România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care mai pot fi încasaţi. Până la termenul-limită din 31 august, autorităţile trebuie să închidă mii de investiţii, să treacă prin Parlament reformele restante şi să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă intră în ultimele două săptămâni de execuţie într-un moment în care problema principală nu mai este lansarea proiectelor, ci capacitatea României de a le finaliza şi de a transforma investiţiile contractate în bani efectiv decontaţi.

Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel naţional, iar aproximativ 4.500 de investiţii nu sunt încă recepţionate, conform unui bilanţ realizat de platforma Monitor PNRR a departamentului de politici publice a USR coordonată de fostul ministru USR Cristian Ghinea. În paralel, Guvernul trebuie să finalizeze reformele care condiţionează plăţile europene.

Miza financiară este considerabilă: dintr-un buget PNRR actualizat la 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras.

În ultimele zile ale programului, recepţia lucrărilor devine una dintre principalele probleme administrative. Nu este suficient ca lucrările să fie executate fizic. Pentru ca investiţia să poată fi considerată finalizată în cadrul PNRR, trebuie parcurs întregul circuit administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepţie, înscrierea în cartea funciară şi încărcarea documentaţiei finale în platforma electronică.

Doar investiţiile recepţionate până la 31 august beneficiază de finanţarea PNRR, în timp ce proiectele întârziate riscă diminuarea sumelor europene.

Există proiectele în derulare la Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale şi includ şcoli, cabinete medicale, dispensare, proiecte de eficientizare energetică şi infrastructură urbană.

Bugetul PNRR s-a redus cu 9 miliarde de euro faţă de varianta din 2021

România a trecut printr-o restructurare majoră a programului. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au dus la o nouă reducere a componentei de împrumuturi, cu 1,3 miliarde de euro. Bugetul total al PNRR a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub nivelul prevăzut în forma iniţială a programului, din 2021.

Cea mai mare ajustare a avut loc în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde de euro în forma iniţială la 6,6 miliarde de euro în actuala configuraţie.

Şase obiective au fost eliminate din PNRR
Renegocierea a însemnat şi renunţarea definitivă la o serie de jaloane şi ţinte. Au fost eliminate trei jaloane: M237, referitor la sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăţilor, M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, şi M533, referitor la secţia de pediatrie şi neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa.

Au fost eliminate şi trei ţinte: T138, privind 200 MW de capacităţi fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, şi T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

România a depus cererea de plată 5: 2,84 miliarde de euro
O piesă importantă a ultimei etape este Cererea de Plată nr. 5, depusă oficial de România la 14 august 2026. Cererea are o valoare de 2,84 miliarde de euro şi acoperă 75 de ţinte şi jaloane: 21 de reforme şi 54 de investiţii.

Potrivit platformei, cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi şi 433 de milioane de euro împrumuturi. Odată cu procesarea acesteia, absorbţia pe granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Jalonul energetic de la Turceni şi Rovinari a fost renegociat
Una dintre cele mai importante negocieri a vizat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacităţi pe cărbune.

Un amendament parlamentar care condiţiona închiderea grupurilor energetice de punerea în funcţiune a unor capacităţi similare a generat ceea ce Comisia Europeană a considerat un risc de „reversibilitate”. Penalitatea stabilită iniţial era de 770 de milioane de euro.

Guvernul a invocat în negocieri necesitatea menţinerii securităţii alimentării cu energie în perioada de iarnă şi a prezentat ca argument faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, prin existenţa a 3.000 MW de capacităţi regenerabile.

Rezultatul negocierii a fost reducerea de zece ori a penalităţii, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.

Noua regulă pentru recepţia proiectelor: până la 5% din lucrări pot rămâne auxiliare
Pentru a limita riscul pierderii finanţărilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autorităţile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepţiei parţiale excepţionale.

Regula permite recepţionarea părţii esenţiale a lucrării deja executate, în condiţiile în care lucrările auxiliare rămase de realizat reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului.

Aceste lucrări trebuie finalizate în maximum 120 de zile. Există însă o limită importantă: intervenţiile care afectează rezistenţa, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficienţa energetică nu pot fi încadrate la categoria lucrărilor auxiliare şi trebuie finalizate integral.

Măsura este relevantă în special într-un program în care diferenţa dintre o investiţie finalizată şi una rămasă în urmă poate avea consecinţe directe asupra banilor europeni disponibili.

Ce investiţii trebuie finalizate până la 31 august
Ultimele zile ale PNRR pun sub presiune proiecte din mai multe sectoare ale economiei.

În infrastructura feroviară, lista include lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, precum şi proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timişoara-Caransebeş şi pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare este de 718,01 milioane de euro.

La material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate şi 64 de vagoane reabilitate. În infrastructura rutieră, miza include autostrada A7 Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, cu 95,9 kilometri.

Sănătatea, printre domeniile cu investiţii la termen
Sectorul sanitar apare cu mai multe investiţii importante în lista proiectelor care trebuie certificate şi finalizate.

Printre acestea se află Spitalul „Agrippa Ionescu” din Baloteşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în total trei unităţi spitaliceşti finanţate prin granturi în cadrul Cererii de Plată 6.

Lista include şi două pavilioane noi de politraumă, la Craiova şi Sibiu, precum şi 200 de ambulanţe noi de tip C.

O altă componentă vizează terapia intensivă neonatală şi paturile pentru pacienţi critici: 25 de unităţi şi 65 de paturi.

Aceste investiţii sunt relevante nu doar prin valoarea finanţării, ci şi prin faptul că reprezintă proiecte în infrastructura medicală care trebuie transformate din contracte şi lucrări în capacităţi efectiv funcţionale.

Creşe, energie, apă şi păduri: alte investiţii aflate pe ultima linie dreaptă
În educaţie, tabloul investiţiilor indică 110 creşe construite şi dotate complet, dintre care 80 finanţate prin granturi şi 30 prin împrumuturi.

În energie, obiectivul este reprezentat de 950 MW de capacităţi eoliene şi solare noi racordate la reţea.

În sectorul de mediu şi apă sunt prevăzuţi 288 de kilometri de reţele de distribuţie a apei şi 975 de kilometri de reţele de canalizare.

Totodată, componenta privind pădurile vizează 18.000 de hectare de suprafeţe noi împădurite şi 130.000 de metri pătraţi de păduri urbane.

Scenariul optimist: pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro
Cu 7,57 miliarde de euro rămase teoretic de încasat, finalul PNRR depinde în principal de două variabile: viteza cu care Parlamentul adoptă reformele restante şi rata de recepţie a proiectelor din teren.

În scenariul optimist prezentat de Monitor PNRR, România reuşeşte să adopte rapid reformele legislative şi să finalizeze proiectele, iar pierderile sunt limitate la zeci de milioane de euro, provenite în principal din mici dotări care nu sunt finalizate la timp la nivel local.

Este scenariul în care administraţia reuşeşte să folosească aproape integral fereastra de timp rămasă.

Scenariul moderat: România ar putea pierde între 1 şi 2 miliarde de euro
Situaţia se schimbă radical dacă una dintre reformele politice majore nu este adoptată la timp.

În scenariul moderat, buletinul estimează pierderi de 1-2 miliarde de euro, în condiţiile în care o reformă majoră, precum Legea Salarizării Unitare, nu este realizată, iar problemele se suprapun cu proiecte de infrastructură care nu sunt finalizate.

Aici apare una dintre principalele vulnerabilităţi ale finalului de PNRR: banii nu mai depind doar de şantiere şi de capacitatea beneficiarilor de a termina lucrările, ci şi de decizii legislative care trebuie adoptate într-un interval extrem de scurt.

Scenariul drastic: pierderile pot depăşi 2,5 miliarde de euro
Cel mai sever scenariu prezentat de Monitor PNRR presupune ratarea a două sau mai multe reforme-cheie, concomitent cu nefinalizarea unor investiţii majore.

În această variantă, pierderile estimate depăşesc 2,5 miliarde de euro, iar printre proiectele care ar putea pierde finanţarea se numără investiţii mari în spitale şi şcoli.

Diferenţa dintre scenarii arată dimensiunea mizei pentru România: în ultimele două săptămâni, fiecare reformă adoptată şi fiecare proiect recepţionat pot avea efect direct asupra volumului de bani europeni care ajung efectiv în economie.

Nicușor Dan, tot mai nemulțumit de PSD. Președintele este iritat de blocajul pe legile din PNRR (surse)

Președintele IMM România, Florin Jianu, susține că experiența PNRR ar trebui să determine statul să schimbe modul în care sunt proiectate și gestionate fondurile europene.

„Lecția principală pe care am învățat-o sau pe care statul ar trebui să o învețe este că, dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susținută, de o programare realistă pe câteva obiective majore și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR”, a declarat Jianu marți, 18 august.

Analiza realizată de IMM România vine la mai puțin de două săptămâni înainte de termenul final pentru implementarea PNRR, stabilit pentru 31 august, în condițiile în care România și Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.

Autostrăzile au pierdut peste 40% din kilometrajul inițial

Una dintre cele mai vizibile modificări a fost în infrastructura rutieră.

Potrivit analizei IMM România, PNRR prevedea inițial 429 de kilometri de autostradă nouă, pe patru coridoare: A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva.

În urma renegocierii din 2025, două dintre coridoare, A8 și A3, au fost eliminate integral din finanțarea PNRR, iar obiectivul total a fost redus cu peste 40%.

În final, potrivit analizei patronale, PNRR ar urma să contribuie la realizarea a aproximativ 257 de kilometri de autostradă.

IMM România consideră totuși că acesta reprezintă unul dintre rezultatele importante ale programului, într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din fonduri naționale este dificil de susținut.

Și infrastructura feroviară a fost redusă

O situație similară, dar printr-un alt mecanism, s-a înregistrat în cazul infrastructurii feroviare.

Reducerea obiectivelor nu a presupus eliminarea unui întreg coridor, ci a unor loturi din proiecte mai ample.

Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost păstrat, însă țintele de finalizare pentru ultimele loturi au fost renegociate. În cazul coridorului Caransebeș-Timișoara-Arad, a rămas în program doar o parte din traseul inițial.

Per total, obiectivul feroviar analizat de IMM România a fost redus de la aproximativ 328 de kilometri la 220 de kilometri.

Organizația apreciază însă că modernizarea celor 220 de kilometri de cale ferată reprezintă un rezultat pozitiv, mai ales pentru dezvoltarea unei alternative la transportul rutier.

Energia a pierdut proiecte strategice

Sectorul energetic a fost afectat mai ales prin eliminarea unor proiecte întregi.

Printre acestea se află componenta pentru producția de baterii, în valoare de 150 de milioane de euro, care a fost eliminată din PNRR.

A fost afectată și componenta privind hidrogenul verde, precum și cea referitoare la fabricarea panourilor fotovoltaice.

IMM România consideră că renunțarea la aceste proiecte limitează șansa României de a dezvolta capacități proprii în domeniul stocării energiei și un lanț valoric național pentru energia regenerabilă.

Digitalizarea, cu o execuție de sub 22%

O altă problemă identificată de IMM România este nivelul redus de execuție al componentei de transformare digitală.

Componenta C7 cuprinde 20 de măsuri, gestionate de mai multe instituții publice. Printre proiectele importante se numără cloud-ul guvernamental, digitalizarea serviciilor de sănătate, identitatea electronică și securitatea cibernetică.

Potrivit analizei, execuția financiară globală a acestei componente rămâne sub 22% din buget.

IMM România observă că proiectele mari și strategice au avut, în general, o execuție mai lentă decât proiectele de dimensiuni mai mici.

O altă nemulțumire a organizației patronale privește sprijinul direct pentru întreprinderile mici și mijlocii.

CCR decide astăzi soarta Legii integrității, contestată de Nicușor Dan și USR-PNL, și a Legii biodiversităţii, contestată de AUR și care reprezintă un jalon PNRR de aproape un miliard de euro

IMM România susține că a propus, încă din etapa de elaborare a PNRR, alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru IMM-uri.

În forma finală a planului, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Organizația mai spune că a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, propunere care nu a fost preluată în forma respectivă.

În schimb, printre programele propuse pentru antreprenoriat și inovare s-au numărat Romania Tech Nation, destinat susținerii start-up-urilor digitale, și Equity, pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor și companiilor aflate în etapa de extindere.

Implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, prin granturi cuprinse între 20.000 și 100.000 de euro, a fost însă dificilă, potrivit analizei.

Ce rămâne după PNRR

Bilanțul prezentat de IMM România este, astfel, unul mixt. Pe de o parte, PNRR a contribuit la 257 de kilometri de autostradă și 220 de kilometri de cale ferată, investiții cu impact pe termen lung asupra infrastructurii.

Pe de altă parte, România a renunțat la proiecte importante în energie, a redus obiectivele de infrastructură și nu a reușit să transforme într-o măsură suficient de mare fondurile disponibile în investiții pentru mediul privat.

Astfel, reprezentantul IMM România susține că problema nu este doar ce s-a realizat prin PNRR, ci cum vor fi concepute următoarele programe de finanțare europeană.

Amendamentul ”Fritz”, conform căruia demnitarii și aleșii locali declarați definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi își pierd automat mandatul în termen de 30 de zile, a fost declarat constituțional, luni, de Curtea Constituțională a României (CCR).

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a criticat dur decizia Curții Constituționale privind legea ANI și susține că, dacă actul normativ va fi promulgat, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile. Fritz acuză majoritatea PSD din CCR că ar fi validat un ”abuz de putere” și anunță că va contesta situația la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

”În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat. Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea. Nevoia mafiei privilegiaților de a scăpa de mine îi face să acționeze disperat până într-acolo încât demolează bazele democrației. Un stat de drept care există doar atunci când PSD își dorește, nu mai este stat de drept”, a reacționat șeful USR.

Decizia CCR i-a băgat în criză pe USR-iști, care vor avea, miercuri seară, ședință. Biroul Național al USR anunță că a hotărât ”convocarea online a Comitetului Politic al partidului miercuri, 19 august, de la ora 18:00, având pe ordinea de zi reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR”.

”Convocarea Comitetului Politic are loc în contextul deciziei recente a Curții Constituționale și al atacurilor politice lansate de PSD la adresa lui Dominic Fritz și a USR. Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au mai spus reprezentanții USR, citați de mediafax.

Citește și Nicușor Dan, despre decizia CCR privind Legea integrității: ”Argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea pe alte sesizări care mi-au fost respinse”

Cu același prilej, cei de la USR au transmis că decizia luată luni de CCR creează, din punctul lor de vedere, ”un precedent extrem de grav pentru statul de drept, prin validarea unei legi care deschide calea aplicării unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de existența respectivei sancțiuni”.

”În fața acestei situații, răspunsul USR este unul de unitate, solidaritate și apărare a regulilor democratice”, au mai spus reprezentanții USR.

Din pricina amendamentului girat de CCR, Dominic Fritz riscă să rămână fără mandat de edil al Timișoarei.

Tot în legătură cu noua lege a integrității, CCR a declarat neconstituțional, cu majoritate, amendamentul ”Mirabela Grădinaru”, introdus de AUR. Acestea prevedea că ”soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii prevăzuți în lege ”are obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese”.

În aceste condiții, actul normativ trebuie să revină în parlament, pentru punerea în acord cu hotărârea Curții, după care urmează procedura de promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.

Amendamentul ”Fritz” a fost contestat la CCR și de președintele Nicușor Dan, care a subliniat marți, într-o postare pe rețelele de socializare, că argumentele sale din sesizare ”erau foarte solide” și că așteaptă motivarea judecătorilor constituționali, ”pentru a vedea punctul de vedere contrar”.

Șeful statului nu exclude să-și mențină punctul de vedere și după ce apare motivarea, precizând că nu ar fi vorba despre o premieră.

Citește și Zegrean consideră neconstituțional amendamentul ”Fritz” girat de judecătorii CCR. ”Greu de înțeles ce a fost în mintea lor”

Rușii din capitala Moscova au fost terorizați luni seară și marți dimineață de o ofensivă aeriană foarte puternic al Ucrainei. Cel mai mare oraș al Rusiei și regiunea înconjurătoare au fost vizate peste noapte de un val de atacuri masive cu drone. Potrivit agenției de știri de stat TASS, acesta a fost cel mai intens atac de acest fel din ultimii doi ani.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a precizat că 620 de drone au zburat spre regiunea capitalei luni seara și marți dimineața. Apărarea aeriană le-a interceptat pe majoritatea în zbor, iar alte 180 de drone au fost ulterior doborâte în zona Moscovei.

Sobianin susține că regiunea Moscovei a fost atacată de aproximativ 600 de drone duminică noaptea, atac soldat cu un deces și mai multe persoane rănite.

Rușii au ripostat extrem de dur marți dimineață, lovind cu rachete regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, mai precis localitatea Pechenihy.

Citește și Potop de drone peste Moscova, în cel mai intens atac de acest fel din ultimii doi ani. Capitala Rusiei, bombardată masiv, oamenii fug mâncând pământul din calea atacurilor VIDEO

Atacul s-a soldat cu cel puțin zece decese în rândul civililor.

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat că Ucraina va răspunde la acest atac rusesc, subliniind totodată că este important ca partenerii țării sale să mărească presiunea asupra Rusiei.

”În această dimineață, rușii au atacat brutal o intersecție aglomerată din Pechenihy, regiunea Harkov – unde se află oficiul poștal și magazine, iar în jur doar clădiri rezidențiale.

Până în prezent, se știe că zece persoane au murit. Condoleanțe familiilor și celor dragi. Multe persoane au fost rănite și primesc toate îngrijirile medicale necesare. Salvatorii au stins deja incendiul, iar toate serviciile de urgență și operaționale continuă să lucreze la fața locului. Toate circumstanțele acestei tragedii sunt investigate.

Cu siguranță, vom răspunde la acest atac rusesc. Și este la fel de important ca partenerii noștri să completeze răspunsurile noastre cu propriile lor măsuri de presiune asupra Rusiei și de sprijinire a Ucrainei”, a scris, pe Facebook, președintele ucrainean.

Citește și Cine erau cei cinci adolescenți care au murit după ce au intrat cu mașina pe contrasens, pe o autostradă din Irlanda. Autoritățile spun că ar fi vorba despre un trend pe rețelele sociale

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că va fi alocată suma de 150 de milioane de euro pentru investiții în instalații autonome de stocare în baterii a energiei electrice, prin Fondul pentru Modernizare.

Aceste instalații vor fi racordate direct la Sistemul Energetic Național și ar urma să asigure cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare.

„Ieri (luni – n.r.) a fost publicat în Monitorul Oficial Ghidul solicitantului pentru investițiile în instalații autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, finanțate prin Fondul pentru Modernizare. Sunt alocate 150 de milioane de euro pentru instalații noi de stocare, racordate direct la Sistemul Energetic Național, având ca țintă realizarea unei capacități noi de stocare de cel puțin 2.174 MWh”, a transmis Ilie Bolojan.

Cine poate participa
El a precizat că la program pot participa societăți comerciale de orice dimensiune, inclusiv firme nou-înființate, care desfășoară activități încadrate în CAEN 35, respectiv producția, transportul, distribuția, comercializarea și depozitarea energiei electrice.

Selecția proiectelor se va face prin licitație, urmând să fie desemnate câștigătoare proiectele care solicită cel mai mic cuantum al ajutorului pentru fiecare MWh instalat.

„Sprijinul este plafonat la 69.000 de euro pe MWh, iar valoarea ajutorului poate ajunge la 15 milioane de euro pentru o societate, indiferent de numărul de proiecte depuse”, a adăugat Bolojan.

Calendarul depunerii proiectelor
Potrivit acestuia, proiectele vor putea fi depuse online, prin platforma MySMIS, în perioada 1 septembrie – 30 octombrie 2026.

În noiembrie 2026 este programată publicarea listei provizorii, în ordinea prețului solicitat pentru fiecare MWh, urmând ca, în perioada noiembrie-decembrie, să fie realizate verificările administrative și de eligibilitate, în ordinea clasamentului.

Soluționarea contestațiilor și semnarea contractelor sunt estimate pentru perioada ianuarie-februarie 2027, iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în cel mult 48 de luni de la semnarea contractului.

„Investițiile în stocare înseamnă un sistem energetic mai sigur, o valorificare mai bună a energiei din surse regenerabile și costuri mai mici cu echilibrarea rețelei”, a mai transmis premierul interimar.

Ministerul Mediului a publicat, pentru consultare publică, proiectul ghidului pentru programul pentru finanţarea bateriilor pentru sisteme fotovoltaice/ Programul are un buget de 400 de milioane de lei

Românul a petrecut o zi pe o plajă privată din Thassos, amenajată cu șezlonguri gratuite. Condiția era ca vizitatorii să comande o băutură sau mâncare de la bar. Ulterior, românul s-a declarat încântat de întreaga experiență.

„Azi am vrut să fac un experiment. Dar să și ofer niște explicații celor care ar avea nevoie – despre șezlongurile gratis de pe plajele din Thassos, contra consumație.

Am venit la unul dintre barurile preferate din Potos pe la 10:30. Șezlonguri pe alese, mai la soare sau mai la umbră, în cea mai aglomerată zi din an. Ne-am luat două ape, două freddo cappuccino, două beri, un cocktail, două cafele, două sucuri, pizza, club sanviș, chicken tortilla. Înainte de ora 14 am închis nota: 81 de euro pentru tot, patru adulți și doi copii. Am depășit așadar cu mult consumația minimă și sunt șanse mari să mai luăm ceva până plecăm. Nu e greu să faci consumație, dacă îți iei și băuturi și ceva de mâncare, în câteva ore. Pentru că în ultimii ani majoritatea barurilor au și ceva de mancare”, a spus turistul român pe un grup de Facebok.

Citește și: Român aflat în vacanță în Grecia, șocat de comportamentul conaționalilor: ”Zici că eram o barcă cu gorile aduse din junglă”

În opinia românului, în lipsa taxei de șezlong, atât cei care se ocupă de administrarea plajelor, cât și clienții, pot avea de câștigat.

„Am avut parte de: cafeaua fierbinte, berea rece, mâncarea foarte OK, umbră, acces la toaletă, intrare lină cu nisip, atmosferă foarte plăcută. Fără să plătim o taxa de șezlong și achitând doar ce am consumat. Cam acesta este modul ‘natural’ de a da ceva înapoi afacerii amenajate pe plajă, ca să avem noi confort și experiență foarte plăcută.

Sigur, există și varianta de a achita o taxă de închiriere pentru șezlong, în baza căreia primiți sau nu ceva de băut. Voi pe care dintre variante o preferați? Consumație sau taxă de închiriere?”, a mai notat românul care a vizitat Grecia, de curând.

Citește și: Ce taxe trebuie să plătească românii dacă merg cu mașina în Bulgaria, Grecia sau Turcia. Sunt anunțate majorări de la 1 august

Jeremy London, un chirurg cardiovascular cunoscut, a dezvăluit ce alimente cumpără săptămânal pentru familia sa și ce produse evită să pună în coș.

„Sunt chirurg cardiotoracic de peste 25 de ani. În urmă cu aproximativ patru ani, am suferit chiar eu un infarct. Așa că petrec mult timp gândindu-mă la modul în care îmi pot hrăni organismul în mod eficient și la cum îmi pot menține inima sănătoasă și puternică.

Motivele pentru care trebuie să ne hrănim corespunzător organismul, inclusiv inima, sunt numeroase, însă oricine își dorește să aibă energie și să fie într-o formă bună zi de zi ar trebui să acorde o atenție deosebită alimentației. Cu alte cuvinte, dacă ești atent la ceea ce mănânci la fiecare masă, îți crești în mod natural șansele de a începe fiecare zi în cea mai bună formă.

Nu este însă întotdeauna clar cum putem face acest lucru, iar etichetele produselor, concepute în primul rând pentru a te convinge să cumperi, nu sunt întotdeauna de ajutor. De aceea, când vine vorba despre alimentație, le spun adesea pacienților mei: „Cu cât termenul de valabilitate este mai lung, cu atât viața ta este mai scurtă.”

În majoritatea supermarketurilor, pe marginea magazinului se găsesc, de regulă, fructele, legumele și alte produse care se vor altera în cele din urmă. Raioanele din interior sunt ocupate în principal de alimente ultraprocesate, concepute pentru a fi extrem de gustoase și cărora le-au fost înlăturați nutrienții valoroși de care organismul are nevoie.

De aceea, folosesc ceea ce numesc regula 80/20 – 80% din timpul petrecut la cumpărături îl petrec în zona de pe marginea magazinului și cel mult 20% pe raioanele din interior. Iată cum folosesc această strategie pentru a face săptămânal cumpărăturile pentru familia mea.”, a spus acesta.

Cum își organizează lista de cumpărături un medic chirurg cardiovascular. Ce nu îi lipsește din frigider

Medicul a explicat cum își organizează lista de cumpărături și care sunt alimentele care nu lipsesc din coș, indiferent că vorbim de legume, fructe sau carne.

„Îmi organizez lista în cinci categorii principale: fructe, legume, fibre, proteine și grăsimi sănătoase.

În ceea ce privește legumele, cumpăr broccoli, ardei gras, castraveți, cartofi dulci, spanac și morcovi. Fructele mele preferate sunt cireșele, afinele, bananele, merele, căpșunile, murele, mango și portocalele. În fiecare dimineață îmi prepar un smoothie cu cireșe, afine, unt de migdale, lapte de migdale și pudră proteică.

Pentru a-mi crește aportul de fibre, cumpăr ovăz tăiat grosier sau fulgi mari de ovăz clasici, quinoa și linte. Mă asigur, de asemenea, că am la dispoziție mai multe tipuri de leguminoase – fasole neagră, fasole roșie, fasole pinto și fasole Great Northern – precum și semințe de chia pentru smoothie-uri.

Fibrele nu sunt spectaculoase, dar au două roluri importante. Ele contribuie la scăderea ApoB – particulele care transportă colesterolul, pătrund în pereții arterelor și declanșează formarea plăcilor de aterom. De asemenea, fibrele hrănesc microbiomul intestinal, care influențează sănătatea tuturor sistemelor de organe din organism.

Proteinele reprezintă un alt element important, deoarece contribuie la menținerea masei musculare și oferă senzația de sațietate, astfel încât să nu simți nevoia să mănânci din nou după doar o oră. În fiecare săptămână cumpăr carne tocată de curcan, carne tocată de pui, piept de pui, pește, precum somon sălbatic și cod sălbatic, iaurt grecesc și ouă. Tind să aleg cu prioritate carnea slabă și carnea de pasăre în locul cărnii roșii, deoarece astfel îmi ating necesarul de proteine fără să consum cantități mari de grăsimi saturate nesănătoase.

Pentru a obține suficiente grăsimi sănătoase, cumpăr în fiecare săptămână ulei de măsline extravirgin, caju, migdale, nuci, fistic, nuci braziliene și avocado. La acestea se adaugă codul și somonul, pești grași pe care îi consum. Aceste alimente susțin sănătatea inimii, contribuie la reducerea inflamației și permit organismului să absoarbă vitaminele liposolubile de care are nevoie.”, a spus medicul.

Sfatul oferit de chirurg: „Să nu faci niciodată cumpărături când ți-e foame”

Mai mult, chirurgul a vorbit despre alimentele care cresc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, acestea fiind toxice pentru organism.

„O dietă bazată pe alimente ultraprocesate este unul dintre principalii factori care contribuie în prezent la apariția bolilor cronice. Consumul regulat al acestora poate crește riscul de diabet de tip 2, sindrom metabolic și boli cardiovasculare. Aceste produse sunt concepute astfel încât să treacă de semnalele de sațietate ale organismului, ceea ce ne face să mâncăm cu ușurință prea mult și să ne menținem mai greu sănătatea metabolică.

Ținând cont de acest lucru, familia mea cumpără foarte rar crenvurști, mezeluri, băuturi carbogazoase obișnuite, pâine albă (preferăm pâinea cu maia), produse de patiserie, gogoși, prăjituri și alcool.

Dacă vreodată nu ești sigur dacă merită să cumperi un produs procesat, sfatul meu este să ignori complet partea din față a ambalajului. Este practic un panou publicitar creat pentru a te convinge să cumperi produsul, folosind cuvinte precum „natural”, „cu conținut scăzut de grăsimi” sau „îmbogățit”. Întoarce ambalajul și uită-te pe spate pentru a vedea imaginea completă.

În cazul meu, cu cât lista ingredientelor este mai scurtă, cu atât mai bine. Și ordinea ingredientelor este importantă, deoarece cu cât un ingredient apare mai sus pe listă, cu atât cantitatea sa din produs este mai mare. De asemenea, evit produsele care conțin zaharuri adăugate și conservanți.

Data viitoare când mergi la supermarket, cel mai bun sfat al meu este să intri cu o listă și un plan, să nu faci niciodată cumpărături când ți-e foame, să alegi cu prioritate alimentele integrale și să verifici încă o dată ce ai pus în coș înainte de a ajunge la casă. Dacă urmezi acești pași, inima ta îți va mulțumi” a scris medicul pentru CNBC.com.