Stai conectat...

DIVERSE

PNRR, ultima redută: România joacă la ruletă 7,57 miliarde de euro cu 4.500 de proiecte încă nerecepţionate

Publicat

la

România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care mai pot fi încasaţi. Până la termenul-limită din 31 august, autorităţile trebuie să închidă mii de investiţii, să treacă prin Parlament reformele restante şi să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă intră în ultimele două săptămâni de execuţie într-un moment în care problema principală nu mai este lansarea proiectelor, ci capacitatea României de a le finaliza şi de a transforma investiţiile contractate în bani efectiv decontaţi.

Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel naţional, iar aproximativ 4.500 de investiţii nu sunt încă recepţionate, conform unui bilanţ realizat de platforma Monitor PNRR a departamentului de politici publice a USR coordonată de fostul ministru USR Cristian Ghinea. În paralel, Guvernul trebuie să finalizeze reformele care condiţionează plăţile europene.

Miza financiară este considerabilă: dintr-un buget PNRR actualizat la 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras.

În ultimele zile ale programului, recepţia lucrărilor devine una dintre principalele probleme administrative. Nu este suficient ca lucrările să fie executate fizic. Pentru ca investiţia să poată fi considerată finalizată în cadrul PNRR, trebuie parcurs întregul circuit administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepţie, înscrierea în cartea funciară şi încărcarea documentaţiei finale în platforma electronică.

Doar investiţiile recepţionate până la 31 august beneficiază de finanţarea PNRR, în timp ce proiectele întârziate riscă diminuarea sumelor europene.

Există proiectele în derulare la Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale şi includ şcoli, cabinete medicale, dispensare, proiecte de eficientizare energetică şi infrastructură urbană.

Bugetul PNRR s-a redus cu 9 miliarde de euro faţă de varianta din 2021

România a trecut printr-o restructurare majoră a programului. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au dus la o nouă reducere a componentei de împrumuturi, cu 1,3 miliarde de euro. Bugetul total al PNRR a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub nivelul prevăzut în forma iniţială a programului, din 2021.

Cea mai mare ajustare a avut loc în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde de euro în forma iniţială la 6,6 miliarde de euro în actuala configuraţie.

Şase obiective au fost eliminate din PNRR
Renegocierea a însemnat şi renunţarea definitivă la o serie de jaloane şi ţinte. Au fost eliminate trei jaloane: M237, referitor la sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăţilor, M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, şi M533, referitor la secţia de pediatrie şi neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa.

Au fost eliminate şi trei ţinte: T138, privind 200 MW de capacităţi fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, şi T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

România a depus cererea de plată 5: 2,84 miliarde de euro
O piesă importantă a ultimei etape este Cererea de Plată nr. 5, depusă oficial de România la 14 august 2026. Cererea are o valoare de 2,84 miliarde de euro şi acoperă 75 de ţinte şi jaloane: 21 de reforme şi 54 de investiţii.

Potrivit platformei, cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi şi 433 de milioane de euro împrumuturi. Odată cu procesarea acesteia, absorbţia pe granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Jalonul energetic de la Turceni şi Rovinari a fost renegociat
Una dintre cele mai importante negocieri a vizat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacităţi pe cărbune.

Un amendament parlamentar care condiţiona închiderea grupurilor energetice de punerea în funcţiune a unor capacităţi similare a generat ceea ce Comisia Europeană a considerat un risc de „reversibilitate”. Penalitatea stabilită iniţial era de 770 de milioane de euro.

Guvernul a invocat în negocieri necesitatea menţinerii securităţii alimentării cu energie în perioada de iarnă şi a prezentat ca argument faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, prin existenţa a 3.000 MW de capacităţi regenerabile.

Rezultatul negocierii a fost reducerea de zece ori a penalităţii, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.

Noua regulă pentru recepţia proiectelor: până la 5% din lucrări pot rămâne auxiliare
Pentru a limita riscul pierderii finanţărilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autorităţile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepţiei parţiale excepţionale.

Regula permite recepţionarea părţii esenţiale a lucrării deja executate, în condiţiile în care lucrările auxiliare rămase de realizat reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului.

Aceste lucrări trebuie finalizate în maximum 120 de zile. Există însă o limită importantă: intervenţiile care afectează rezistenţa, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficienţa energetică nu pot fi încadrate la categoria lucrărilor auxiliare şi trebuie finalizate integral.

Măsura este relevantă în special într-un program în care diferenţa dintre o investiţie finalizată şi una rămasă în urmă poate avea consecinţe directe asupra banilor europeni disponibili.

Ce investiţii trebuie finalizate până la 31 august
Ultimele zile ale PNRR pun sub presiune proiecte din mai multe sectoare ale economiei.

În infrastructura feroviară, lista include lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, precum şi proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timişoara-Caransebeş şi pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare este de 718,01 milioane de euro.

La material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate şi 64 de vagoane reabilitate. În infrastructura rutieră, miza include autostrada A7 Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, cu 95,9 kilometri.

Sănătatea, printre domeniile cu investiţii la termen
Sectorul sanitar apare cu mai multe investiţii importante în lista proiectelor care trebuie certificate şi finalizate.

Printre acestea se află Spitalul „Agrippa Ionescu” din Baloteşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în total trei unităţi spitaliceşti finanţate prin granturi în cadrul Cererii de Plată 6.

Lista include şi două pavilioane noi de politraumă, la Craiova şi Sibiu, precum şi 200 de ambulanţe noi de tip C.

O altă componentă vizează terapia intensivă neonatală şi paturile pentru pacienţi critici: 25 de unităţi şi 65 de paturi.

Aceste investiţii sunt relevante nu doar prin valoarea finanţării, ci şi prin faptul că reprezintă proiecte în infrastructura medicală care trebuie transformate din contracte şi lucrări în capacităţi efectiv funcţionale.

Creşe, energie, apă şi păduri: alte investiţii aflate pe ultima linie dreaptă
În educaţie, tabloul investiţiilor indică 110 creşe construite şi dotate complet, dintre care 80 finanţate prin granturi şi 30 prin împrumuturi.

În energie, obiectivul este reprezentat de 950 MW de capacităţi eoliene şi solare noi racordate la reţea.

În sectorul de mediu şi apă sunt prevăzuţi 288 de kilometri de reţele de distribuţie a apei şi 975 de kilometri de reţele de canalizare.

Totodată, componenta privind pădurile vizează 18.000 de hectare de suprafeţe noi împădurite şi 130.000 de metri pătraţi de păduri urbane.

Scenariul optimist: pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro
Cu 7,57 miliarde de euro rămase teoretic de încasat, finalul PNRR depinde în principal de două variabile: viteza cu care Parlamentul adoptă reformele restante şi rata de recepţie a proiectelor din teren.

În scenariul optimist prezentat de Monitor PNRR, România reuşeşte să adopte rapid reformele legislative şi să finalizeze proiectele, iar pierderile sunt limitate la zeci de milioane de euro, provenite în principal din mici dotări care nu sunt finalizate la timp la nivel local.

Este scenariul în care administraţia reuşeşte să folosească aproape integral fereastra de timp rămasă.

Scenariul moderat: România ar putea pierde între 1 şi 2 miliarde de euro
Situaţia se schimbă radical dacă una dintre reformele politice majore nu este adoptată la timp.

În scenariul moderat, buletinul estimează pierderi de 1-2 miliarde de euro, în condiţiile în care o reformă majoră, precum Legea Salarizării Unitare, nu este realizată, iar problemele se suprapun cu proiecte de infrastructură care nu sunt finalizate.

Aici apare una dintre principalele vulnerabilităţi ale finalului de PNRR: banii nu mai depind doar de şantiere şi de capacitatea beneficiarilor de a termina lucrările, ci şi de decizii legislative care trebuie adoptate într-un interval extrem de scurt.

Scenariul drastic: pierderile pot depăşi 2,5 miliarde de euro
Cel mai sever scenariu prezentat de Monitor PNRR presupune ratarea a două sau mai multe reforme-cheie, concomitent cu nefinalizarea unor investiţii majore.

În această variantă, pierderile estimate depăşesc 2,5 miliarde de euro, iar printre proiectele care ar putea pierde finanţarea se numără investiţii mari în spitale şi şcoli.

Diferenţa dintre scenarii arată dimensiunea mizei pentru România: în ultimele două săptămâni, fiecare reformă adoptată şi fiecare proiect recepţionat pot avea efect direct asupra volumului de bani europeni care ajung efectiv în economie.

Nicușor Dan, tot mai nemulțumit de PSD. Președintele este iritat de blocajul pe legile din PNRR (surse)

Președintele IMM România, Florin Jianu, susține că experiența PNRR ar trebui să determine statul să schimbe modul în care sunt proiectate și gestionate fondurile europene.

„Lecția principală pe care am învățat-o sau pe care statul ar trebui să o învețe este că, dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susținută, de o programare realistă pe câteva obiective majore și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR”, a declarat Jianu marți, 18 august.

Analiza realizată de IMM România vine la mai puțin de două săptămâni înainte de termenul final pentru implementarea PNRR, stabilit pentru 31 august, în condițiile în care România și Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.

Autostrăzile au pierdut peste 40% din kilometrajul inițial

Una dintre cele mai vizibile modificări a fost în infrastructura rutieră.

Potrivit analizei IMM România, PNRR prevedea inițial 429 de kilometri de autostradă nouă, pe patru coridoare: A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva.

În urma renegocierii din 2025, două dintre coridoare, A8 și A3, au fost eliminate integral din finanțarea PNRR, iar obiectivul total a fost redus cu peste 40%.

În final, potrivit analizei patronale, PNRR ar urma să contribuie la realizarea a aproximativ 257 de kilometri de autostradă.

IMM România consideră totuși că acesta reprezintă unul dintre rezultatele importante ale programului, într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din fonduri naționale este dificil de susținut.

Și infrastructura feroviară a fost redusă

O situație similară, dar printr-un alt mecanism, s-a înregistrat în cazul infrastructurii feroviare.

Reducerea obiectivelor nu a presupus eliminarea unui întreg coridor, ci a unor loturi din proiecte mai ample.

Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost păstrat, însă țintele de finalizare pentru ultimele loturi au fost renegociate. În cazul coridorului Caransebeș-Timișoara-Arad, a rămas în program doar o parte din traseul inițial.

Per total, obiectivul feroviar analizat de IMM România a fost redus de la aproximativ 328 de kilometri la 220 de kilometri.

Organizația apreciază însă că modernizarea celor 220 de kilometri de cale ferată reprezintă un rezultat pozitiv, mai ales pentru dezvoltarea unei alternative la transportul rutier.

Energia a pierdut proiecte strategice

Sectorul energetic a fost afectat mai ales prin eliminarea unor proiecte întregi.

Printre acestea se află componenta pentru producția de baterii, în valoare de 150 de milioane de euro, care a fost eliminată din PNRR.

A fost afectată și componenta privind hidrogenul verde, precum și cea referitoare la fabricarea panourilor fotovoltaice.

IMM România consideră că renunțarea la aceste proiecte limitează șansa României de a dezvolta capacități proprii în domeniul stocării energiei și un lanț valoric național pentru energia regenerabilă.

Digitalizarea, cu o execuție de sub 22%

O altă problemă identificată de IMM România este nivelul redus de execuție al componentei de transformare digitală.

Componenta C7 cuprinde 20 de măsuri, gestionate de mai multe instituții publice. Printre proiectele importante se numără cloud-ul guvernamental, digitalizarea serviciilor de sănătate, identitatea electronică și securitatea cibernetică.

Potrivit analizei, execuția financiară globală a acestei componente rămâne sub 22% din buget.

IMM România observă că proiectele mari și strategice au avut, în general, o execuție mai lentă decât proiectele de dimensiuni mai mici.

O altă nemulțumire a organizației patronale privește sprijinul direct pentru întreprinderile mici și mijlocii.

CCR decide astăzi soarta Legii integrității, contestată de Nicușor Dan și USR-PNL, și a Legii biodiversităţii, contestată de AUR și care reprezintă un jalon PNRR de aproape un miliard de euro

IMM România susține că a propus, încă din etapa de elaborare a PNRR, alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru IMM-uri.

În forma finală a planului, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Organizația mai spune că a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, propunere care nu a fost preluată în forma respectivă.

În schimb, printre programele propuse pentru antreprenoriat și inovare s-au numărat Romania Tech Nation, destinat susținerii start-up-urilor digitale, și Equity, pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor și companiilor aflate în etapa de extindere.

Implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, prin granturi cuprinse între 20.000 și 100.000 de euro, a fost însă dificilă, potrivit analizei.

Ce rămâne după PNRR

Bilanțul prezentat de IMM România este, astfel, unul mixt. Pe de o parte, PNRR a contribuit la 257 de kilometri de autostradă și 220 de kilometri de cale ferată, investiții cu impact pe termen lung asupra infrastructurii.

Pe de altă parte, România a renunțat la proiecte importante în energie, a redus obiectivele de infrastructură și nu a reușit să transforme într-o măsură suficient de mare fondurile disponibile în investiții pentru mediul privat.

Astfel, reprezentantul IMM România susține că problema nu este doar ce s-a realizat prin PNRR, ci cum vor fi concepute următoarele programe de finanțare europeană.

Loading

DIVERSE

Andreea Popescu iubește din nou după divorț. Fosta dansatoare a Deliei s-a lăudat cu iubitul bogat pe internet

Publicat

la

Andreea Popescu pare că iubește din nou la mai bine de patru luni de la divorțul de Rareș Cojoc. Aceasta s-a lăudat pe rețelele de socializare cu noul iubit, care pare a fi destul de bogat.

Andreea Popescu și-a refăcut viața după divorț. Cine este bărbatul care a făcut-o să creadă din nou în iubire

Fosta dansatoare a Deliei a postat pe rețelele de socializare imagini de la mare, din timpul unei plimbări cu barca. În fotografii apare și mâna unui bărbat care poartă Rolex și bea șampanie și acesta nu este Dan Alexa deoarece antrenorul de la Poli Timișoara nu poartă ceas iar astăzi a avut un meci la Satu Mare.

De asemenea, ceasul nu pare a fi nici al lui Radu Ciucă, cel cu care Andreea a fost vazuta recent.

 

Reamintim că recent, Andreea Popescu a recunoscut că a fost deranjată când a aflat că Rareș Cojoc are o relație. Vedeta nu a putut rămâne indiferentă, cu toate că nu mai formează un cuplu cu fostul soț de luni bune.

”Nu am suferit, am avut o gelozie… evident. Aș minți să spun că nu am simțit nimic sau că nu există sentimente pentru Rareș. Sunt 15 ani în care mi-am împărțit viața alături de un om, avem trei copii împreună, am trecut prin atât de multe chestii. M-a deranjat, pentru că era un pic ciudat să îți vezi… și faptul că lucrurile au fost asumate foarte rapid, dar au fost niște stări”, a mărturisit aceasta.

Loading

Citește tot

DIVERSE

PNL nu mai vrea Guvern cu PSD. Robert Sighiartău: ”Nu ne este teamă să rămânem în opoziție”

Publicat

la

Robert Sighiartău anunță că liberalii nu vor vota un Guvern din care să facă parte social-democrații, în timp ce PSD se declară pregătit să își asume funcția de premier.

PNL nu mai vrea Guvern cu PSD: ”Nu mai votăm guvern din care să facă parte PSD”

Robert Sighiartău spune că PNL ia în calcul susținerea unui Guvern de tehnocrați, cu condiția ca acesta să fie format din profesioniști care nu sunt subordonați politic.

”Noi am spus foarte clar că nu mai votăm guvern din care să facă parte PSD, indiferent cine este premier. Și atunci de aici pornim, astea sunt condițiile noastre mandatele noastre date de colegii din PNL.

Noi am spus încă de la început că am lua în calcul, inclusiv un guvern de tehnocrați, dar cuvântul tehnocrat să fie respectat așa cum este el, în esența lui. Un guvern de profesioniști, oameni tehnocrația, care nu sunt subordanați partidelor politice, putem lua în calcul un astfel de guvern. Am spus asta mai demult, am spus-o și acum, dar totul depinde de felul în care premierul desemnat de președinte vrea să construiască acest guvern. Dacă e guvern construit politic cu membri din PSD, atunci intrăm în logica unui guvern condus în jurul PSD și nu vom vota. Totul depinde de mandatul cu care premierul tehnocrat vine în fața PNL.

Nu ne este teamă să rămânem în opoziție, după 7 ani de guvernare PNL a încheiat o etapă. Am avut un an de guvernare foarte greu, ne-am făcut datoria față de România și dacă nu ne mai putem pune în aplicare reforme, atunci e clar că reconstrucția PNL și construirea unei alternative pentru 2028 sunt lucrurile pentru care vom lupta încă de săptămâna viitoare, daca va fi cazul”, a spus secretarul general al PNL la Digi24. 

De cealaltă parte, PSD transmite că este pregătit să intre la guvernare și să își asume inclusiv funcția de premier.

”Săptămâna trecută, președintele PSD a expus în spațiul public faptul că vom vota un guvern din care PSD să face parte și că ne asumăm această guvernare. (….) Așteptăm cu interes aceste consultări la Palatul Cotroceni, desemnarea cât mai rapidă a unei persoane care să fie capabil să adune în jurul său o majoritate și în cadrul majorității să fie desemnați oameni foarte bine pregătiți și care trebuie să își iubeacă țară. Să înțeleagă că 24 din 24 de ore trebuie să fie acolo, pentru că aceste funcții nu sunt pe viață. Doar așa putem vedea o redresare a acestei țări.

Suntem pregătiți pentru guvernare cu un program care va fi făcut public la vremea respectivă. 10 priorități pe care PSD le consideră necesare pentru redresare economică au fost deja făcute publice de săptămâna trecută.

Sunt aspecte care ar trebuie discutate după consultări. E important să fie armonie între instituțiile statului. Între Palatul Cotroceni, Parlament și viitorul Guvern. Desigur, nu îmbrățișez nevoia unui guvern tehnocrat, pentru că atunci nu ar mai fi necesare alegerile. Alegeri unde românii sunt chemați la urne să își exprime încrederea într-un partid sau altul”, spune Natalia Intotero.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte PSD, laudă decizia Episcopiei Hușilor de a-l interzice pe Călin Georgescu în biserici: ”Biserica Ortodoxă ar putea juca un rol crucial în denunțarea șarlatanilor politici”

Publicat

la

Victoria Stoiciu susține că Episcopia Hușilor a reacționat corect interzicându-i lui Călin Georgescu desfășurarea oricăror acțiuni politice în bisericile din eparhia sa.

Victoria Stoiciu: Este un gest care merită toate felicitările și respectul nostru pentru curajul de care a dat dovadă

Călin Georgescu s-a aflat sâmbătă, 5 septembrie, într-un turneu în județul Vaslui. Printre obiectivele sale s-a aflat o vizită la statuia lui Ștefan cel Mare de la Băcăoani, o oprire la o biserică din comuna Lipovăț, o vizită la o fabrică de mobilă și participarea la Târgul Meșterilor Populari din Parcul Copou. Atât oprirea la fabrica de mobilă, cât și cea de la biserică i-au fost refuzate.

”Ignatie Trif, episcopul Hușilor, a luat o poziție fermă și demnă interzicându-i politicianului pro-rus Călin Georgescu desfășurarea oricăror acțiuni politice în bisericile din eparhia sa, chiar în timpul vizitei de sâmbătă a fostului candidat la prezidențiale în județul Vaslui.

Este un gest care merită toate felicitările și respectul nostru pentru curajul de care a dat dovadă.

Dacă mai mulți ierarhi ar demonstra un asemenea discernământ și o astfel de tărie morală, Biserica Ortodoxă ar putea juca un rol crucial în denunțarea șarlatanilor politici care se afișează cu pretenții de mesia. Fiind instituția care se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației, Biserica rămâne printre puținele voci capabile să ajute un popor hipnotizat de impostori să facă o diferență clară între credința autentică și instrumentalizarea ei cinică în scopuri electorale

Lipsa de claritate și de curaj pe care o vedem astăzi la mulți preoți, care aleg să legitimeze și să binecuvânteze un impostor fără nicio legătură cu valorile creștinismului, reprezintă o greșeală periculoasă. O alunecare similară s-a produs și în perioada interbelică în raport cu Mișcarea Legionară, iar rezultatul dezastruos al acelei complicități îl cunoaștem deja din istorie.

Tocmai de aceea, exemplul de fermitate dat la Vaslui ar trebui să devină o normă pentru întreaga Biserică”, a transmis fostul vicepreședinte PSD.

Reamintim că oficialii Bisericii au precizat că nu sunt permise întâlniri politice în lăcaşe de cult.

„Episcopia Huşilor nu a primit nicio solicitare, nu a aprobat şi nu va aproba niciodată organizarea niciunui eveniment sau întâlnire cu caracter politic, asociat unor persoane sau formaţiuni politice, în cadrul lăcaşurilor de cult din Parohia Lipovăţ, ca de altfel în nicio biserică sau mănăstire din eparhie. Biserica şi întreg ansamblul parohial este un spaţiu consacrat exclusiv activităţilor liturgice, cultural-misionare şi, prin extensie, social-filantropice. Orice alt tip de întâlnire sau eveniment, care nu se înscrie în acest specific, nu poate fi organizat în interiorul ansamblului parohial.

Nu este permisă niciun fel de coabitare între credinţă şi politică, în spaţiul sacru al bisericii, care este destinat exclusiv trăirii credinţei. Mai mult decât atât, filmarea sau fotografierea în lăcaşurile de cult sunt permise doar cu acordul Centrului Eparhial, numai în cazurile în care se doreşte evidenţierea patrimoniului liturgic şi arhitectural-istoric. Aceasta deoarece lăcaşul de cult este un spaţiu liturgic sfinţit, iar nu unul civil. Episcopia Huşilor nu a oferit şi nu va oferi niciun acord în acest sens”, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Huşilor, Cosmin Gubernat.

Citește și Călin Georgescu, baie de mulțime într-o piață din Vaslui. Cum își face liderul suveraniștilor din nou campanie cu un leu

Loading

Citește tot

DIVERSE

Noul an școlar 2026-2027 începe luni, 7 septembrie. Ce se schimbă din această toamnă pentru elevi și profesori

Publicat

la

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației, anul școlar 2026-2027 are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor. Cei aflați în clasele terminale vor lua vacanță mai devreme decât restul.

Noul an școlar 2026-2027. Ce se schimbă din această toamnă

Potrivit noilor reglementări, elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile planuri-cadru și programe școlare pentru liceu. De asemenea, intră în vigoare și noile standarde naționale de evaluare pentru clasele I-VIII.

Începutul de an vine însă și cu probleme încă neclarificate. Printre acestea se numără situația burselor pentru mii de elevi din învățământul dual și incertitudinea privind examenul de Bacalaureat pe care îl vor susține elevii care intră acum în clasa a X-a.

Citește și Elevii ar putea fi obligați, din nou, să poarte uniformă. Legea a fost avizată de mai multe comisii parlamentare

Când începe și când se termină școala

Cursurile încep luni, 7 septembrie 2026, iar pentru cei mai mulți elevi ultima zi de școală va fi 18 iunie 2027. Anul este împărțit, din nou, în cinci module de cursuri, separate de vacanțe:

Modulul 1: 7 septembrie – 23 octombrie 2026;
Vacanța de toamnă: 24 octombrie – 1 noiembrie 2026;
Modulul 2: 2 noiembrie – 22 decembrie 2026;
Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2026 -10 ianuarie 2027;
Modulul 3: 11 ianuarie -12, 19 sau 26 februarie 2027, în funcție de decizia inspectoratului școlar;
Vacanța mobilă: o săptămână, în intervalul 15 februarie -7 martie 2027;
Modulul 4: 22 februarie, 1 martie sau 8 martie -23 aprilie 2027, în funcție de județ;
Vacanța de primăvară: 24 aprilie -4 mai 2027;
Modulul 5: 5 mai – 18 iunie 2027;
Vacanța de vară: începe pe 19 iunie 2027.
Pe 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației, nu se organizează cursuri.

Una dintre cele mai importante schimbări îi vizează pe elevii care încep liceul. Generația care intră acum în clasa a IX-a este prima care va învăța după noile planuri-cadru și noile programe școlare pentru liceu. Schimbarea va fi introdusă treptat, astfel:

clasa a IX-a – anul școlar 2026-2027;
clasa a X-a – 2027-2028;
clasa a XI-a- 2028-2029;
clasa a XII-a – 2029-2030.
Elevii care sunt deja în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a vor continua, în schimb, după actualele planuri-cadru.

Noile programe școlare au fost aprobate pentru sute de discipline din învățământul liceal, atât pentru trunchiul comun, cât și pentru disciplinele de specialitate.

Deși noile programe intră în vigoare din prima zi de școală, elevii de clasa a IX-a nu vor avea toate manualele tipărite pe bănci la începutul anului.

Potrivit ministrului Educației, Mihai Dimian, rezultatele finale ale licitațiilor pentru manuale sunt așteptate în jurul datei de 15 septembrie. Pentru loturile fără contestații, versiunile digitale ar putea fi puse la dispoziție după semnarea contractelor.

Tipărirea manualelor ar mai putea dura aproximativ trei-patru săptămâni, ceea ce înseamnă că unele dintre ele ar putea ajunge la elevi în a doua parte a lunii octombrie. În cazul manualelor contestate, termenul poate fi mai lung, scrie edupedu.ro. 

Ministrul le-a recomandat profesorilor ca în primele săptămâni să evalueze nivelul elevilor și să utilizeze, acolo unde este posibil, noțiuni care se regăsesc și în vechile manuale.

Tot pentru profesorii de clasa a IX-a sunt pregătite repere metodologice care ar urma să fie publicate chiar în prima zi de cursuri.

O altă schimbare importantă intră în vigoare din această toamnă: standardele naționale de evaluare pentru elevii din clasele I-VIII.

Acestea stabilesc repere comune pentru evaluarea elevilor și prevăd cinci niveluri de performanță:

„Avansat”;
„Consolidat”;
„De bază”;
„În formare”;
„În dificultate”.

Important este că aceste niveluri nu se transformă automat în note. Deocamdată, nu există o corespondență directă între, de exemplu, calificativul „Avansat” și o anumită notă din catalog.

Când au loc Evaluarea Națională și Bacalaureatul

Potrivit Calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii de clasa a VIII-a vor încheia cursurile pe 11 iunie 2027, iar probele scrise ale Evaluării Naționale sunt programate astfel:

22 iunie: Limba și literatura română;
24 iunie: Matematică;
25 iunie: Limba și literatura maternă.

Simularea Evaluării Naționale este programată în perioada 16-18 martie 2027.

În cazul Bacalaureatului, probele de competențe sunt programate în perioada 12-23 aprilie, iar probele scrise vor avea loc în luna iunie:

14 iunie: Limba și literatura română;
15 iunie: proba obligatorie a profilului;
17 iunie: proba la alegere a profilului și specializării;
18 iunie: Limba și literatura maternă.
Rezultatele inițiale sunt programate pentru 23 iunie, iar cele finale, după contestații, pentru 1 iulie 2027.

Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura între 7 septembrie 2026 și 23 aprilie 2027.

Fiecare program va avea o durată de cinci zile consecutive de lucru, iar cele două săptămâni trebuie stabilite în perioade diferite de fiecare școală.

Vacanța mobilă din luna februarie va fi stabilită separat de fiecare inspectorat școlar, într-un interval cuprins între 15 februarie și 7 martie 2027.

43 de licee testează planuri-cadru alternative

Din acest an școlar, 43 de licee de stat și particulare vor pilota planuri-cadru alternative. Acestea pot avea o organizare diferită a disciplinelor, a programului școlar și a ofertei de materii opționale. Programul a început cu 32 de licee, iar ulterior alte 11 unități au fost incluse în proiect.

Se schimbă și regulile pentru Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii. Un opțional poate fi organizat inclusiv pentru o grupă de minimum opt elevi.

Și sistemul de burse rămâne unul dintre subiectele importante la începutul noului an școlar. Cuantumurile aflate în discuție sunt de 450 de lei pentru bursa de merit și câte 300 de lei pentru bursa socială și bursa tehnologică.

Ministerul Educației a analizat inclusiv modificarea regulilor privind plata burselor sociale în timpul vacanțelor, însă ministrul Mihai Dimian a anunțat că nu va propune reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin aceste burse.

O situație aparte este cea a elevilor din învățământul tehnologic dual, pentru care problema acordării bursei tehnologice nu este încă rezolvată.

Citește și Școala începe în haos, elevii nu știu ce examene dau. Ministrul Educației se face că plouă: „Nu este nevoie să previzionăm uragane la fiecare bătaie de aripi”

 

Loading

Citește tot

DIVERSE

Horoscop RUNE pentru săptămâna 7-13 septembrie 2026. Viața ta intră într-o perioadă plină de lumină. Ceva foarte bun urmează să se întâmple

Publicat

la

Iată mesajele runelor pentru fiecare zodie în noua etalare dedicată săptămânii 7-13 septembrie 2026. Runele reprezintă una dintre cele mai vechi forme de divinație, păstrate din vremurile triburilor nordice și germanice, și continuă să fie un instrument puternic pentru cei care caută răspunsuri profunde.

Fiecare rună este un simbol sacru, purtător al unui mesaj subtil, menit să ofere claritate și înțelegere asupra unei situații sau a unei întrebări. Ele nu îți spun ce să faci, ci îți arată direcția, iar intuiția ta completează restul. Deși au existat de mii de ani și au fost folosite pe arme, bijuterii și obiecte de ritual, runele rămân și azi o cale autentică de ghidare și revelație.

Totalitatea runelor laolaltă cu puterile și conexiunile lor formează un sistem magic.

ETALARE RUNE PENTRU FECIOARA (23 august – 22 septembrie)
Runa etalată – Sowilo: Runa indică faptul că scopul tău devine mai clar, iar acțiunile tale pot fi îndreptate într-o direcție mai coerentă. Nu este suficient să știi ce îți dorești; este nevoie să îți folosești voința pentru a transforma intenția într-un rezultat concret.

ETALARE RUNE PENTRU BALANTA (23 septembrie – 22 octombrie)
Runa etalată – Wunjo: Fii fericit! Pentru orice întrebi sau te gândești, e bine să știi că perioada de întuneric din viața ta pe un subiect se încheie și un eveniment fericit este pe cale să aibă loc. Viața ta intră, în sfârșit, într-o perioadă luminoasă pe care ai așteptat-o așa de mult. Runa te poate și anunța că este timpul să te uiți la lume cu ochi noi. Ține minte că eforturile tale nu sunt în zadar, chiar dacă uneori poate părea că bunele intenții și fapte rămân nevăzute și nerecompensate. Tot binele pe care îl pui în lume vine la tine mai devreme sau mai târziu. Bucură-te de fructele pe care le meriți.

ETALARE RUNE PENTRU SCORPION (24 octombrie – 22 noiembrie)
Runa etalată – Berkano: Runa simbolizează creșterea unei relații sau apropierea dintre oameni. Încrederea se construiește prin gesturi constante, nu doar prin declarații.

Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.

 

Loading

Citește tot

DIVERSE

Cum se simte Andrei Bordeianu după accidentul de motocicletă în care a fost implicat. Noi detalii despre starea de sănătate a influencerului

Publicat

la

Andrei Bordeianu s-a ales cu mai multe fracturi după accidentul pe care l-a suferit pe 25 august, în sectorul 1 al Capitalei. Influecerul în vârstă de doar 28 de ani a oferit noi detalii despre starea sa de sănătate.

Andrei Bordeianu: Nu e ușor, dar am credință în Dumnezeu

Andrei Bordeianu a fost lovit în plin de o mașină care ar fi vrut să întoarcă pe linia continuă, fără să se asigure corespunzător, tăind-i calea. În urma incidentului, influencerul a fost rănit grav și a fost transportat de urgență la spital.

Citește și Primele imagini de la accidentul lui Andrei Bordeianu. Influencerul a fost aruncat în aer de pe motocicletă

Tânărul cu mii de urmăritori pe rețelele de socializare a făcut noi precizări privind starea sa de sănătate.

„Salutare, leilor!

După cum știți, am trecut printr-un accident destul de grav și acum am în față cea mai importantă competiție din viața mea. Nu e ușor, dar am credință în Dumnezeu care mi-a mai dat o șansă la viață cu un motiv, în personalul medical și oamenii apropiați care sunt lângă mine.

Vă mulțumesc tuturor pentru toate mesajele, rugăciunile și gândurile bune pe care mi le transmiteți, înseamnă enorm! Va povestesc în curând mai multe, dar acum am nevoie de timp și liniște pentru a mă recupera. Nu luați în seama informații care nu vin de la mine”, a fost mesajul transmis de Andrei Bordeianu, în mediul online.

Va pup leul vostru si va multumesc ca ma sustineti in numar atat de mare! Dumnezeu e mare”, a transmis influencerul pe rețelele de socializare.

Andrei Bordeianu a renunțat la cariera de inginer pentru a se dedica fitness-ului și culturismului. El a devenit un influencer extrem de cunoscut în mediul online, unde promovează activ sportul și un stil de viață sănătos și echilibrat.

Andrei Bordeianu, accident cu motocicleta în București! Influencerul a ajuns de urgență la spital

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend