Mihai Daniel Dragu respinge ipoteza deplasării exclusiv din cauze hidrologice și indică o posibilă funcționare activă a sistemului până în momentul incidentului.

„Curenții vin de undeva dinspre nord, nu te duce curentul. E făcută special intrarea în port să fie protejată de furtună și chiar dacă, să zicem, printr-un oarecare noroc ajungi pe intrarea portului, nu e nimic care să te cârmească stânga-dreapta, până la Dana 8. Drona aceea nu a fost dusă de curent. Vă garantez, eu sunt marinar, adică am și eu un velier. Ca să ajungă acolo sigur a mers cu motorul ei. Sigur, sigur, sigur. Și după aia a intrat printre pontoanele alea. Sigur era controlată, deci nu poate fi făcută autonom”, a spus Mihai Daniel Dragu pentru Euronews.

Drona ar fi fost operațională până în momentul incidentului

Specialistul consideră că aparatul nu funcționa autonom, ci era controlat de la distanță. În opinia sa, faptul că martorii au auzit ventilatoarele de răcire în funcțiune reprezintă un indiciu că sistemele electronice erau încă active.

„Se auzeau ventilatoarele cum lucrează. De dimineață, când a fost găsită drona asta, era operațională, nu rămâsese fără curent. Și faptul că era operațională înseamnă că exista control radio pe ea. Dacă a ajuns acolo controlată, de ce ar fi pierdut controlul? Ea se blocase. Deci cauza pentru care ea a rămas acolo a fost că s-a blocat între pontoanele acelea. Pe Google Map nu se vede, dar ea a intrat între niște pontoane.

Dacă te uiți tu pe Google Map, pontoanele alea merg în sus la următorul loc de parcare pentru nave. E segmentat. Dana78 este segmentat. O să vezi că sunt segmente. Nu știu ce era parcat acolo, că n-am văzut, dar cu siguranță acolo voia drona să ajungă. Deci ea avea o destinație. Da. S-a îngățat acolo. Eu să știi că n-am mai multe informații decât ce găsesc online.

Pot să spun doar că drona era viabilă, fierbinte, avea comunicații. Mergea tot la ea, mai puțin că rămâsese blocată între pontoane. Și ajunsese între pontoanele alea pentru că a vrut să ajungă la celălalt loc de parcare”, a mai spus Mihai Daniel Dragu.

Citește și: Ucraina anunţă că drona explodată la Constanţa îi aparţine. Cum a ajuns la Constanţa

Caracteristicile dronei

Potrivit expertului, imaginile apărute în spațiul public indică faptul că ar putea fi vorba despre o dronă maritimă de tip Magura, un model utilizat de forțele ucrainene: „Este cea mai micuță și ai văzut că e multifuncțională. Avea o mulțime de senzori acolo. Sunt versiuni, adică nu știu exact ce versiune de Magura este, dar Carena, coca și cum arăta, arata ca o dronă Magura. Nu le știu pe de rost. Are vreo trei metri lungime, deci nu mă lua pe cuvânt că nu știu să-ți dau gabaritul, doar m-am uitat cum arată. Și dacă este să caauți o dronă Măgura pe internet, o să vezi că arată la fel, dar variază senzorii. Diferențele sunt constau în ce se află deasupra”.

Citeşte şi: Nicușor Dan: „Toate cele patru drone marine ieșite de sub controlul forțelor militare ucrainene s-au autodetonat”

O misiune deliberată, nu o eroare de navigație

Întrebat dacă autoritățile române ar fi putut interveni mai rapid, Mihai Daniel Dragu. apreciază că măsurile de securitate adoptate au fost adecvate.

„Dacă mă întrebi pe mine, autoritățile noastre au știut că se autodetonează și au evacuat zona. Deci au reacționat bine. Presupunerea mea este că militarii care au adus drona în port, ucrainieni probabil, cel mai probabil – pentru că drona este de construcție ucrainiană, are șansele să o folosească Rusia. Nimic nu este sigur în lumea asta, dar o dronă de construcție ucrainiană cel mai probabil vine din Ucraina. Militarii care au condus-o erau în controlul ei. Dacă ai văzut filmarea de dimineață, se auzeau ventilatoarele cum funcționează, se auzeau cum vârjează. Dronele se încălzesc, mai ales la soare. Dacă te duci la mare și lași laptopul la soare, ai văzut cum se încinge. Asta se întâmplă și cu drona aia”, a mai spus expertul.

Mihai Daniel Dragu respinge ipoteza unei rătăciri accidentale a dronei și consideră că aceasta avea un obiectiv clar: „Nu era rătăcită, era în control. Eu nu sunt afiliat nimănui. Eu înțeleg cum funcționează. Și sunt și marinar, adică am barcă, sunt capitan de velier. Și știu exact, ca să ajungi acolo, trebuie să navigezi cu motor. Nu te duce vântul. Mai ales să rupi și pontoanele. Zice martorul. S-au rupt pontoanele”.

Ilie Bolojan a transmis vineri un mesaj după incidentul de securitate produs în Portul Constanța, când o dronă maritimă ucraineană s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere. Premierul demis a declarat că dispozitivul a fost pierdut de sub control în timpul unor operațiuni desfășurate în Marea Neagră și că autoritățile române au fost informate în timp real despre riscul unei explozii.

„Astăzi ne-am confruntat cu o situație periculoasă pentru siguranța cetățenilor români din zona Portului Constanța. Aceasta a fost generată de pierderea controlului asupra unor drone maritime ucrainene aflate în operare în Marea Neagră. Una dintre ele a ajuns în port. După identificarea acesteia, am fost anunțați de autoritățile ucrainene că va exploda. Instituțiile statului român au reacționat rapid și coordonat pentru evacuarea zonei, protejarea populației și limitarea riscurilor. Din fericire, nu au existat victime”, a explicat el.

Vezi și Situație critică pe litoral! Stațiunile Mamaia și Vama Veche au fost complet evacuate, iar peste 1000 de persoane au părăsit Costinești, Eforie și Tuzla

Ilie Bolojan a mai precizat că au fost făcute verificări pe tot litoralul, iar în unele zone cetățenii au fost îndepărtați din perimetru până la eliminarea oricărui pericol.

„Preventiv, până când am avut confirmarea că dronele navale nu mai reprezintă un pericol, s-au făcut verificări de-a lungul litoralului și au fost luate măsuri pentru îndepărtarea cetățenilor din câteva zone ale litoralului”, a transmis acesta.

„Am fost în dialog permanent cu instituțiile noastre responsabile, iar accentul a fost pus încă de la început pe protejarea populației și a infrastructurii din port și din zonă.  Au fost implicate cadre din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, SRI, Poliția de Frontieră, ISU și structurile locale care au acționat în teren. Le mulțumesc”, a continuat Bolojan.

Incidentul are legătură cu problemele de securitate din regiune, generate de războiul din Ucraina, a punctat Bolojan, avertizând că există anumite riscuri pentru zona Mării Negre și infrastructura critică a României.

„Războiul din estul României, generat de invadarea Ucrainei de către Rusia, provoacă riscuri de securitate pentru întregul bazin al Mării Negre, inclusiv pentru infrastructura critică din zona litoralului. Am văzut resturile dronelor rusești din zona Deltei și ce s-a întâmplat la Galați săptămâna trecută. De aceea, întărirea capacității noastre de apărare prin dotări adaptate noilor tehnici, modernizarea instituțiilor de securitate și cooperarea strânsă cu partenerii noștri sunt obligații. Dotările contractate în primăvara acestui an pentru armată (radare, sisteme de drone, mașini de luptă, sisteme antiaeriene etc), prin programul SAFE, vor contribui la întărirea apărării României și a Flancului Estic. Indiferent de disputele legate de programul SAFE, consider că am făcut un lucru corect pentru țara noastră”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, „siguranța cetățenilor români rămâne prioritară. Vom continua monitorizarea situației și vom lua toate măsurile necesare pentru ca cetățenii noștri să fie protejați”.

Citește și Decizia luată de Eugen Tomac după ce Nicușor Dan l-a desemnat premier. Are legătură cu Bolojan

Tribunalul Mureş a admis, vineri, propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a cântăreţului Cristian Pomohaci, fost preot, care este cercetat și pentru trafic de droguri de mare risc, acesta fiind al doilea mandat de arestare emis pe numele său în ultimele 24 de ore.

Dosarul, înregistrat sub numărul 2285/102/2026, a fost judecat vineri de Secția Penală a Tribunalului Mureș. Conform minutei publicate pe portalul instanțelor de judecată, magistrații au admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureș.

„Dispune arestarea preventivă a inculpatului P.C.D., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 05.06.2026 şi până la data de 04.07.2026, inclusiv”, se arată în soluția publicată de Tribunalul Mureș.

Citeşte şi: Detalii uluitoare din dosarul lui Cristian Pomohaci. Fostul preot ar fi oferit mașină și vacanțe cadou uneia dintre victimele sale, dar nu-și plătea facturile

„La data de 5 iunie 2026, pe rolul secţiei penale a Tribunalului Mureş a fost înregistrat dosarul penal 2285/102/2026, respectiv propunerea formulată de Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DIICOT, Serviciul Teritorial Târgu Mureş privind arestarea preventivă a unei persoane de sex masculin, cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc”. Prin încheierea penală nr.45/5 iunie 2026, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Mureş a admis propunerea de arestare preventivă formulată Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DIICOT, Serviciul Teritorial Târgu Mureş şi a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 05.06.2026 şi până la data de 04.07.2026, inclusiv”, a transmis Tribunalul Mureş într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.

Instanţa a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat, prin intermediul apărătorului ales, de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu, a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune. Încheierea nu este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru inculpat şi de la comunicare pentru procuror.

Citeşte şi: Suma uriașă găsită la domiciliul lui Cristian Pomohaci în timpul perchezițiilor. Anchetatorii au avut nevoie de o mașină de numărat bani

Arestat preventiv și pentru viol asupra unui minor

În urmă cu o zi, Judecătoria Târgu Mureş a emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Cristian Pomohaci, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de viol comis asupra unui minor şi agresiune sexuală. „Din cercetările efectuate până în prezent a reieşit faptul că, în perioada 2024-2026, cel în cauză ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a unor persoane minore de sex masculin, întreţinând raporturi sexuale cu acestea, în schimbul unor sume de bani şi al altor beneficii materiale”, a precizat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş.

Închisoare pentru autorii jafului din Olanda. Cei care au provocat o explozie în ianuarie 2025 la Muzeul Drents din Assen au fost condamnați, după ce au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur. Obiectele, piese de un patrimoniu inestimabil, erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României.

Citește și: Meseria pe care o cunosc mulți români, plătită cu peste 3.000 de euro pe lună în Olanda

Cei trei suspecți au primit aproape 4 ani de închisoare

Ancheta rapidă a autorităților olandeze a dus la arestarea imediată a celor trei suspecți. Ulterior, Coiful și două dintre brățări au fost recuperate datorită unor acorduri negociate cu doi dintre inculpați prin intermediul avocaților lor. Cu toate acestea, a treia brățară dacică este în continuare căutată de poliție.

Piesele recuperate au ajuns deja înapoi în România și sunt într-o stare generală bună, deși coiful prezintă posibile avarii minore. Specialiștii români le vor supune unor analize detaliate pentru a stabili dacă au nevoie de restaurare. Cei trei bărbați condamnați pentru furt și distrugere sunt Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani).

Reacțiile vehemente din România au obligat autoritățile olandeze să rezerve milioane de euro pentru posibile despăgubiri. Acest caz de amploare a declanșat, în paralel, o dezbatere profundă în Țările de Jos privind vulnerabilitățile din sistemele de securitate ale muzeelor și necesitatea unor măsuri sporite de protecție pentru operele de artă de valoare mondială.

Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile pentru a negocia susținerea politică necesară și pentru a obține majoritatea parlamentară învestirii Executivului.

Eugen Tomac este europarlamentar și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni. De-a lungul carierei sale, acesta a ocupat funcții în Administrația Prezidențială și în Guvern, fiind implicat în proiecte dedicate comunităților românești din afara granițelor.

Vezi și Nicușor Dan îi cere premierului desemnat să înceapă discuțiile cu partidele despre componența și programul Guvernului: Este responsabilitatea lui

„Foarte probabil luni, la începutul săptămânii viitoare, vom avea o discuție cu premierul care a fost desemnat să formeze Guvernul, în așa fel încât, după această discuție, să putem convoca forul de conducere al partidului și să luăm o decizie. Dacă ar fi să fac câteva considerații legat de această propunere, aș spune că avem rezerve față de posibilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă o guvernare cu rezultate în perioada următoare”, a spus Bolojan după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim ministru.

În prezent, Guvernul lui Bolojan continuă să exercite atribuțiile în regim interimar până la instalarea unui nou Executiv. Semnarea decretului de către președintele Nicușor Dan este primul pas oficial în procesul de formare a viitorului Guvern.

De altfel, decretul prin care preşedintele României, Nicuşor Dan, l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat pentru funcţia de prim-ministru a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Se desemnează domnul Eugen Tomac în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern, potrivit art. 103 din Constituţia României, republicată”, se arată în documentul semnat de preşedintele Nicuşor Dan. Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcţia de premier. Potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Cât despre nominalizarea lui Eugen Tomac, premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că are „rezerve” cu privire la faptul că un guvern tehnocrat, care nu are o susţinere fără echivoc în Parlament, poate livra rezultate în perioada următoare. De asemenea, Ilie Bolojan a dezvăluit că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, iar după întâlnirea cu premierul desemnat va fi convocat forul de conducere al partidului pentru a decide poziția oficială.

„Dacă ar fi să fac câteva consideraţii legate de această propunere, aş spune că avem rezerve faţă de posibilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă o guvernare cu rezultate în perioada următoare. De ce sunt aceste rezerve? Pe de o parte pentru că nu este suficient ca un guvern să fie format din oameni de bună calitate care sunt bine intenţionaţi, e nevoie ca el să aibă o susţinere fără echivoc în Parlament, pentru că vrei, nu vrei, ajungi la o susţinere parlamentară, or, ce se va întâmpla, aşa cum am văzut că s-a întâmplat şi în ultimele 10-11 luni, atunci când Guvernul va fi pus în situaţia şi nu va putea evita să ia măsuri care nu sună bine, nimeni nu va mai fi lângă Guvern pentru a-i susţine aceste măsuri”, a spus premierul demis.

Bolojan a mai atras atenția că incertitudinea legată de susținerea unui guvern format de Eugen Tomac în Parlament ar putea afecta inclusiv relația României cu Comisia Europeană. Acesta a explicat că măsurile negociate cu Bruxelles-ul ar putea fi schimbate în Parlament până la punctul în care să nu mai respecte înțelegerile asumate, ceea ce ar putea genera probleme bugetare, cheltuieli suplimentare și venituri mai mici pentru stat.

Citește și Prima reacție a lui Eugen Tomac în scandalul dronelor. „Românii să aibă încredere că instituțiile vor funcționa așa cum trebuie”

Zeljko Kopic a încheiat campionatul pe locul 4, dar Dinamo a ratat accesul în Conference League după un baraj cu FCSB. Despărțirea a fost amiabilă, iar antrenorul a primit hârtie din partea conducerii prin care devine liber fără să fie nevoit să plătească vreo sumă de bani. Croatul a plecat apoi în vacanță, în Grecia, alături de familie urmând ca la la revenirea sa în țară, care era anunțată pentru duminică, să aibă loc o ședință decisivă cu şefii lui Dinamo.

Între timp, Zeljko Kopic a primit mai multe oferte tentante din zona arabă, iar cea de la Al Wahda l-a convins, scrie ProSport. Contractul croatului este intermediat de Anamaria Prodan, care are relaţii strânse cu Al Wahda de pe vremea când acolo antrena fostul ei soţ, Laurenţiu Reghecampf.

„Kopic își încheie mandatul la Dinamo și ia acum în considerare următoarea sa mutare. Toate indiciile sugerează că va fi în regiunea Golfului Persic.

Decizia reciprocă de a se despărți de Dinamo a venit după o serie de evoluții rapide. Kopic a primit recent mai multe oferte atractive de a antrena în afara Europei, cea mai notabilă fiind o ofertă formală și serioasă din partea conducerii clubului Al Wahda, care este dornică să-l aibă la conducerea noului lor proiect”, scrie presa arabă.

Al Wahda a terminat pe locul 5 în ediția recent încheiată a primei ligi din EAU. Al Ain, echipa unde joacă Adrian Șut, a câștigat titlul în 2025-2026. Al Ahli Dubai a fost pe locul 2, iar Al Wasl a completat podiumul. Al Jazira, echipa interesată de Cosmin Olăroiu, a încheiat pe locul 4. Al Wahda e de 4 ori campioană în Emirate. Mai are două Cupe, 4 Supercupe și 4 Cupe ale Ligii. Lotul echipei e cotat la 31 de milioane de euro pe transfermarkt.

Zeljko Kopic l-ar putea luat alături de el pe Florentin Petre, „secundul” său la Dinamo în ultimii doi ani. Cei doi au format o relație strânsă și sunt șanse să lucreze în continuare împreună.