Ancheta de proporții care vizează azilele groazei deținute de Viorel Pașcă a declanșat o adevărată furtună în spațiul public, mutând reflectoarele și pe scena politică.

În timp ce valul de critici din mediul online s-a intensificat, au apărut întrebări legitime legate de gradul de implicare sau de cunoaștere al lui Ilie Bolojan, fost președinte al Consiliului Județean Bihor.

Joi, în cadrul unei conferințe de presă, premierul demis a respins categoric orice asociere. Tensiunile vin la doar două zile după ce polițiștii și procurorii DIICOT au descins la zeci de adrese, destructurând o rețea acuzată că, timp de șase ani și sub paravanul unei asociații umanitare, a exploatat sute de persoane vulnerabile, inclusiv bolnavi psihic aduși din spitale din întreaga țară.

DIICOT a reacționat joi după-amiază printr-un comunicat oficial, catalogând drept inacceptabil faptul că o cauză penală de o asemenea gravitate – axată pe suspiciuni de trafic de persoane și abuzuri inimaginabile – este folosită ca armă politică. Procurorii au subliniat că „dezbaterea publică nu ar trebui deturnată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice gratuite”.

„Respingem categoric astfel de afirmații, care, sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un „spectacol”, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice. Ele constituie o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”, se menționează în comunicatul DIICOT.

Oficialii instituției afirmă că nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului, ci „despre folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori”, conform HotNews.

„Astfel de afirmații nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă. Ele inoculează, în schimb, ideea că activitatea DIICOT, o instituție cu peste 20 de ani în lupta directă cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere.

Este tipul de conduită care validează transferarea unor dispute, ce ar trebui tranșate exclusiv în cadrul procedurilor judiciare, către spațiul public, cu scopul de a eticheta anticipat un act de justiție drept nedrept, abuziv sau exagerat, înainte ca instanța să se fi pronunțat”, a adăugat DIICOT.

Citește și: Un deținut reclamă la CCR un articol din Codul de Procedură Penală după ce i s-a amânat liberarea condiționată: „Legea îmi prelungește ilegal detenția”

Pentru oficialii DIICOT, prioritatea absolută este ancheta penală aflată în curs, nu dezbaterile cu implicații politice.

„Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii și nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor și judecătorilor.

Atacurile tot mai frecvente și tot mai dure la adresa justiției nu sunt un fenomen colateral. Ele sunt profund nocive pentru o societate democratică. Erodează încrederea publică în instituțiile care trebuie să rămână independente de calculul electoral și lovesc direct în fundamentul statului de drept: separația reală, nu doar declarativă, între puterea politică și autoritatea judecătorească”, avertizează DIICOT.

În opinia DIICOT, un stat democratic nu poate funcționa ”dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac”.

DIICOT cere tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta cursul anchetei, pot exercita presiune asupra instanței chemate să decidă asupra măsurilor preventive și pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituțiilor judiciare.

„Astfel de declarații, făcute public înainte ca un judecător să se pronunțe în cauză, nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate. Au legătură cu miza politică și electorală a momentului, iar justiția nu trebuie transformată în instrument de luptă politică. Protejarea independenței justiției nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru funcționarea unei democrații”, conchide DIICOT, subliniind că justiția nu trebuie transformată într-un teren de confruntare electorală.

Citește și: Călin Georgescu s-a trezit în conștiință după scandalul de la Realitatea Plus și revine cu un mesaj nou: „Dreptul țăranului român și al antreprenorului român este călcat în picioare de dictatul corporatist”. Unde va fi prezent duminica aceasta

Accidentul s-a produs miercuri, în jurul orei 07:15, la scurt timp după ce vehiculul părăsise autogara spre Granja d’Escarp, notează El Mundo. Toți cei răniți se aflau în autocarul care transporta 55 de pasageri. Aceștia erau, în mare parte, zilieri care se deplasau pentru recoltarea fructelor în zona Segrià Sud.

Citește și: Românii din Spania se întorc acasă: Comunitatea s-a redus cu 24%, iar ibericii nu mai au cu cine construi locuințe

Un român, victima unui accident în Spania

„Este cel mai grav accident produs în orașul Lleida”, a declarat primarul Fèlix Larrosa. Oficialul a evidențiat un detaliu important: deși autobuzul a rupt perimetrul și a intrat în zona pietonală, niciun trecător nu a fost rănit: „Au lipsit câțiva centimetri pentru ca oamenii care circulau pe Rambla în acel moment să nu fie loviți”.

Șoferița autocarului nu a fost rănită, dar se află în stare de șoc, a adăugat Larrosa. Ea fusese angajată recent și conducea sub supravegherea instructorului român, care a fost grav rănit și a suferit amputarea unui membru.

Un număr total de 45 de pasageri au avut nevoie de atenție medicală la Spitalul Arnau de Vilanova din Spania. În timp ce 13 persoane se află în stare gravă sau mai puțin gravă, restul de 32 de pasageri au suferit doar contuzii ușoare.

Agenții Mossos d’Esquadra au deschis o anchetă, urmând să audieze pasagerii și martorii oculari. O atenție deosebită este acordată stării tehnice a vehiculului, fiind verificată ipoteza unei defecțiuni.

Salvatorii au trimis la locul accidentului 11 ambulanțe, un elicopter sanitar și specialiști în suport psihologic, în timp ce pompierii au intervenit cu 14 echipaje pentru a extrage victimele și a asigura perimetrul.

O parcare a aeroportului din Rio de Janeiro ascunde, de mai bine de șase ani, un mister pe roți. O Honda Civic EX-L Coupé, fabricată în 2008, zace neclintită. Caroseria a început să fie măcinată de rugină, iar toate cele patru anvelope s-au dezumflat complet.

Cazul bizar a intrat în atenția presei braziliene, iar jurnaliștii emisiunii „Domingo Espetacular” au reușit să deslușească misterul acestei călătorii incredibile, după ce au analizat actele uitate în torpedou.

Interiorul mașinii ascundea detalii de-a dreptul cinematografice: cheile se aflau chiar pe scaunul șoferului, semn că cel de la volan a plecat grăbit, iar plăcuțele de înmatriculare lipseau cu desăvârșire. Actele și autocolantele recuperate arată că mașina a fost înmatriculată inițial în New York.

De acolo, proprietarul a pornit într-o aventură prin Belize și Guatemala, cu destinația America de Sud. Jurnaliștii presupun că vehiculul a fost urcat pe un feribot sau un vapor pentru a traversa celebra și periculoasa junglă Darién, singurul loc unde drumul terestru dintre cele două Americi se întrerupe complet.

Soarta automobilului începe se contureze clar din anul 2019, când o amendă de circulație înregistrată în orașul de coastă Cabo Frio confirmă prezența vehiculului în regiune.

Un an mai târziu, în 2020, Honda era lăsată în parcarea aeroportului din Rio de Janeiro, loc care avea să-i devină casă definitivă.

De atunci, ceasul a ticăit în gol: după mai bine de 2.100 de zile de staționare neîntreruptă, datoria acumulată pentru parcare a explodat, ajungând la suma astronomică de 350.000 de reali brazilieni – adică peste 30.000 de euro.

Citește și: Călin Georgescu s-a trezit în conștiință după scandalul de la Realitatea Plus și revine cu un mesaj nou: „Dreptul țăranului român și al antreprenorului român este călcat în picioare de dictatul corporatist”. Unde va fi prezent duminica aceasta

De ce nu poate fi ridicată mașina

Deși este evident pentru oricine că mașina a fost abandonată, administrația aeroportului este prizoniera unui blocaj juridic fără ieșire.

Din cauza legislației braziliene stricte privind protecția datelor personale și a complexității proprietății terenului aeroportuar, autoritățile nu pot trece la acțiune.

Orice tentativă de a ridica sau de a vinde vehiculul este condiționată de identificarea oficială a proprietarului, un proces îngreunat de birocrația locală, care transformă această Honda într-o prezență permanentă în peisajul aeroportuar pentru mulți ani de acum încolo.

Această situație nu este, însă, o excepție. Aeroporturile devin adesea „cimitire” pentru mașini abandonate, o realitate recurentă confirmată de presa locală.

Motivele sunt variate și dramatice: de la proprietari care pleacă în străinătate și dau faliment, până la cazuri de deces în timpul călătoriilor sau litigii succesorale care durează decenii. În tot acest timp, taxele de parcare continuă să se acumuleze, transformând niște simple vehicule în adevărate poveri financiare imposibil de gestionat.

Citește și: Greșeala fatală a unui hoț! Și-a uitat telefonul mobil în casa pe care o jefuise. Incredibil ce a făcut apoi

Condamnat la o pedeapsă privativă de libertate și închis în Penitenciarul Jilava, Remus Tudor este cel care a pus pe masa judecătorilor această vulnerabilitate a sistemului.

El atrage atenția asupra unei fracturi logice și legislative din Codul de Procedură Penală care se răsfrânge direct asupra deținuților. Potrivit acestuia, practica curentă a instanțelor produce efecte abuzive, interzise în mod expres de legea fundamentală a țării și de tratatele internaționale la care România a aderat.

„În concret, semnalez nelegalitatea și neconstituționalitatea articolului 587 alin. 2 din Codul de Procedură Penală, prin care se stabilesc condițiile prin care se acordă liberarea condiționată, acesta conținând prevederi clare conform cărora „Termenul nu poate fi mai mare de un an și curge de la rămânerea definitivă a hotărârii”. Așadar, dacă cererile de liberare condiționată formulate de deținuți sunt respinse, termenul de reiterare a cererii, stabilit de instanță, nu poate fi mai mare de un an, dar începe să curgă de la fata rămânerii definitive a hotărârii, în acest caz statuându-se nelegalitatea și neconstituționalitatea textului de lege, sub două forme, care, în niciun caz nu pot fi calificate erori judiciare, dar pot fi calificate drept fapte delictuale civile – prevăzute de art. 1349 Cod Civil. Prima formă de nelegalitate este evidențiată de faptul că, îndeplinind condițiile de liberare condiționată, condamnatul este analizat în cadrul Comisiei pentru liberări condiționate din penitenciar.

Dacă Comisia nu dispune liberarea condiționată, acordă un termen pentru reiterare, dar nu mai mare de un an. Hotărârea Comisiei din penitenciar este trimisă judecătoriei, instanța putând confirma hotărârea comisiei sau putând-o modifica sub aspectul acordării liberării condiționate sau diminuării termenului de reiterare stabilit de Comisie. În acest moment apar problemele de nelegalitate și neconstituționalitate, care se concretizează în majorarea termenului de reiterare cu o perioadă egală cu cea scursă de la data analizei în cadrul comisiei din penitenciar până la pronunțarea hotărârii judecătorești, acest termen variind între una și două luni, timp care se suprapune peste termenul acordat de penitenciar în condițiile în care judecătoria confirmă hotărârea / propunerea penitenciarului”, precizează deținutul Remus Tudor.

De ce ar descuraja articolul 587 alin. 2 exercitarea dreptului la contestație

Deși cadrul legal, format din articolul 587, alineatul 3 din Codul de Procedură Penală, articolul 129 din Constituție și articolul 2 din Protocolul nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, garantează dreptul la două grade de jurisdicție, realitatea din teren este diferită. În teorie, condamnatul are dreptul de a contesta decizia judecătoriei, urmând ca soluția finală să aparțină tribunalului.

În practică, însă, bărbatul semnalează o anomalie: acest drept devine condiționat, deoarece deținutul este forțat să își asume riscul ca propria cale de atac să îi agraveze situația penală.

„Dacă contestă hotărârea judecătoriei prin care s-a amânat liberarea condiționată, termenul (amânarea) se majorează cu termenul scurs de la pronunțarea hotărârii judecătoriei până la soluționarea contestației de către tribunal. Și acest lucru este posibil pentru că art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală prevede că „termenul începe să curgă de la râmânerea definitivă a hotărârii”. În condițiile prezentate, cei mai mulți condamnați se tem că termenul de reitarare a cererii de liberare condiționată se va majora și, pentru a nu își agrava situația în propria cale de atac, nu contestă hotărârile judecătoriei sau își retrag contestațiile”, spune deținutul, conform Mediafax.

„Am fost amânat 18 luni și 19 zile”, reclamă deținutul

Remus Tudor a simțit pe pielea lui anomalia legii, pentru că el a fost amânat cu 18 luni și 19 zile tocmai din această cauză.

„În ceea ce îl privește, cu aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală, atât instanțele, cât și penitenciarul au majorat termenul de 9 luni – propus de Penitenciarul Giurgiu pentru reiterarea cererii de liberare cu 9 luni și 19 zile, situație în care au determinat retragerea contestației mele și au încălcat chiar dispozițiile art. 587 alin. 2 în care se menționează că termenul nu poate fi mai mare de un an”, reclamă el.

Astfel, deținutul încarcerat la Penitenciarul Jilava a acționat în judecată Statul, în baza art. 1349 și art. 1357 Cod Civil „pentru că legile sunt ale Statului, instanțele și penitenciarele sunt ale Statului, prejudiciul este evident, constând într-o amânare de 18 luni și 19 zile nelegală.

Bărbatul a invocat și o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală, atât în raport cu art. 129 din Constituție, cât și cu art. 21 din Constituție, „fiind evident că, prin reala condiționare a condamnatului cu privire la disponibilitatea de a risca agravarea propriei situații în propria cale de atac, în contestație se încalcă și liberul acces la justiție și dreptul la două grade de jurisdicție”.

Citește și: Călin Georgescu s-a trezit în conștiință după scandalul de la Realitatea Plus și revine cu un mesaj nou: „Dreptul țăranului român și al antreprenorului român este călcat în picioare de dictatul corporatist”. Unde va fi prezent duminica aceasta

Excepția de neconstituționalitate se află pe rolul Curții Constituționale

Înregistrată oficial la Curtea Constituțională sub numărul de dosar 2860/2024, excepția a depășit primele etape procedurale și a intrat în faza de raport.

„Privitor la situația prezentată, nu înțeleg de ce niciun magistrat nu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la nelegalitatea textului art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală; nu înțeleg de ce avocații tac cu privire la acest aspect; nu înțeleg de ce nu fac nimic comisiile juridice în cadrul Parlamentului și / sau Avocatul Poporului. Sau poate nu interesează pe nimeni că legea nu este corectă și permite încălcarea unor drepturi garantate de Convenție și Constituție, cu grave consecințe”, mai spune deținutul, care speră că se va produce îndreptarea textului de lege.

El consideră că acest text „permite încălcarea crasă a unor drepturi esențiale în actul de justiție”.

Citește și: Liviu Vasilică, comemorat de fiul său. Mesajul emoționant transmis de Florin Vasilică în ziua în care tatăl lui ar fi împlinit 76 de ani

Hoțul a acționat în data de 25 iunie, în mijlocul zilei, când a distrus ușa unei case și a fugit cu o bicicletă evaluată la 1.500 de euro, dar și cu o colecție de mașinuțe. Proprietarul a dat peste un telefon mobil abandonat în casă, care s-a dovedit a fi chiar al suspectului.

Citește și: Vlăduța Lupău a rămas fără geanta Louis Vuitton, după un concert de colinde. Ce mesaj i-a transmis hoțului

Un hoț și-a uitat telefonul în casa pe care o jefuise

Ajunși la adresa indicată, agenții din Elche au confirmat spargerea: ușa și tocul acesteia fuseseră distruse complet în urma impactului. Forțarea violentă a intrării a lăsat pagube vizibile, confirmând scenariul unui jaf prin efracție.

În timp ce polițiștii cercetau locuința, telefonul abandonat de hoț a început să sune. Agenții au răspuns și au dat chiar peste suspect. Acesta suna de pe mobilul altei persoane, susținând că nu mai știe unde și-a rătăcit dispozitivul și a cerut să stabilească o întâlnire rapidă pentru a-l recupera.

Fără să bănuiască vreo secundă că purtase o discuție chiar cu oamenii legii, suspectul a acceptat întâlnirea într-o piață din oraș. Ajunși la fața locului, anchetatorii și victima l-au reperat imediat pe hoț, care stătea pe o bancă și ținea strâns o sacoșă galbenă în care se aflau chiar mașinuțele de colecție abia sustrase.

Luat la întrebări de agenți, hoțul a recunoscut fapta și a dat în vileag implicarea fratelui său, cel care plecase cu bicicleta de 1.500 de euro. Deși a cooperat, el a refuzat sau nu a putut să le indice polițiștilor locul în care se ascunde complicele său.

Bărbatul, născut în Orihuela și rezident în Elche, a ajuns direct în arest, autoritățile fiind acum pe urmele celui de-al doilea suspect.

Premierul interimar Ilie Bolojan a respins categoric orice legătură instituțională sau personală cu Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă. Potrivit referatului DIICOT, Viorel Pașca este liderul unei organizații criminale, care exploata persoanele vulnerabile și persoanele cu dizabilități. Gruparea criminală a devenit activă în anul 2020. Coincidență sau nu, 2020 este și anul în care Ilie Bolojan a preluat președinția Consiliului Județean Bihor, mandat încheiat în anul 2024.

Ilie Bolojan respinge, însă, categoric orice legătură cu azilele groazei. Premierul interimar afirmă nu a călcat niciodată pe acolo și că nu a interacționat în niciun fel cu reprezentanții asociației cât timp a fost președintele CJ Bihor și primar al Oradei.

„Nu am nicio legătură cu acest caz. Nu am avut interacțiuni cu reprezentanții acestei asociații, nu i-am vizitat niciodată. Nu am avut competențe de a inspecta aceste locații, cei care pot face inspecții sunt cei de la agențiile județene de servicii sociale, iar în calitate de primar și președinte de CJ nu am avut contact cu această asociație.

În fiecare an primăria și CJ premiază asociații. Eu nu am participat în acesti ani la astfel de evenimente. Nu am cunoștință legată de asociațiile pe care direcția socială le-a premiat„, a spus Bolojan într-o conferință de presă.

„Bunul samaritean din Bihor”, premiat de oamenii lui Bolojan

În 2020, Direcţia de Asistenţă Socială Oradea (DASO), al cărui director, la acea vreme, era Arina Moș, o apropiată a lui Ilie Bolojan, actualmente deputat PNL de Bihor, a organizat a VIII-a ediţie a Galei Voluntarilor din Domeniul Asistenţei Sociale. În cadrul galei, Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă”, a fost premiat și prezentat drept „bunul samaritean din Bihor” și drept „îngerul celor oropsiți”, pentru activitatea desfășurată în sprijinul persoanelor vulnerabile.

Imaginile publicate de Arina Moș pe Facebook, la acel moment, îl surprind pe Viorel Pașca alături de reprezentanți ai administrației locale.

„Un om deosebit. Mulțumim, domnule Pașca pentru tot ceea ce faceți pentru oamenii necăjiți din Bihor și din țară”, a scris Arina Moș în dreptul unei poze în care apare alături de Pașca.

Patru ani mai târziu, la cea de-a X-a ediție a Galei Voluntarilor din Domeniul Asistenţei Sociale, organizată tot de DASO, Viorel Pașca a fost din nou premiat pentru contribuția sa ca voluntar în comunitate, menționându-se implicarea sa activă în ajutorarea persoanelor fără adăpost și cu afecțiuni grave.

Arina Mos, directorul Direcției de Asistență Socială, protejata lui Ilie Bolojan de 17 ani și cea care îi acorda premii lui Viorel Pașca, a ajuns, anul trecut, Secretar la Camera Deputatilor

În vârstă de 45 de ani, Arina Moș a fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Ilie Bolojan, pentru care a lucrat ca și consilieră la Primăria Oradea în perioada 2008–2013. Ulterior, a fost numită la conducerea Administrației Social-Comunitare Oradea, deși nu avea pregătire în domeniu.

În 2025, Arina Moș, deputată PNL aflată la primul mandat, a fost aleasă secretar al Camerei Deputaților, după ce anterior a fost senator pentru o jumătate de mandat.

În perioada în care a fost viceprimar, Arina Moș a reușit să-și angajeze mai mulți membri ai familiei în instituțiile publice din subordinea primăriei. Soțul ei, fost operator TV, a ajuns prin concurs la serviciul de evidență a populației, iar ulterior și fiul cuplului a fost încadrat la stat. Situația a atras atenția, mai ales în contextul în care, în aceeași perioadă, primarul Bolojan se lăuda cu disponibilizări pentru eficientizarea administrației locale.

În campania electorală din 2024, Arina Moș își declara deschis loialitatea față de Bolojan:

„Am onoarea de a candida pe locul întâi la Camera Deputaților alături de Ilie Bolojan, locul întâi la Senat, în această duminică importantă pentru Bihor și pentru România”, scria ea pe 28 noiembrie 2024.

Ilie Bolojan menționează explicit, în rapoartele CJ Bihor, „colaborarea bună” cu Asociația „Dumbrava DPG”

Dar recunoștința autorităților locale față de activitatea lui Viorel Pașca nu s-a oprit la două premii.

Dincolo de premiile acordate de DASO, colaborarea dintre Asociația D.P.G și Consiliul Județean Bihor nu poate fi pusă nicicum sub semnul întrebării, atât vreme cât în rapoartele întocmite de președintele CJ Bihor de la acea vreme, însuși Ilie Bolojan, este menționată clar această colaborare. Mai exact:

• în raportul președintelui CJ Bihor, din martie 2021, raport pe care președintele are obligația de a-l prezenta anual Consiliului, la pagina 221, se menționează: „Am avut o colaborare bună cu unităţile finanţatoare, respectiv Consiliul Judeţean Bihor, Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi de asemenea cu alte unităţi sociale ca cele de la Dumbrava – Asociația D.P.G. (Dumnezeu Poartă de Grijă – n.red.), Băiţa, Râpa, Tinca, Spitalul de Psihiatrie Nucet, cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială„

• Raportul președintelui CJ Bihor din 2022, la pagina 236, arată că: „Am avut o colaborare bună cu unităţile finanţatoare, respectiv Consiliul Judeţean Bihor, Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi de asemenea cu alte unităţi sociale ca cele de la Dumbrava – Asociația D.P.G„

Asociația Dumbrava DPG, menționată în calitate de colaboratoare într-un ghid redactat de CJ Bihor

În 2022, CJ Bihor a redactat un Ghid pentru dezvoltare și cooperare instituțională pentru domeniul social, în care, printre altele, sunt enumerate aproximativ 150 de unități care oferă servicii sociale cu care CJ Bihor colaborează. La pagina 34, pozitia 31, apare menționată Asociația Dumbrava DPG.

În ce ar putea consta colaborarea dintre CJ Bihor și Asociația Dumbrava DPG? Am putea specula, fără teama de a greși, că Direcţia de Asistenţă Socială și alte direcții subordonate Consiliului Județean apelau la Pașca pentru a-i trimite persoane vulnerabile sau persoane cu dizabilități spre a fi găzduite în centrul care, în prezent, este subiectul unei ample anchete.