Surse din interiorul Primăriei Curtea de Argeș au dezvăluit zilele trecute ca Administrația locală din Curtea de Argeș si Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au fost reclamate la Curtea de Conturi Europeana. Sesizarea ar fi fost făcută de un fost funcționar al primăriei, actualmente pensionar, unul dintre cei care ar fi lucrat la Planul de Mobiliatete Urbană și în special la proiectul Dezvoltarea unui sistem de transport modern, accesibil si durabil in Municipiul Curtea de Arges, pe scurt proiectul care a paralizat efectiv mobilitatea urbană în orașul basarabilor prin strangularea trotuarelor, blocarea circulației rutiere prin amplasarea in exces a limitatoarelor de viteză sau ignorarea totala a prevederilor europene cu privire la persoanele cu dizabilități.

Ca de obicei, redactorii PROFIT au solicitat un punct de vedere al Primărieie Curtea de Argeș dar, ca de fiecare dată, nu s-a primit un raspuns pana la momentul redactării acestei știri.

Tot în urma unei solicitări, am primit o serie de lamuriri oficiale de la Curtea de Conturi Europeana. Reprezentantul României la la Curtea de Conturi Europeană, domnul Viorel Ștefan, nu a remis, de asemenea, un raspuns oficial la solicitarea trustului nostru de presă.

Reamintim că în ultima perioadă, presa locală a relatat cu lux de amănunte despre blocajele in trafic generate de avalanșa de limitatoare de viteza, limitatoare care nu aveau cum sa fie prevazute în proiect și care a fost cumpărate en-gros de la o firma din Bradu, Argeș, patronata de doamna Busuioc, o apropiata a PSD Argeș. De asemenea, contrar directivelor europene, scopul proietului a fost deturnat, de la mobilitate urbană, la blocaj urban și ignorarea totală a persoanelor cu dizabilități. Mai pe scurt, Uniunea Europeana a dat banii pentru aerisirea circulației in interiorul orașului și eliminarea poluării, trupa PSD din Curtea de Argeș i-a cheltuit pentru blocarea și strangularea circulatiei si triplarea poluării.

Misiunea Curții de Conturi Europene este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, de a promova răspunderea pentru actul de gestiune și transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.

În calitate de auditor extern independent al Uniunii Europene, rolul Curții este de a verifica dacă fondurile UE au fost corect contabilizate, dacă ele au fost colectate și cheltuite cu respectarea normelor și a legislației relevante, precum și dacă s-a obținut un raport optim costuri-beneficii în utilizarea lor.

CE SPUNE CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI DESPRE ACESTE FONDURI PENTRU MOBILITATE URBANĂ

„Mobilitatea urbană durabilă reprezintă una dintre provocările principale cu care se confruntă orașele din UE și este un subiect de îngrijorare pentru numeroși cetățeni. Transportul rutier se numără printre principalele cauze ale poluării atmosferice și ale emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele urbane, iar costurile la nivel de societate determinate de congestia traficului se ridică la aproximativ 270 de miliarde de euro pe an.
În 2013, Comisia a publicat Pachetul privind mobilitatea urbană și a alocat fonduri mai importante pentru transportul urban curat – circa 13 miliarde de euro pentru perioada 2014‑2020 – astfel încât acesta să devină mai durabil.

Mobilitatea urbană este un subiect care afectează numeroși cetățeni ai UE, aceștia fiind sensibili la timpul petrecut călătorind și la banii pe care îi cheltuiesc cu transportul. UE investește sume semnificative pentru a ajuta orașele să își îmbunătățească mobilitatea și pentru a o face mai durabilă. Raportul Curții ar trebui să ajute Comisia, statele membre și orașele să utilizeze fondurile într-un mod mai eficace și mai eficient pentru a răspunde provocărilor implicate, în special în contextul comunicării privind „Pactul ecologic”, care a fost publicată de Comisie în decembrie 2019, ulterior auditului Curții.

Mobilitatea urbană se confruntă cu numeroase provocări, dintre care congestia traficului este una dintre cele mai dificile. Numeroase cercetări economice arată că, pentru societate, costul congestiei traficului este ridicat și, cu cât este mai fluid traficul într-o zonă urbană, cu atât este mai mare probabilitatea ca economia zonei respective să crească. Un studiu a arătat că trecerea la un trafic fluid ar putea crește productivitatea lucrătorilor cu până la 30 % în regiunile în care traficul este foarte congestionat.

Transportul rutier este una dintre cauzele principale ale poluării atmosferice⁵ și ale emisiilor de gaze cu efect de seră. De exemplu, este cea mai mare sursă de emisii de monoxid de azot (NO și NO₂) și a doua cea mai mare sursă de monoxid de carbon și de emisii de particule. Zonelor urbane le corespunde o proporție de 23 % din emisiile de CO₂ generate de transport. Pe lângă poluare atmosferică și emisii de CO₂, sectorul transporturilor generează și poluare fonică”