Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Suma adunată de FR Gimnastică din donații, după semnalul de alarmă tras înainte de JO 2024

Publicat

in

​Federaţia Română de Gimnastică anunța în decembrie 2023 că nu are bani pentru pregătirea lotului înainte de participarea la Jocurile Olimpice de la Paris 2024 și făcea apel la donații, iar Europa Liberă anunță că a fost strânsă suma de 300.000 de euro, din care au fost cumpărate aparate noi.

Ana BărbosuFoto: CHRISTOF STACHE / AFP / Profimedia

>> SOS Gimnastica românească – Cât de grave sunt în realitate problemele sportului în care am dat-o lumii pe Nadia Comăneci

Federaţia Română de Gimnastică a primit donaţii în valoare de 300.000 de euro

La începutul lunii decembrie 2023, preşedinta Federaţiei Române de Gimnastică, Carmencita Constantin, trăgea un semnal de alarmă: în prag de an olimpic, cu revenirea echipei feminine la Jocurile Olimpice, după 12 ani de pauză, fondurile instituţiei erau epuizate.

FR de Gimnastică nu avea bani în conturi nici măcar pentru cantonamentele sportivelor în străinătate, în săli de gimnastică dotate cu aparate similare celor pe care vor concura fetele la Paris, în august.

Apelul a avut rezultate neaşteptate. Inclusiv companii care niciodată nu au făcut vreo donaţie au bătut la uşa Federaţiei pentru a întreba cum şi cu ce pot ajuta.

Astfel s-au strâns 300.000 de euro, povesteşte preşedinta Federaţiei de Gimnastică.

Carmencita Constantin spune că a decis ca, din donaţiile strânse, să cumpere aparate noi de gimnastică pentru principala sală de antrenament a gimnastelor din lotul olimpic, de la Complexul „Sydney 2000” din Izvorani.

Astfel, până la olimpiada din vară, Federaţia nu va mai fi obligată să trimită echipa în străinătate şi nu va mai fi nevoie de deplasări costisitoare.

La Olimpiada de la Paris, care începe pe 26 iulie şi durează până pe 11 august, echipa feminină de gimnastică va concura la toate aparatele.

Federaţia de Gimnastică şi-a propus calificarea echipei feminine în finală, adică în Top 8, dar şi calificarea măcar a unei gimnaste în finala la individual compus şi calificarea în finale la cel puţin două aparate a cât mai multor sportive.

Lotul olimpic extins de gimnastică feminină este compus din 15 atlete: Ana Bărbosu, Maria Ceplinschi, Lilia Cosman, Ioana Danciu, Amalia Ghigoarţă, Ella Oprea Creţu, Andreea Preda, Laura Jurca (antrenori Patrick Kienes, Corina Moroşan, Florin Cotuţiu, Daymon Jones), Sabrina Maneca Voinea, Amalia Puflea (antrenori Camelia Voinea, Cristian Moldovan şi Lăcrămioara Moldovan), Alexia Vânoagă, Miruna Botez, Alexandra Florea, Teodora Stoian şi Bianca Vişovan (antrenori Carmen Traicu, Ciprian Creţu).

Doar o parte dintre ele vor merge la JO 2024 – echipa finală va fi selecţionată în iunie, scrie News.ro.

>> Începe CE Gimnastică 2024 – Gimnastele care vor reprezenta România la Rimini

  • Campionatul European feminin a debutat joi, la Rimini, cu calificările, iar echipele României, senioare şi junioare, se află între participante.

De știut:

  • Conform siteului oficial al FRG, bugetul alocat la începutul anului pentru gimnastică în 2023 a fost unul de 6.200.150 lei. A patra în ierarhie după FR Canotaj, FR Natație și Pentatlon Modern și FR Lupte.
  • Costurile totale de antrenament înainte de Jocurile Olimpice de la Paris sunt de aproximativ două milioane de euro.
  • Echipa feminină de gimnastică a României (în componența Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Andreea Preda, Amalia Ghigoarță, Lilia Cosman și Ella Oprea Crețu) s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, după ce a terminat pe locul 10 în calificările de la Campionatul Mondial de la Anvers.
  • Cu 12 medalii olimpice în palmares, din care trei de aur, echipa feminină a României a participat ultima dată la JO la ediţia din 2012, când a obţinut medalia de bronz, în componenţa Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Larisa Iordache, Diana Bulimar, Diana Chelaru.
  • La masculin, România are un singur reprezentant: Andrei Muntean s-a clasat pe locul 30 în întrecerea individuală, cu 80.665 puncte, şi va participa pentru a doua oară la Jocurile Olimpice, după Rio 2016.

Rezultatele României în proba pe echipe de-a lungul participării la Jocurile Olimpice

2016 / 2020 nu a participat

2012 – medalie de bronz (Diana Bulimar, Diana Chelaru, Larisa Iordache, Sandra Izbașa, Cătălina Ponor)

2008 – medalie de bronz (Andreea Acatrinei, Gabriela Drăgoi, Andreea Grigore, Sandra Izbașa, Steliana Nistor, Anamaria Tămârjan)

2004 – medalie de aur (Oana Ban, Alexandra Eremia, Cătălina Ponor, Monica Roșu, Nicoleta Daniela Șofronie, Silvia Stroescu)

2000 – medalie de aur (Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presăcan, Andreea Răducan)

1996 – medalie de bronz (Simona Amânar, Gina Gogean, Ionela Loaieș, Alexandra Marinescu, Lavinia Miloșovici, Mirela Țugurlan)

1992 – medalie de argint (Cristina Bontaș, Gina Gogean, Vanda Hădărean, Lavinia Miloșovici, Maria Neculiță, Mirela Pașca)

1988 – medalie de argint (Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Daniela Silivaș, Camelia Voinea)

1984 – medalie de aur (Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Elena Grigoraș, Simona Păucă, Mihaela Stănuleț, Ecaterina Szabo)

1980 – medalie de argint (Nadia Comăneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Cristina Elena Grigoraș, Melita Ruhn, Dumitrița Turner)

1976 – medalie de argint (Nadia Comăneci, Mariana Constantin, Georgeta Gabor, Anca Grigoraș, Gabriela Trușcă, Teodora Ungureanu)

1972 – locul 6 (Elena Ceampelea, Alina Goreac, Anca Grigoraș, Paula Ioan, Marcela Păunescu, Elisabeta Turcu)

1968 – nu a participat

1964 – locul 6 (Elena Ceampelea, Cristina Doboșan, Atanasia Ionescu, Sonia Iovan, Elena Leușteanu, Emilia Vătășoiu)

1960 – medalie de bronz (Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Leușteanu, Elena Mărgărit, Elena Săcălici, Emilia Vătășoiu)

1956 – medalie de bronz (Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Leușteanu, Elena Mărgărit, Elena Săcălici, Emilia Vătășoiu)

1952 – locul 9 (Elisabeta Abrudeanu, Teofila Băiașu, Helga Bîrsan, Olga Göllner, Ileana Gyarfaș, Olga Munteanu, Stela Perin, Eveline Slavici)

1928 / 1936 / 1948 / 1952 nu a participat.

Ultima medalie de aur cucerită de România în proba pe echipe de la JO – Ediția din 2004, Atena

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

De ce în Germania, Olanda sau Austria e legal să evadezi din închisoare. Cu o condiție

Publicat

in

Evadarea lui Mohamed Amra, un traficant de droguri poreclit „Musca”, care a reușit să fugă marți dintr-o dubă a poliției franceze într-o ambuscadă în care doi ofițeri au murit, a adus pe agenda europeană o dezbatere aparent stranie: nu cumva există o eroare în legea multor țări, lege care a ajuns să „încurajeze” fuga din închisoare?

Inchisoare din GermaniaFoto: Norbert Millauer / AFP / Profimedia Images

Mai multe ziare din Olanda, inclusiv De Telegraaf și NL Times, arată că Franc Weerwind, ministrul olandez pentru protecție juridică, a fost interpelat în parlamentul de la Haga zilele trecute. În prezent, legislația olandeză nu incriminează evadările din închisori și centre de detenție psihiatrică, atât timp cât cei încarcerați nu comit o altă infracțiune în timpul evadării.

Nu înseamnă că dacă ai fugit poți deveni liber, ci că ești reîntors, dacă ești prins, în închisoare, fără pedepse suplimentare.

Se pedepsesc nu fugarii, ci cei care îi ajută

Dacă fugarii sunt capturați, ei sunt trimiși înapoi la centrul de detenție în care își executau pedeapsa, fără deschiderea vreunei acțiuni penale împotriva lor. Cu această condiție: să nu fie ajutați și să nu comită infracțiuni în timpul fugii.

Este incriminată în schimb oferirea de ajutor în vederea unor evadări, cu până la 4 ani de închisoare. Ceea ce actualului ministru olandez, ministrul Franc Weerwind, i se pare anormal.

Olanda lucrează la un proiect de incriminare a evadărilor

„Împărtășesc punctul de vedere că este lipsit de logică să nu pedepsești evadarea din detenție în timp ce ajutarea unei alte persoane să fugă este pedepsibilă”, a declarat ministrul Franc Weerwind în parlament.

Demnitarul a amintit de asemenea că a inițiat un proiect de armonizare a pedepselor încă din 2019. Proiectul s-a împotmolit la nivelul ministerului justiției și securității și Weerwind afirmă că nu știe de ce funcționarii din minister i-au acordat o prioritate atât de scăzută.

În Olanda ministrul pentru protecție juridică este unul fără portofoliu direct, el fiind asociat ministerului justiției.

Weerwind a promis în parlamentul olandez că un proiect de incriminare a evadărilor din închisoare va fi finalizat vara aceasta, însă el este un membru centrist al partidului Democrații 66, care nu face parte din noua coaliție de guvernare din 4 partide care va da următorul guvern olandez.

Indiferent dacă rotițele birocratice se vor mișca mai rapid sub noul executiv, cel mai de dreapta din ultimele decenii pentru Olanda, cert este că și în alte țări legislația penală nu pedepsește evadările deținuților din închisori.

Germania recunoaște „impulsul de a fi liber” ca făcând parte din natura umană

O analiză comparativă privind practicile din domeniul penal, publicată anul trecut la Universitatea Oxford, arată că în filosofia juridică germană impulsul natural de a fi liber („der natürliche Drang nach Freiheit”) este considerat atât de intrisec naturii umane încât nu poate fi justificabilă moral incriminarea „instinctiului de a evada”. Asta indiferent câte tentative face deținutul sau gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat.

Această regulă împotriva pedepsirii celor care evadează fără a provoca prejudicii materiale sau vătămare altor persoane face parte din legislația germană din anii 1800. Se bazează pe Articolul 2 din Constituția Germaniei, care stipulează că „libertatea unei persoane este inviolabilă”.

Raționamentul statului german este că încarcerarea încalcă oricum libertatea individuală și, prin urmare, contravine naturii umane.

Ca atare, un deținut care încearcă să evadeze nu face decât să acționeze în conformitate cu impulsul său natural de a fi liber, garantat în Articolul 2 din Constituție, și pedepsirea suplimentară a sa pentru acest lucru nu poate fi justificată din punct de vedere moral.

Cazul Rachid Chouakri

Acest principiu a fost ilustrat chiar de un caz de la începutul anului trecut. Rachid Chouakri, un deținut condamnat la închisoare pe viață în Germania pentru uciderea prin strangulare în 2013 a unei vârstnice în vârstă de 76 de ani, a reușit să scape din detenție sărind pe fereastra unei instanțe din orașul Regensburg.

Chouakri a compărut din nou în fața instanței pentru a fi judecat pentru atacarea unor gardieni ai penitenciarului la care își executa pedeapsa. Însă după ce a fost prins câteva zile mai târziu în Franța după o vânătoare internațională, el a fost trimis înapoi la penitenciar, fără ca împotriva sa să fie formulate noi acuzații în legătură cu evadarea.

La fel ca în Olanda însă, legislația germană incriminează prin Secțiunea 120 a codului său penal ajutorarea unor deținuți să evadeze și se face distincție între 3 situații distincte: evadările în urma unor revolte în închisoare​, eliberarea intenționată a deținuților din arest sau de sub controlul puterii de stat (de exemplu, de către un gardian sau o escortă) și eliberarea intenționată a unor deținuți de către alți funcționari publici.

Chouakri a sărit pe un geam uitat descuiat în timp ce avea o întrevedere între 4 ochi cu avocatul său (FOTO: Imago Stock and People / Profimedia Images)

Ce alte țări le permit deținuților să evadeze fără să fie pedepsiți

Acest principiu consfințit în dreptul penal german se regăsește și în cel olandez într-o formă ușor diferită. Olanda consideră, până la eventuala schimbare a legii cel puțin, că tentativele de evadare sunt o manifestare a dreptului natural inalienabil al omului de a-și urmări libertatea și fericirea.

Însă în accepțiunea olandeză se consideră de asemenea că dreptul unui inculpat de a nu se autoincrimina în cadrul procedurilor judiciare este asemănător cu dreptul său de a încerca să evadeze, întrucât el ar contribui la propria pedepsire dacă nu profită de ambele.

Alte țări care au legi asemănătoare în domeniu sunt:

  • Elveția: conceptual asemănător cu abordarea olandeză, Țara Cantoanelor leagă dreptul de a evada de „Selbstbegünstigung” (favorizare de sine, autofavorizare), atât timp cât aceasta nu produce prejudicii altora. Guvernul elvețian consideră, la fel ca cel olandez, că dreptul de a nu te autoincrimina și de a evada sunt exemple de autofavorizare;
  • Austria: recunoaște dorința inerentă a deținuților de a fi liberi („Freiheitsdrang”) și, ca atare, nu are nicio lege care să incrimineze evadările fără violență;
  • Mexic: se inspiră din abordarea germană și recunoaște că dorința de libertate este o componentă esențială a naturii umane și, prin urmare, un drept uman de bază. Articolul 154 din Codul Penal mexican prevede că „nicio sancțiune nu va fi aplicată prizonierului care evadează, cu excepția cazurilor în care acționează concertat [cu alții pentru a evada];
  • Belgia: la fel ca în alte țări cu filosofii asemănătoare, un deținut nu poate fi pus sub acuzare pentru evadare decât în ​​cazul în care săvârșește alte fapte pentru a-și atinge scopurile (violență, amenințări, furt, distrugerea de bunuri, luare de ostatici, etc). Belgia leagă de asemenea dreptul de a evada de cel de a urmări propria fericire și libertate;
  • Suedia: nu are nicio lege care să incrimineze evadarea, dacă a fost comisă fără a săvârși alte infracțiuni. Însă evadații prinși se pot aștepta la o înăsprire a regimului de detenție după ce se întorc la închisoare, situație valabilă de altfel și pentru unele din celelalte țări menționate, deși regulile diferă de la caz la caz.

Ce prevede legislația din România privind evadarea

În România evadarea și tentativa de evadare sunt incriminate de Art. 285 al Codului Penal. Acesta prevede că:

(1) Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Alineatele (4) și (5) prevăd de asemenea că pedeapsa aplicată pentru evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din pedeapsă inițială, la data evadării, și că tentativa de evadare se pedepsește și ea.

Franța, țară în care evadarea lui Mohamed Amra a reaprins dezbaterile în Olanda, pedepsește evadarea cu 3 ani de închisoare.

Pedeapsa poate crește la 5 ani de închisoare dacă fapta este evadarea prin violență sau coruperea unor funcționari. Asta indiferent dacă aceste fapte sunt comise de terțe părți care l-au ajutat pe deținut să fugă, și până la 10 ani de închisoare dacă în timpul faptelor au fost folosite arme de foc, explozivi, substanțe incendiare sau toxice, sau dacă ele au fost comise de bande infracționale organizate.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu l-a felicitat pe Andrej Plenkovic, pentru obţinerea celui de-al treilea mandat ca premier al Croaţiei

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe Andrej Plenkovic pentru cel de-al treilea mandat de prim-ministru al Croaţiei şi a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare să conosolideze în continuare cooperarea bilaterală şi cea din cadrul UE şi NATO.

„Îl felicit pe Andrej Plenkovic pentru al treilea mandat de prim-ministru al Croaţiei. Aşteptă cu nerăbdare să consolidăm împreună, în continuare cooperarea bilaterală, precum şi colaborarea noastră în cadrul UE şi NATO”, a scris Marcel Ciolacu, duminică pe reţeaua X, fostă Twitter.

Parlamentul croat a aprobat vineri un guvern dominat de partidul conservator pro-european HDZ, condus de prim-ministrul Andrej Plenkovic, care a obţinut al treilea mandat pentru această funcţie în urma alegerilor parlamentare de luna trecută, transmite Reuters.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend