Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Sindicaliştii de la TAROM propun extinderea flotei de aeronave

Publicat

in

Sindicatul Unit TAROM (SUT) propune mărirea flotei ATR cu 10 -15 aeronave ATR 72/600 luate în leasing, având în vedere gradul de încărcare de aproximativ 80% pe destinaţiile interne înregistrat în anul 2022, şi susţine că această măsură strategică va consolida poziţia companiei în industria aviatică, informează Agerpres.

În acest sens, SUT a înaintat un memoriu premierului Marcel Ciolacu, prin care aduce argumente în favoarea propunerii sale, unul dintre acestea fiind faptul că 5 avioane ATR 72/600 vor costa cât o aeronavă Boeing 737 MAX, respectiv un preţ estimativ de 120 milioane de dolari, dar şi faptul că ATR 72/600 se bucură de avantaje clare în eficienţa economică şi sustenabilitate faţă de modelele utilizate de competitori, respectiv Airbus A220 şi Embraer E190-E2, avantaje care plasează modelul într-o poziţie favorabilă pentru a satisface cerinţele pieţei şi a spori performanţa operaţională a companiei TAROM.

De asemenea, comparându-l cu Airbus A320neo, ATR 72/600 se remarcă prin eficienţa sa pe rute scurte şi medii, accesibilitatea la aeroporturi mici şi costurile de operare reduse, în timp ce Airbus A320neo este optimizat pentru cerinţe de pasageri mai mari şi rute mai lungi, cu eficienţă ridicată a combustibilului.

De asemenea, SUT aminteşte de propunerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României privind înfiinţarea unei companii de transport aerian care să lege principalele oraşe ale ţării. În acest sens. 15 consilii judeţene s-au întâlnit sub tutela CCIR şi s-a apreciat că un asemenea proiect ar aduce beneficii pentru comunitatea de afaceri din România şi nu numai.

“Prin mărirea flotei de ATR-uri, TAROM poate îndeplini aceste cerinţe, având experienţa şi calificările necesare. Prin negociere, se pot obţine facilităţile de exploatare a aeroporturilor manageriate de aceste consilii judeţene”, se arată în memoriu.

Extinderea flotei cu aeronave ATR ar permite operarea pe rute noi, consolidând conexiunile între oraşele din România şi din regiune, susţine SUT, întrucât aeronavele ATR 72/600 sunt recunoscute pentru eficienţa lor în consumul de combustibil şi costurile reduse de operare, contribuind la o operare sustenabilă a rutelor. De asemenea, ele au capacitatea de a opera pe aeroporturi mici şi în condiţii meteorologice dificile se măreşte accesibilitatea şi operativitatea.

Din punct de vedere al gradului de încărcare, o analiză pe anul trecut indică o tendinţă constantă de încărcare ridicată.

“Având în vedere gradul de încărcare de aproximativ 80% pe destinaţiile interne înregistrat în anul 2022, recomandam cu fermitate Consiliului de Administraţie al companiei TAROM să aprobe mărirea flotei de aeronave ATR cu un număr de 10-15 aeronave ATR 72/600. Această măsură strategică va consolida poziţia companiei TAROM în industria aviatică, aducând beneficii financiare semnificative, creând noi oportunităţi de angajare şi contribuind la dezvoltarea economică a ţării”, susţine sindicatul.

Pentru implementarea acestei decizii, SUT propune semnarea unui contract de leasing pentru 10-15 aeronave ATR 72/600, pregătirea şi instruirea personalului pentru operarea aeronavelor ATR 72/600 şi ajustarea sistemului de operare al companiei pentru a integra rutele noi.

“Această decizie reprezintă o investiţie semnificativă în viitorul companiei noastre şi va aduce avantaje strategice şi economice palpabile, în special în contextul cererii susţinute pe destinaţiile interne”, se spune în document.

Sindicaliştii din TAROM mai recomandă explorarea unor baze sezoniere în funcţie de evenimente şi operaţionalizarea de chartere sau zboruri regulate către destinaţii litorale, extinderea reţelei prin deschiderea de noi baze în ţară pentru operarea destinaţiilor noi regionale. În acest context, ei spun că ATR 72/600 ar permite explorarea pieţelor mai mici şi nişate, în care cerinţele de capacitate sunt mai reduse, extinzând astfel prezenţa şi acoperirea companiei în diverse regiuni. Totodată, ATR 72/600 poate fi configurat pentru a se potrivi nevoilor diverse ale pasagerilor, inclusiv pentru a oferi opţiuni de clasă business sau economie, asigurând un grad mai mare de confort şi satisfacţie.

Referitor la cheltuieli, documentul relevă faptul că ATR 72/600 este cunoscut pentru costurile reduse de întreţinere şi de operare, reducând astfel cheltuielile pe termen lung ale companiei, iar tehnologia eficientă a aeronavei contribuie la reducerea amprentei de carbon, promovând o operare responsabilă şi respect pentru mediu.

“Aceste beneficii completează argumentele şi subliniază importanţa măririi flotei cu aeronave ATR 72/600 pentru viitorul companiei noastre”, mai spune SUT.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Mizele vizitei lui Marcel Ciolacu în Turcia: Negocieri pe teme extrem de importante cu Erdogan

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu și o delegație guvernamentală se vor afla, marți, la Ankara, într-o vizită oficială în Turcia. Vizita este una extrem de importantă, iar în discuțiile dintre Marcel Ciolacu și Recep Tayip Erdogan vor fi abordate mai multe teme, inclusiv zona energetică, asta pentru că atât România cât și Turcia dezvoltă proiecte energetice majore în Marea Neagră.

Premierul Marcel Ciolacu, însoțit de o delegație de miniștri, se va afla marți, 21 mai 2024, la Ankara, într-o vizită oficială, la invitația președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Vizita oficială constituie un moment cheie de la stabilirea Parteneriatului Strategic între România și Turcia, în decembrie 2011, prin operaționalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, echivalentul ședințelor comune de guvern.

Consiliul va fi coordonat de prim-ministrul României și de președintele Republicii Turcia și va avea rol catalizator pentru consolidarea cooperării în domenii strategice de interes comun, dezvoltarea Parteneriatului Strategic pe toate palierele, dar și extinderea colaborării în cadrul cooperării regionale. Declarația politică include și crearea unui mecanism de dialog bilateral, respectiv „Grupul de dialog politic” la nivelul MAE, sub coordonarea miniștrilor de externe.

În cadrul vizitei, miniștrii care îl vor însoți pe prim-ministrul vor avea întrevederi cu omologii lor turci în vederea dezvoltării proiectelor comune dintre cele două state. Vor fi semnate şi o serie de Acorduri și Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcționale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două țări și urbanism.

Proiecte în energie, transporturi sau agricultură

”Lansarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt subliniază angajamentul României și al Turciei de a întări relațiile bilaterale atât în plan politic, cât și economic, pilon de bază al cooperării noastre. Turcia este principalul partener comercial non-UE al României și prima destinație extra-comunitară a exporturilor românești. Prin viitoarele proiecte în energie, transporturi, agricultură, industrie agroalimentară și de apărare ne-am propus să creștem schimburile comerciale la 15 miliarde de dolari”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

În anul 2023, comerțul bilateral s-a ridicat la peste 10 miliarde de dolari. Investițiile turcești în România se situau pe locul 14 în ceea ce privește țara de rezidență a investitorilor, cu 18.755 de societăți cu capital turcesc în martie 2024.

În contextul vizitei oficiale, șeful Executivului de la București va depune o coroană de flori la Mausoleul dedicat președintelui fondator al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk, din cadrul complexului Anıtkabir din Ankara și va participa la dineul de lucru oferit în onoarea delegației române de președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Alături de șeful Executivului, vor participa viceprim-ministrul Marian Neacșu, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul justiției Alina Gorghiu, ministrul educației, Ligia Deca, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Radu Oprea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Adrian Veștea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Simona Oprescu, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu.”, arată un comunicat al Guvernului.

Citeste mai mult

NATIONAL

Consiliul Judeţean Iași a preluat Casa Memorială ‘Vasile Alecsandri’ de la Mirceşti pentru a fi reconsolidată şi restaurată

Publicat

in

Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi a precizat luni, pentru AGERPRES, că a preluat de la Academia Română un important obiectiv de patrimoniu, Casa Memorială “Vasile Alecsandri” de la Mirceşti, pentru a o restaura.

Conform sursei citate, după 14 ani de blocaj în ceea ce priveşte situaţia mausoleului şi casei lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, acestea au trecut în administrarea Consiliul Judeţean, fapt care permite instituţie administrative judeţene să facă investiţii în reabilitare.

“A fost una dintre priorităţile mandatului meu de preşedinte al Consiliului Judeţean să găsim soluţii pentru a rezolva această situaţie şi iată că lucrurile avansează. Aşa cum am reuşit în acest mandat să restaurăm Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Muzeelor, muzeele ‘Vasile Pogor’ şi ‘Nicolae Gane’, aşa cum am identificat soluţii pentru muzeul ‘Mihail Sadoveanu’, Palatul Sturdza de la Miroslava şi muzeul Constantin Negruzzi de la Hermeziu, aşa vom proceda şi pentru salvarea casei Alecsandri. Iaşul este capitala culturală a României şi investim pentru a conserva clădirile de patrimoniu”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, în informarea transmisă AGERPRES.

Fiind om al Unirii Principatelor de la 1859, dar şi poet, prozator şi dramaturg, ministru de externe, Vasile Alecsandri, prin biografia şi opera sa, a fost profund ataşat de satul Mirceşti, unde a trăit timp de 24 de ani. Tot aici a ales să îşi doarmă somnul de veci.

Vasile Alecsandri, a fost laureat al Premiului de la Montpellier la concursul “Cântecul latinităţii” cu poezia “Cântecul gintei latine”.

Conacul, în fapt o casă ţărănească cu multe încăperi, a fost construit între anii 1861 şi 1867, şi este locul unde “bardul de la Mirceşti”. Aici a scris ciclul Pasteluri, “Dan, căpitan de plai”, “Dumbrava Roşie”, volumul “Ostaşii noştri”, “Despot Vodă”, “Fântâna Blanduziei”, “Ovidiu”, “Dumbrava roşie”, “Chiriţa în provincie” şi multe alte capodopere literare care au marcat cultura românească.

Totodată, a găzduit numeroase personalităţi străine precum pianistul Franz Liszt, care a şi concertat la Mirceşti, istoricul Edgar Quinet, omul de litere şi diplomatul Edouard Grenier, ministrul plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Coutouly. Adesea la conacul de la Mirceşti au poposit şi de figuri contemporane cu Alecsandri. Dintre acestea au fost alese cele mai reprezentative au fost Barbu Lăutaru, Mihai Eminescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Pantazi Ghica, Costache Negruzzi, Iacob Negruzzi, Matei Millo, Alexandru Hurmuzachi, D.A. Sturdza, Al. Papadopol-Calimah, Titu Maiorescu, Elena Cuza, Carol Davila, Costache Negri, Ion Bianu, Dimitrie Petrino, Al. Lahovari, Vasile Pogor.

În 1914, Paulina, soţia lui Alecsandri, l-a donat Academiei Române, pentru a fi transformat în muzeu împreună cu grădina.

Deschisă publicului în 1928, sub egida Academiei Române, casa “bardului de la Mirceşti”, Vasile Alecsandri, a devenit muzeu memorial în anul 1957, a fost reorganizată în 1987 şi restaurată în anii 1991, 1992, 1998.

În apropierea clădirii muzeului se află mausoleul poetului ridicat, prin grija Academiei Române, în anul 1928, de arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti şi pictat de Paul Molda în stilul vechilor ctitorii voievodale din Ţara Moldovei. Aici odihnesc Vasile Alecsandri şi soţia sa Paulina, precum şi părinţii poetului, Elena şi Vasile Alecsandri vornicul.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend