Cel mai educat județ din România a fost dezvăluit. Clasamentul unităților administrative în funcție de absolvenții de studii universitare a fost făcut conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ce sunt bazate pe Recensământul Populației și Locuințelor din 2021.

Care este cel mai educat județ din țară

Conform datelor INS, clasamentul celor mai educate județe ale României este condus de București. În Capitală, 35,14% din populație este absolventă de studii universitare. Podiumul este completat de Ilfov și Cluj, cu procente de 25,13%, respectiv 24,60%.

Locul al patrulea în top este ocupat de Timiș, cu 22,01% din populație care a finalizat studii universitare. Pe locul al cincilea în clasament se situează Brașov, cu un procent de 20,70%.

La capătul celălalt al clasamentului, cu cele mai mici procente din locuitori absolvenți de studii universitare, se află: Vaslui, Călărași și Botoșani, cu 7,20%, 7,35% și, respectiv, 7,90%. Iată cum arată întregul clasament:

1. Bucureşti 35.14%
2. Ilfov 25.13%
3. Cluj 24.60%
4. Timiş 22.01%
5. Braşov 20.70%
6. Constanţa 18.23%
7. Sibiu 18.02%
8. Bihor 16.56%
9. Iaşi 16.12%
10. Argeş 15.99%
11. Dolj 15.99%
12. Hunedoara 15.75%
13. Arad 15.63%
14. Prahova 14.82%
15. Alba 14.43%
16. Gorj 14.24%
17. Vâlcea 13.50%
18. Mureş 13.04%
19. Maramureş 12.42%
20. Caraş-Severin 12.39%
21. Galaţi 12.24%
22. Sălaj 11.83%
23. Satu Mare 11.74%
24. Brăila 11.68%
25. Mehedinţi 11.26%
26. Dâmboviţa 11.14%
27. Harghita 10.86%
28. Bistriţa-Năsăud 10.81%
29. Covasna 10.52%
30. Buzău 10.38%
31. Neamţ 10.31%
32. Olt 10.27%
33. Bacău 10.04%
34. Suceava 9.96%
35. Tulcea 9.88%
36. Vrancea 9.49%
37. Ialomiţa 8.80%
38. Teleorman 8.66%
39. Giurgiu 8.54%
40. Botoşani 7.90%
41. Călăraşi 7.35%
42. Vaslui 7.20%

România, codașă în UE referitor la numărul absolvenților de studii universitare

Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc în topul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul tinerilor absolvenți de învățământ universitar. Mai puțin de 25% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 24 și 35 de ani au studii superioare, în timp ce media europeană este de 42%.

Uniunea Europeană are obiectivul ca până în anul 2030, 45% din populația blocului comunitar din aceeași grupă de vârstă să aibă studii superioare. Aproape o jumătate dintre țările membre UE au atins deja acest obiectiv. Printre acestea se numără: Irlanda (62%), Luxemburg (61%), Cipru (59%), Lituania (58%), Țările de Jos (56%), Suedia (52%), Spania și Belgia (ambele 51%), Franța (50%), Danemarca (49%), Slovenia (47%), Letonia (46%) și Grecia (45%).

Pe de altă parte, în afară de România, cele mai mici ponderi au fost înregistrate de țări membre UE precum Italia (29%) și Ungaria (32%).

Datele Eurostat au mai arătat că în privința absolvirii unor studii universitare se menține diferenţa de gen. Ponderea femeilor care au studii superioare este semnificativ mai mare decât cea a bărbaţilor: de 48% spre deosebire de 37%.

În ciuda faptului că procentul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Prin urmare, disparitatea între femei şi bărbaţi a crescut de-a lungul timpului.

Eurostat a mai pus în evidență și diferența referitoare la grupele de vârstă în ceea ce privește nivelul de educaţie în 2021: 37% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, spre deosebire de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.

Florin Spătaru, consilier de stat al premierului și fost ministru al Economiei, a vorbit despre bugetul României pentru 2024.

Florin Spătaru a precizat că ”acest buget se bazează pe o estimare în ceea ce privește creșterea PIB-ului României și creșterea economică din 2024”.

Florin Spătaru, despre bugetul pentru 2024

„Salariile profesorilor au fost majorate și în 2023 – și atunci procentele care sunt văzute în bugetul din 2024, așa cum a fost propus de către Ministerul de Finanțe, vin să acopere ceea ce s-a promis prin acel protocol. Avem cea mai mare creștere, într-adevăr, la Educație, dar avem în același timp o creștere semnificativă a bugetelor pentru investiții. Cred că este mesajul cel mai important pe care această coaliție îl transmite și Guvernul României îl transmite”, a spus fostul ministru.

”Ne bazăm și pe o diminuare a ratei inflației”

„136 de miliarde aproximativ, bani care se vor regăsi în investiții, pentru că aceste investiții vor genera la rândul lor taxe, dar generează locuri de muncă, generează creștere economică. Practic, acest buget se bazează pe o estimare în ceea ce privește creșterea PIB-ului României și creșterea economică din 2024, dar pe de altă parte ne bazăm și pe o diminuare a ratei inflației, în așa fel încât să putem să avem un buget realist, cu o împărțire echitabilă a sumelor către celelalte ministere, fără să afectăm cele două sectoare importante, Educația și investițiile din România”, a continuat Florin Spătaru, conform b1tv.ro.