CFR SA riscă să ajungă în situația de a nu mai putea achita salariile angajaților dacă nu este aprobat Contractul de activitate și performanță pentru perioada 2026-2030.

Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane susține că administrația CNCF „CFR” SA le-a transmis sindicaliștilor, în cadrul întâlnirii de joi, 13 august 2026, că societatea nu va putea asigura plata salariilor în lipsa aprobării Contractului de activitate și performanță 2026–2030.

Problema ar fi generată de un blocaj administrativ între mai multe instituții ale statului și nu de activitatea companiei sau a angajaților.

„Dacă nu este aprobat Contractul de activitate și performanță 2026–2030, compania nu va putea asigura plata salariilor”, susține Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane.

Citește și : Uzina Mecanică Sadu renaște. Încep angajările și se pregătesc negocieri cu americanii de la US Ballistics pentru producția de muniție

Contractul stabilește cadrul în care CFR SA își desfășoară activitatea în următorii ani și este necesar pentru funcționarea companiei în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Potrivit sindicaliștilor, Ministerul Justiției a restituit neavizat proiectul Contractului de activitate și performanță 2026–2030. Motivul invocat ar fi faptul că documentul nu poate fi adoptat înainte de aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026–2030.

Ministerul Justiției ar fi avertizat, de asemenea, că adoptarea Contractului fără respectarea acestei succesiuni ar putea duce la suspendarea și ulterior la anularea actului în contencios administrativ.

Sindicatele susțin că astfel s-a creat un blocaj administrativ care poate avea consecințe directe asupra CFR SA și angajaților săi.

Federația atrage atenția că problema poate afecta întregul sistem feroviar și ar putea duce la declanșarea unui conflict de muncă.

„Neplata salariilor nu este doar o problemă socială. Înseamnă mii de familii rămase fără veniturile pentru care oamenii au muncit și poate genera un conflict de muncă de amploare”, transmit sindicaliștii.

Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane avertizează că, în cazul în care conflictul de muncă se agravează și angajații ajung să refuze continuarea activității, circulația feroviară ar putea fi serios perturbată.

„Nu amenințăm cu oprirea căii ferate. Avertizăm că aceasta poate deveni consecința unei situații pe care salariații nu au creat-o”, precizează Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane.

În acest context, sindicaliștii solicită intervenția de urgență a Guvernului și a Ministerului Transporturilor pentru deblocarea procedurilor administrative și aprobarea documentelor necesare funcționării CFR SA.

Citește și : A treia alertă de dronă în Tulcea în aceeași zi. Două avioane F-18 spaniole, ridicate de urgență de la sol. A fost emis RO-ALERT

„Nu este normal ca, după ce și-au făcut meseria, feroviarii să fie puși să aștepte salariile până când instituțiile statului termină de plimbat documentele între ele”, transmit sindicaliștii.

„Salariile trebuie plătite”, spun sindicaliștii.

Casa magicianului Robert Tudor va arăta, cu certitudine, fabulos. Pentru că atât el, cât și soția lui, Elena, își doresc să aibă o locuință desprinsă din reviste, cei doi au apelat la un designer de interior. Acesta le-a realizat o simulare a rezultatului final, iar magicianul a împărtășit cu fanii săi imagini care dezvăluie cum va arăta casa după finalizarea lucrărilor.

Robert Tudor și-a achiziționat doar materiale premium. Locuința va avea încălzire în pardoseală, dar și un sistem de circulare a aerului, care recuperează aerul proaspăt și îl elimină pe cel viciat.

Citeste si Robert Tudor, peripeții în drum spre vacanță. Magicianul a fost oprit la graniță și amendat cu 400 de euro: „Aveți grijă dacă ajungeți prin Bulgaria”

În acest scop, Robert Tudor a apelat la un designer din Chișinău, cu experiență dobândită la Londra și Paris.

livingul înainte și după

Câștigătorul sezonului 2 Power Couple România a ținut să menționeze că încăperea sa preferată din toată casa este dormitorul matrimonial. De asemenea, își dorește să aibă și propriul birou, unde intenționează să bage și o canapea pe care să doarmă în situațiile în care… sforăitul o va deranja pe soția lui.

zona liftului înainte si după

Stadiul lucrărilor la casă este unul destul de avansat, și anume tencuiala mecanizată.

„Designerul e din Chișinău, l-a văzut soția mea pe Instagram, a lucrat prin Londra, Paris. Vrea să vă arăt cât de mișto a făcut. Facem poză la living și vă arăt și cum o să arate la sfârșit. Aici liftul. Vă duc și la subsol, sauna, baia, iar camera care îmi place mie foarte mult este camera matrimonială. Biroul este doar al meu, deși soția nu prea e de acord, e mare, imens, o să pun și o canapea aici că dacă e să sforăi, să vin aici.

Urmează tencuiala mecanizată și îi dăm bătaie. Urmează să vă arăt mansarda și dressingul și ce mai am„, a povestit Robert Tudor pe TikTok în timp ce le făcea urmăritorilor săi cunoștință cu imensa locuință aflată în construcție.

@magicianulroberttudor Asa va arata casa vazuta prin ochii designerului @dobreansky_design #magicianulroberttudor #foryou #fyp ♬ sunet original – Magicianul Robert Tudor

Konstantinos Passaris, supranumit „Fiara din Balcani”, va rămâne în detenție, după ce Tribunalul Dolj i-a respins definitiv cererea de eliberare condiționată din Penitenciarul Craiova.

Konstantinos Passaris rămâne după gratii

Grecul, condamnat pe viață în România pentru faptele comise în urmă cu peste două decenii, nu i-a convins pe magistrați că și-a schimbat suficient comportamentul pentru a putea reveni în libertate.

Decizia Tribunalului Dolj vine după ce Judecătoria Craiova a respins o solicitare similară în iunie 2026. Passaris execută în România o condamnare pe viață pentru omor deosebit de grav și se află în detenție de peste 24 de ani.

Din punct de vedere al perioadei executate, acesta a depășit pragul minim de 20 de ani prevăzut pentru analizarea posibilității liberării condiționate. Instanța a considerat că îndeplinirea criteriului privind durata pedepsei nu este, totuși, suficient.

Potrivit judecătorului, pentru a putea beneficia de liberare condiționată, Passaris trebuie să demonstreze că este „stăruitor în muncă, disciplinat și că oferă dovezi temeinice de îndreptare”, fiind luate în calcul și antecedentele sale penale.

Citește și : Procurorii britanici cer ca Andrew și Tristan Tate să rămână în spatele gratiilor, invocând riscul de fugă și intimidarea martorilor

„Instanţa reţine că, pe durata executării pedepsei, persoana privată de libertate a fost sancţionată disciplinar de 9 ori pentru abateri disciplinare diverse şi recompensat de 9 ori cu ridicarea măsurii disciplinare aplicate anterior şi de 41 de ori cu suplimentarea drepturilor.

A parcurs 13 programe educaţionale, 4 programe de asistenţă psihologică şi 3 programe de asistenţă socială obligatorii. De asemenea, a participat la 5 programe moral religioase, la 11 activităţi psihologice, la 3 activităţi sociale şi la 116 activităţi educaţionale, facultative. A refuzat un program de asistenţă psihologică obligatoriu, pe care l-a parcurs ulterior, şi o consiliere moral religioasă. A fost exclus de la un campionat sportiv. A fost selecţionat pentru patru vizite în comunitate. A beneficiat de consiliere educaţională, psihologică şi socială, îndeplinind recomandările din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.

Fiind avute în vedere aceste menţiuni, instanţa apreciază că persoana privată de libertate a adoptat o conduită relativ normală în decursul executării hotărârii penale, conformă regulilor de deţinere, însă nu s-a remarcat prin comportamentul său în asemenea măsură încât să creeze convingerea instanţei în sensul că s-a atins scopul pedepsei, acela de a asigura o transformare a persoanei condamnate, prin înlăturarea acelor deprinderi ce au constituit factori declanşatori în executarea activităţii ilicite”, a explicat judecătorul, potrivit Agerpres.

Astfel, deși instanța a constatat că Passaris a avut o conduită „relativ normală” și a participat la numeroase activități și programe de reintegrare, magistrații nu au considerat că acestea sunt suficiente pentru a demonstra transformarea necesară în vederea liberării condiționate.

Cine este „Fiara din Balcani”

Konstantinos Passaris este unul dintre cei mai cunoscuți infractori străini condamnați în România.

Grecul a fost condamnat la închisoare pe viață după ce a comis în România un dublu asasinat și un jaf armat. El a ajuns în atenția autorităților române după o perioadă în care avea deja un trecut infracțional extrem de violent în Grecia.

Citește și : Șapte arestați după atacul din Cluj asupra ambulanței ”care fură copii”. Printre aceștia, o femeie care ar fi aruncat piatra ce a spart parbrizul mașinii

În statul elen, Passaris fusese condamnat pentru mai multe infracțiuni și a reușit în februarie 2001 să evadeze din închisoare, după ce i-a ucis pe cei doi polițiști care îl escortau.

Potrivit informațiilor din dosarul său, Passaris a fost implicat în peste 20 de fapte penale comise în Grecia înainte de a ajunge în România.

În timp ce ANNA își vede de viața ei, fără să pară prea afectată de scandalul izbucnit după episodul de pe Transfăgărășan, pentru pensionarul SRI, lucrurile s-ar fi complicat serios. Povestea lui de iubire interzisă a ajuns nu doar în presa din România, ci și peste graniță, în publicația italiană La Stampa, dar și la urechile soției.

Nevasta bărbatului ar fi aflat din presă despre relația acestuia cu ucraineanca ANNA. Deși cei doi nu ar mai locui împreună din luna mai, femeia nu ar fi știut că soțul ei este implicat într-o relație extraconjugală.

Vezi și Ce pensie încasează pensionarul amorez care și-a desenat iubirea pe stâncile de pe Transfăgărășan. Mașina cu care o plimbă pe Anna ar fi luată în leasing, iar ratele, plătite de soția încornorată

După apariția informațiilor în presă, membrii familiei i-ar fi cerut fostului angajat al SRI explicații pentru gestul care a atras atenția tuturor. Întrebările ar fi fost cu atât mai incomode cu cât bărbatul ar fi căsătorit de 25 de ani și are un fiu major.

Conform surselor Cancan, pensionarul SRI ar fi susținut că numele scrijelit pe stâncă nu ar fi avut nicio legătură cu o femeie sau cu o poveste de dragoste. În versiunea lui, ar fi fost vorba despre „karmă”, un mesaj pe care ar fi vrut să-l transmită Universului.

Situația devine și mai complicată dacă ținem cont de faptul că soții nu ar mai fi locuit împreună din luna mai. Bărbatul de 55 de ani ar fi plecat frecvent de acasă, iar perioadele în care revenea nu erau tocmai liniștite. În acest timp, pensionarul a fost văzut cu ANNA, inclusiv în localuri din România și în vacanță în Croația.

Un alt episod care ar fi amplificat tensiunile din familie este legat de fiul bărbatului. Sursele citate susțin că, de ziua acestuia, fostul angajat al SRI nu l-ar fi contactat. Deși familia ar fi așteptat un gest firesc din partea tatălui, acesta s-ar fi aflat, potrivit acelorași surse, alături de Anna, continuând povestea care avea să devină ulterior subiect de presă.

Citește și ANNA tună și fulgeră după ce numele i-a apărut desenat pe o stâncă de pe Transfăgărașan. Amanta pensionarului MApN recurge la blesteme: „Să ardă în iad cel care a făcut asta și toți urmașii lui”

Prețul motorinei ar putea coborî sub pragul de 10 lei pe litru începând cu 16 august, după ce Ministerul Finanțelor a decis reducerea temporară a accizei cu 20%. Măsura vine în contextul creșterii puternice a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă.

Ministerul Finanțelor anunță că va reduce temporar, în perioada 16-31 august 2026, acciza aplicată motorinei standard cu 20%, în încercarea de a limita efectele scumpirilor din ultima perioadă.

Reducerea este de 560,86 lei pentru 1.000 de litri, echivalentul a aproximativ 0,56 lei pentru fiecare litru de motorină.

Citește și : Preț carburanți 13 august 2026. Benzina și motorina s-au ieftinit în unele benzinării

Astfel, acciza pentru motorina standard va ajunge la 2.243,43 lei pentru 1.000 de litri, respectiv aproximativ 2,24 lei pe litru.

Decizia Ministerului Finanțelor vine după creșterea importantă a cotațiilor internaționale pentru motorină și a prețurilor de la stațiile de alimentare.

Pentru perioada 16-31 august, cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%.

Autoritățile susțin că mecanismul de ajustare a accizei a fost introdus tocmai pentru a permite intervenții temporare atunci când evoluțiile de pe piață generează presiuni importante asupra consumatorilor.

Citește și : Mugur Isărescu avertizează: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”. Puterea de cumpărare a românilor își continuă declinul

„Am construit acest mecanism tocmai pentru ca statul să poată interveni rapid și țintit atunci când evoluțiile din piață o cer, fără măsuri fiscale fixe care să producă efecte bugetare indiferent de condițiile reale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Nivelul accizei va fi reevaluat o dată la două săptămâni, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă.

Joi, 13 august, se împlinesc 100 de zile de când România nu mai are un guvern cu puteri depline. Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis la data de 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură inițiată de AUR și PSD.

Ajunsă în Parlament, moțiunea de cenzură a primit 281 de voturi „pentru”, cu mult peste pragul necesar de 233 de voturi. Rezultatul votului a creat efecte imediate asupra Executivului, care a intrat automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.

Căderea Guvernului a deschis o procedură constituțională ce a implicat atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare. Potrivit Constituției României, situația este reglementată clar în articolul 110: „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”.

Executivul demis rămâne interimar până la formarea noului Guvern. Urmează consultările politice organizate de președintele României, care are rolul de a desemna un candidat pentru funcția de premier. Acesta trebuie să formeze o majoritate și să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a instala noul Executiv.

Vezi și Grindeanu pune tunurile pe Guvernul Bolojan: Un eșec. Nu ne mai permitem o secundă în plus ca Bolojan şi camarila sa useristă să rămână la Palatul Victoria

Însă, din 5 mai, Nicușor Dan și liderii politici au intrat într-un proces care pare interminabil, pentru formarea unui nou guvern. Șeful statului ar fi dorit refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități și a exclus un guvern din care să facă parte AUR. Pe de altă parte, PNL și USR au avertizat încă dinaintea moțiunii de cenzură că nu vor mai face pace cu PSD, dacă social-democrații doboară propriul guvern.

Ulterior, la o lună după ce Guvernul Bolojan a fost demis, președintele României a venit cu prima propunere de premier,, când l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP, partid care nu a intrat în Parlament la alegeri.

”Am ales o persoană independentă, dar o persoană care are experiența politică necesară pentru a discuta cu partidele din Parlament. Este nevoie de consens și este nevoie de experiență politică. Aștept aceeași responsabilitate din partea partidelor politice. Eugen Tomac are atât experiența, cât și valorile care îl recomandă pentru poziția de prim-ministru.”, a spus atunci Nicușor Dan.

La acea vreme, Eugen Tomac a început negocierile pentru formarea noului Executiv și obținerea votului de învestitură în Parlament. Însă nu a apucat să ajungă la votul în Parlament, căci Nicușor Dan a făcut o mutare surprinzătoare: a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier: liberalul Adrian Veștea.

„Am ales o persoană cu experiență solidă în administrație, care cunoaște problemele concrete ale românilor și are capacitatea de a construi consens. Am încredere că domnul Adrian Veștea va forma un Guvern stabil și eficient.”, a precizat atunci președintele României.

Desemnarea lui Veștea a fost făcută fără consultări cu liderii politici. Ilie Bolojan, președintele PNL, partid din care făcea parte Adrian Veștea, a aflat abia când a anunțat Nicușor Dan. Acest fapt a creat noi tensiuni în interiorul partidului, între „aripa Bolojan” și cea „pro-PSD”.

Conducerea PNL a convocat urgent un Congres Extraordinar pentru 21 iunie. Miza a fost reorganizarea conducerii partidului și alegerea unei noi echipe în jurul lui Ilie Bolojan. Adrian Veștea a decis inițial să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan, apoi s-a retras.

Ilie Bolojan a fost singurul candidat la președinția PNL, fiind reconfirmat cu 1.769 de voturi din 1.842 exprimate.

Pe 22 iunie, Guvernul Veștea a fost respins de Parlament. Ar fi avut nevoie de 233 de voturi ”pentru” ca să fi treacă.

După eșecul lui Adrian Veștea, Nicușor Dan a convocat din nou partidele la Cotroceni, pe 23 iunie, pentru găsirea unui premier care să poată strânge majoritatea, iar ulterior au mai existat discuții între președinte și liderii partidelor din fosta coaliție, dar fără să facă vreun progres.

PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este pregătit să preia guvernarea, iar PNL l-a propus pe Siegfried Mureșan. De asemenea, a fost vehiculată și varianta unui „tehnocrat”, iar numele cel mai discutat a fost Alexandru Nazare, ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan.

Din cauză că nici Grindeanu, nici Mureșan nu au o majoritate clară în Parlament, a apărut blocajul care a dus la criza politică prelungită.

Însă, de când a picat la vot Guvernul Veștea, în urmă cu mai bine de o lună și jumătate, președintele Nicușor Dan încă nu a făcut o nouă nominalizare. Potrivit surselor politice, abia în septembrie ar putea propune un nou premier, după încheierea procesului politic pentru salvarea fondurilor rămase din PNRR.

În lipsa unui consens pentru formarea unei noi majorități, șeful statului are la dispoziție și opțiunea dizolvării Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, variantă respinsă până acum de Nicușor Dan.

Recent, Ilie Bolojan a spus că ar susţine un guvern tehnocrat, dacă acesta ar „păstra linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele”.

„O formulă în care guvernul care vine are o susţinere parlamentară pe care trebuie să se poată baza cel puţin o perioadă definită de timp, vine cu un program de guvernare care păstrează linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele va avea susţinerea PNL chiar dacă se pune problema să fie un guvern cu un profil tehnocrat”, a declarat Ilie Bolojan la RFI România. „Cu cât avem un guvern mai repede, cu atât lucrurile sunt mai bune pentru ţara asta şi avem o responsabilitate fiecare dintre noi să căutăm soluţii pentru acest lucru”, a punctat premierul demis.

Ce prevede articolul 89 din Constituție:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

La 100 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, efectele crizei politice au început să fie resimțite în economie, unde lipsa unui Executiv cu puteri depline a întârziat reforme cheie, a complicat accesul la fondurile europene și a menținut presiunea asupra inflației și a costurilor de finanțare ale statului.

Specialiștii avertizează că cele 100 de zile de interimat guvernamental au venit într-un moment sensibil pentru România, când implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și consolidarea fiscală reprezentau condiții esențiale pentru stabilitatea economică.

Cea mai importantă consecință a blocajului politic este întârzierea implementării PNRR, principalul program prin care România poate atrage zeci de miliarde de euro pentru investiții și reforme.

În lipsa unui guvern cu puteri depline, multe dintre reformele asumate în relația cu Comisia Europeană au rămas blocate. Executivul interimar are atribuții limitate și nu poate adopta măsuri majore care presupun asumarea unor angajamente politice și legislative importante.

Printre proiectele afectate se numără reforma pensiilor speciale, reforma guvernanței companiilor de stat și măsurile de consolidare fiscală, toate considerate jaloane esențiale pentru deblocarea unor noi tranșe de finanțare europeană.

Instabilitatea politică a avut efecte și asupra perspectivelor economice generale. În condițiile în care investitorii și piețele financiare au rămas fără un semnal clar privind politica fiscală a României pentru a doua parte a anului, procesul de reducere a inflației a încetinit.

Anticipațiile privind eventuale dezechilibre bugetare și lipsa unor măsuri de consolidare fiscală au alimentat presiunile inflaționiste. Astfel, rata inflației s-a menținut peste nivelul dorit de autorități, în zona de 6,5-7%, departe de țintele care ar fi permis o relaxare mai rapidă a politicii monetare.

În acest context, Banca Națională a României nu a avut spațiu pentru relaxarea politicii monetare. Pe parcursul verii, Consiliul de Administrație al BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5% pe an, preferând o abordare prudentă pentru a proteja stabilitatea cursului de schimb și pentru a evita reaprinderea presiunilor inflaționiste.

Citește și Mugur Isărescu ceartă clasa politică: „Vorbele sunt mai tari decât faptele, atenţie la declaraţii, altfel o păţim. Păruiți-vă într-o cameră singuri”