Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Rețea națională de rangeri juniori, 10.000 de mini-inspectori de mediu și bonusuri pentru profesorii care fac educație privind schimbările climatice. Măsurile propuse de Iohannis într-un raport prezidențial DOCUMENT

Publicat

in

​Școlile ar trebui să aibă o Săptămână verde începând cu anul scolar viitor, când ar trebui de asemenea să apară o rețea de rangeri juniori și nu mai puțin de 10.000 de mini-inspectori de mediu. Totodată, profesorii care se implică în educația privind schimbarile climatice și mediu ar urma să fie recompensați începând cu luna septembrie. Sunt doar câteva dintre măsurile propuse în raportul “Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, lansat marți în dezbatere publică de președintele Klaus Iohannis. (raport integral aici)

Iohannis a spus că raportul lansat în dezbatere semnalează o serie de probleme, dar prezintă şi soluţii, atât pentru a lărgi accesul la educaţia privind protecţia mediului şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât şi pentru fundamentarea unei infrastructuri şcolare verzi.

Şeful statului a adăugatcă raportul îşi doreşte deschiderea drumului spre o schimbare de mentalitate. “Educaţia este unul dintre pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educaţia determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilităţi pentru protejarea naturii şi a viitorului întregii societăţi”, a spus preşedintele Iohannis.

Măsuri propuse în domeniul curricular

Includerea în Școala Altfel a unor activități orientate spre schimbări climatice și mediu. Introducerea unei săptămâni suplimentare dedicate sub denumirea Săptămâna Verde privind schimbările climatice și mediul.

  • Cel puțin 50% acțiuni legate de protecția mediului în săptămâna Școala Altfel în anul școlar 2021/2022
  • Săptămâna Verde, începând cu anul școlar 2022/2023.

Stimularea extinderii unor discipline și cursuri opționale cu accent pus pe dezvoltare durabilă, probleme de mediu și schimbări climatice spre noi beneficiari astfel încât acestea să existe în oferta fiecărei școli.

  • Dublarea în fiecare an a numărului de școli care oferă astfel de cursuri

Actualizarea și îmbunătățirea programelor școlare la diverse discipline – biologie, geografie, chimie, cultură civică etc. – prin:

  • 1. introducerea unui conținut mai extins referitor la protecția mediului și schimbările climatice, inclusiv prin integrarea ultimelor dovezi științifice (de exemplu date din rapoarte ANM și IPCC), precum și prin consultarea oamenilor de știință;
  • 2. introducerea unor exemple noi de activități de învățare din perspectiva competențelor de mediu și climă

Dezvoltarea unor parteneriate în domeniile protecției mediului și schimbărilor climatice atât la nivel local, cât și național și internațional care să implice elevi, cadre didactice, organizații neguvernamentale, autorități publice locale etc. pentru dezvoltarea unor strategii/ proiecte/ activități care să genereze oportunități de învățare. Acestea pot avea o componentă importantă de internaționalizare (de exemplu: mobilități, schimburi de experiență, evenimente comune etc.).

  • 25% din elevi/ profesori să beneficieze anual de aceste parteneriate – până în decembrie 2023
  • 75% din elevi/ profesori să beneficieze anual de aceste parteneriate – până în decembrie 2025

Asigurarea unei surse constante de finanțare pentru programe educaționale și de conștientizare cu privire la mediu și schimbări climatice

Dezvoltarea de instrumente/ spații de învățare pentru educația privind schimbările climatice și mediu

Lansarea, în mai multe etape, a unei platforme online (interconectate cu platformele pentru învățare existente) care să conțină:

(a) evenimente și acțiuni de mediu unde fiecare profesor se poate înscrie cu un grup de elevi,

(b) o bibliotecă digitală cu resurse educaționale pe teme de mediu și climă,

(c) surse de finanțare pentru educația privind schimbările climatice și mediul,

(d) oportunități de parteneriate și

(e) baza de date cu locurile și actorii disponibili în vederea întreprinderii activităților în afara școlii.

  • Iunie 2022 pentru pilot
  • Septembrie 2022 pentru varianta utilizabilă la nivel național

Dezvoltarea de aplicații mobile cu caracter opțional, care să permită elevilor să monitorizeze calitatea mediului (Mini Inspectorul de Mediu) și să se protejeze în situația unor dezastre naturale.

  • Iunie 2022 pentru dezvoltare aplicații
  • Cooptarea a 10.000 Mini – Inspectori – până în martie 2023

Dezvoltarea unei rețele naționale de rangeri juniori

  • Septembrie 2022

Elaborarea și diseminarea unui ghid pentru profesori, suport în desfășurarea de activități în natură, pe baza unor ghiduri deja existente

  • Septembrie 2022

Stabilirea unei rețele de Ambasadori privind schimbările climatice și mediul în fiecare clasă, în fiecare școală care să monitorizeze implementarea unor măsuri de protecție a mediului în școală, să informeze și să mobilizeze colegii să participe la activități de protecție a mediului și combatere a schimbărilor climatice, inclusiv cele disponibile prin platformele menționate mai sus.

  • Iunie 2022

Dezvoltarea infrastructurii școlare pentru a integra considerente legate de schimbări climatice și mediu și promovarea unei culturi a sustenabilității la nivelul unităților de învățământ

Implementarea unor proiecte de creștere a gradului de sustenabilitate a grădinițelor și școlilor din România – Reducerea cu 50% a amprentei de carbon a unităților de învățământ preuniversitar

  • Decembrie 2030

300 000 m2 de clădire școlară beneficiază de modificări structurale pentru a asigura sustenabilitatea (izolare termică, panouri solare, planificarea spațiului verde, colectare selectivă) și se va construi peste 45.000 m2 de spațiu nou școlar preuniversitar verde

  • Decembrie 2025

Reducerea amprentei de carbon a clădirilor școlilor/ grădinițelor din România prin măsuri de creștere a eficienței energetice, generare de energie verde, planificare a spațiului verde, colectare selectivă și prin proiecte școlare de carbon offsetting etc

  • Ghid lansat până în Martie 2022
  • 300 de școli până în Decembrie 2024
  • 1000 de școli până în 2030

Stimularea predării selective a deșeurilor în școlile din România – instalarea de coșuri de gunoi și infrastructură de separare a deșeurilor; stații de compostare; campanii de informare

  • Minim 90% din școli – Decembrie 2022

Dotarea școlilor cu microbuze/ autobuze școlare sustenabile

  • Scăderea cu 40% a emisiilor flotei de autobuze/ microbuze școlare până în decembrie 2025
  • Scăderea cu 60% a emisiilor flotei de autobuze/ microbuze școlare până în decembrie 2030

Dotarea școlilor cu 3200 microbuze electrice

  • Iunie 2023

Desemnarea, la nivel de școală, a unui profesor responsabil cu promovarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul acesteia, care să contribuie și la deschiderea școlii spre comunitate pe teme de mediu, schimbări climatice

  • Aprilie 2022

Dezvoltarea unui plan de mentenanţă sustenabilă a şcolii, integrat în planul de management al școlii

  • Decembrie 2022

Formarea și stimularea resursei umane implicate în predare/ transmitere de informații pentru educația privind schimbările climatice și mediul

Oferirea de programe de formare, motivare și responsabilizare a managementului și personalului administrativ din școli spre adoptarea unei culturi a sustenabilității

Includerea competențelor specifice educației privind schimbările climatice și mediul în profilul de competențe pentru profesori

  • Iunie 2022

Elaborarea și includerea în oferta de activități de formare continuă și dezvoltare profesională a profesorilor a unor cursuri/programe de formare pe teme de schimbări climatice, mediu și sustenabilitate, precum și pentru facilitarea experiențelor în natură și pregătirea pentru un act didactic în natură. Tinte:

  • 3000 beneficiari până în decembrie 2023
  • 7000 beneficiari până în decembrie 2024

Crearea unei rețele de formatori/ mentori în fiecare județ, cu participarea unor experți din afara țării

  • Iulie 2023

Includerea schimbărilor climatice și a mediului în setul de priorități tematice pentru programele de formare acreditate la nivel național

  • Iulie 2022

Recunoașterea și validarea contextelor alternative de dezvoltare profesională în domeniul schimbărilor climatice și mediului prin acordarea de credite profesionale transferabile (CPT) și utilizarea lor în evaluările periodice ale cadrelor didactice

  • Iulie 2024

Recompensarea cadrelor didactice, inspectorilor, directorilor pentru implicarea în educația privind schimbările climatice și mediul (bonificații salariale și bonusuri sub formă de participare la mobilități interne/ externe)

  • Septembrie 2022 – includere în metodologiile de recompensare financiară existente

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Ucraina are în sfârşit suficientă muniţie pentru artilerie, asigură Zelenski

Publicat

in

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat vineri legislaţia care permite mobilizarea deţinuţilor şi a declarat că, pentru prima dată de când a început războiul cu Rusia, toate brigăzile armatei ucrainene au suficientă muniţie pentru artilerie.

Volodimir ZelenskiFoto: American Photo Archive / Alamy / Alamy / Profimedia

„Pentru prima dată în timpul războiului, nicio brigadă nu se mai plânge că nu are suficiente muniţii pentru artilerie”, a indicat Zelenski, precizând că deja de două luni unităţile armatei ucrainene nu mai reclamă acest neajuns, consemnează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

După contraofensiva eşuată din vara anului trecut, armata ucraineană s-a confruntat cu o criză de efective şi muniţii care a permis Rusiei să preia iniţiativa pe front. Dar deblocarea ajutorului militar american şi lansarea unei iniţiative gestionate de Cehia pentru achiziţionarea din state terţe a circa 500.000 de obuze de calibrul 155 mm şi a aproximativ 300.000 de obuze de calibrul 122 mm au oferit noi resurse armatei ucrainene, ce este dependentă de ajutorul militar extern.

Zelenski a spus vineri că aplicarea acestei iniţiative înregistrează progrese, dar încă mai este nevoie de eforturi din partea aliaţilor Kievului să colecteze fondurile necesare achiziţiei obuzelor.

Cea mai serioasă problemă a armatei ucrainene

În ce priveşte criza de efective cu care se confruntă armata ucraineană după mai mult de doi ani de război cu Rusia, Zelenski a promulgat o lege care prevede că deţinuţii ce se alătură armatei pot fi eliberaţi condiţionat, cu excepţia celor condamnaţi pentru crime împotriva umanităţii, violenţe sexuale, asasinate şi delicte împotriva securităţii naţionale.

El a promulgat de asemenea o lege separată care creşte amenzile pentru cetăţenii ucraineni ce se sustrag mobilizării. Anterior, a fost adoptată şi promulgată o lege care scade vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani.

În timp ce pierderile umane suferite în războiul cu Rusia sunt în continuare păstrate secrete de Ucraina, insuficienţa efectivelor de luptă este considerată de unii analişti drept cea mai serioasă problemă a armatei ucrainene, care trebuie să facă faţă în prezent pe mai multe sectoare ale frontului acţiunilor ofensive ale trupelor ruse ce sunt mai numeroase şi mai bine echipate.

Trupele ruse au înaintat mai mulţi kilometri şi au ocupat o serie de sate în ultima săptămână în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde au pornit vinerea trecută o nouă ofensivă.

În plus faţă de distrugerile provocate localităţilor de graniţă şi subminării moralului trupelor ucrainene, ofensiva rusă din Harkov este o durere de cap pentru planificatorii de război ucraineni, care acum trebuie să gestioneze resursele limitate de efective şi echipamente pentru a rezista pe un front ce înaintea noii ofensive din nord-est deja se întindea pe circa o mie de kilometri.

_____

Citeste mai mult

NATIONAL

fanatik.ro: Țara cu cei mai mulți miliardari care e plină de cartiere întregi de locuințe abandonate sau neterminate. Piața imobiliară s-a prăbușit brusc

Publicat

in

​Țara cu cei mai mulți miliardari care e plină de cartiere întregi de locuințe abandonate sau neterminate. Piața imobiliară s-a prăbușit total. Acest lucru a obligat Guvernul să ia măsuri radicale legat de acest subiect.

ȘantierFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

Țara care are cei mai mulți miliardari și zone lungi de case care au fost lăsate de izbeliște. Piața imobiliară e la pământ. Criza datoriilor imobiliare durează de mai multă vreme, însă abia acum se iau în calcul unele schimbări. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend