură să oferim această asistență”, a spus Miller, fără a oferi alte detalii.

Epava carbonizată a elicopterului care s-a prăbușit duminică, în care se aflau Raisi, ministrul de externe Hossein Amirabdollahian și alți șase pasageri și membri ai echipajului, a fost găsită luni dimineață, după o căutare care s-a întins pe parcursul nopții, în condiții meteorologice extrem de dificile.

Iranul nu a oferit încă nicio explicație oficială cu privire la cauza prăbușirii elicopterului Bell 212 de fabricație americană în munții din apropierea graniței cu Azerbaidjanul.

Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că Teheranul ar putea da vina pe Washington, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a răspuns: „Statele Unite nu au avut niciun rol în acest accident”.

„Continuăm să monitorizăm situația, dar nu avem nicio perspectivă asupra cauzei accidentului”, a adăugat Austin, citat de Reuters și AFP.

Prăbușirea avionului s-a produs într-un moment în care disensiunile interne din Iran, cauzate de o serie de crize politice, sociale și economice, s-au înmulțit. Conducătorii clerici ai Iranului se confruntă cu presiuni internaționale în legătură cu programul nuclear al Teheranului și cu aprofundarea legăturilor militare cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, Austin a negat orice îngrijorare a SUA cu privire la faptul că accidentul ar putea avea implicații imediate de securitate în Orientul Mijlociu.

„Nu văd neapărat un impact mai larg, regional, asupra securității în acest moment”, a precizat el.

Conform constituției Republicii Islamice, noi alegeri prezidențiale trebuie organizate în termen de 50 de zile. De altfel, presa de stat a anunțat, conform AFP, că autoritățile au decis să țină alegeri prezidențiale pe data de 28 iunie

Suzanne Maloney, cercetătoare din cadrul think tank-ului Brookings Institution, specializată în chestiuni care au legătură cu Iranul, a explicat că ayatollahul Ali Khamenei și serviciile de securitate iraniene vor încerca să evite orice percepție de vulnerabilitate în timpul perioadei de tranziție.

„Prin urmare, m-aș aștepta la un Iran timid și reactiv, care ar putea fi mai reticent la riscuri pe termen scurt, dar, în mod paradoxal, mai periculos dacă se percepe în defensivă”, a spus Maloney.

Zi de doliu naţional în Turcia, decretată de Erdogan

Tot luni, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a decretat luni o zi de doliu naţional după moartea lui Ebrahim Raisi.

„În timpul şedinţei de guvern, am decis să declaram o zi de doliu naţional în ţara noastră pentru a împărtăşi durerea profundă trăită de poporul iranian”, a declarat liderul de la Ankara, într-un discurs televizat.

„Transmitem din nou condoleanţe fraţilor noştri iranieni”, a mai spus Erdogan, care a afirmat anterior în cursul zilei de luni că „ne rugăm pentru mila lui Dumnezeu pentru dragul meu coleg şi frate” Ebrahim Raisi.

Ministrul turc al transporturilor Abdulkadir Uraloglu a precizat că elicopterul la bordul căruia se afla preşedintele iranian nu avea „sistem de semnalizare” sau acesta nu funcţiona în momentul prăbuşirii duminică a aparatului de zbor.

„Am stabilit că sistemul de semnalizare al elicopterului era probabil stricat sau că (aparatul de zbor) nu avea un sistem de semnalizare”, a declarat presei ministrul turc, potrivit Agerpres.

Ankara, care a trimis duminică seara o dronă Akinci în zona accidentului, a afirmat luni că dispozitivul său a făcut posibilă localizarea epavei elicopterului la bordul căruia se afla preşedintele Raisi, descoperită în zorii zilei de luni în nord-vestul Iranului.

Preşedintele Erdogan, care se mândreşte deseori cu dezvoltarea industriei de apărare a Turciei, a salutat luni seara „rolul activ” pe care l-a avut drona turcească în localizarea epavei elicopterului.

Autorităţile iraniene au mai anunţat luni că procesiunea funerară pentru preşedintele Raisi va avea loc miercuri la Teheran.

Citiți și:

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend