Emmanuel Macron este liderul de stat internațional în care românii au cea mai mare încredere, fiind urmat de Maia Sandu și de Donald Trump potrivit sondajului „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”, ediția a X-a.

Emmanuel Macron este liderul străin în care românii au cea mai mare încredere

Emanuel Macron conduce în topul încrederii în liderii internaționali, 32.9% dintre respondenți declarând că au foarte multă (9.6%) și destul de multă încredere (23.3%) în președintele francez.

Clasamentul continuă cu Maia Sandu cu un capital de încredere de 28.6% încredere (respectiv încredere foarte multă 11.5% și 17.1% încredere destul de multă), Donald Trump cu 24.8% încredere (respectiv încredere foarte multă 10.1% și 14.7% încredere destul de multă), Ursula von der Leyen cu 23.7% (respectiv încredere foarte multă 4.7% și 19% încredere destul de multă) și Friedrich Merz cu 20.9% (respectiv încredere foarte multă 4.8% și 16.1% încredere destul de multă).

Citește și : Primarul general Ciprian Ciucu: În București vor urma patru-cinci ani de șantiere. Îmi asum înjurăturile

Emmanuel Macron

9.6% dintre cei intervievați menționează că au foarte multă încredere în Emanuel Macron, în timp ce 23.3% au destul de multă, 19.8% destul de puțină și 33.5% foarte puțină sau deloc. 2.5% nu știu sau nu răspund.

Au cea mai multă încredere în președintele francez: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani,  cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public sunt categoriile de populație care au cea mai puțină încredere în Emanuel Macron.

Maia Sandu

11.5% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în Maia Sandu. 17.1% spun că au destul de multă încredere, 16.5% destul de puțină, iar 37.2% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

Au încredere în președinta Republicii Moldova într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani,  cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural și angajații la stat au cea mai puțină încredere în Maia Sandu.

Donald Trump

10.1% dintre participanții la sondaj au foarte multă încredere în Donald Trump. 14.7% au destul de multă încredere, 24.5% destul de puțină, iar 46.4% foarte puțină sau deloc. 1.6% nu știu sau nu răspund.

Au încredere în președintele american într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară.

Votanții PNL și USR,  persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic au cea mai puțină încredere în Donald Trump.

Ursula von der Leyen

Întrebați câtă încredere au în Ursula von der Leyen, 4.7% dintre cei intervievați spun că au foarte multă, 19% destul de multă, 16.5% destul de puțină, iar 40.8% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2%.

Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații la stat  tind să aibă cea mai multă încredere în Ursula von der Leyen.

Au puțină încredere sau deloc în șefa Comisiei Europene într-o măsură mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație medie.

Friedrich Merz

4.8% dintre participanții la sondaj declară că au foarte multă încredere în Friedrich Merz. 16.1% au destul de multă încredere, 10.2% destul de puțină, iar 16.7% foarte puțină sau deloc. 5.3% nu știu sau nu răspund.

Citește și : Ministrul Apărării: 14 drone ruseşti au intrat în România. Trei au avut încărcătură explozivă

Au încredere în cancelarul german într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Votanții PSD și AUR au cea mai puțină încredere în Friedrich Merz.

Metodologie: datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

”Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă faptul că economia României este încă la terapie intensivă și că țara noastră e precum un bolnav care trebuie să treacă prin boală până să se facă bine. Suntem într-o perioadă în care datele macroeconomice arată, într-adevăr, o scădere semnificativă a consumului, o încetinire a economiei, dar vestea bună e că nu suntem în criză economică. Suntem într-o recesiune timp de trei trimestre, care se traduce prin scăderi de activitate, prin încetinire a consumului, dar nicidecum prin elementele constitutive ale unei crize majore, adică închideri de sute de mii de companii, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă sau imposibilitatea oamenilor să își mai plătească ratele la bancă, așa cum s-a întâmplat la precedenta criză, când am avut nevoie de un moratoriu cu băncile pentru a salva casele oamenilor’, a declarat consultantul economic Adrian Negrescu, pentru Agerpres.

Negrescu susține că economia traversează o perioadă de recesiune provocată de austeritate, majorări de taxe și scăderea consumului, iar dificultățile economice vor continua și în lunile următoare.

”Suntem într-o perioadă de recesiune pe care o anticipam încă de anul trecut, o perioadă în care se simt efectele măsurilor de austeritate, de însănătoșire a condițiilor de business, o situație în care, bineînțeles, tot ce a însemnat creșteri de taxe și înghețări de venituri pentru populație s-a tradus printr-o scădere a consumului, printr-o scădere a activității economice și, bineînțeles, printr-o multiplicare a efectelor negative, mai ales sociale, din această perspectivă. Altfel, ne va fi greu în continuare câteva luni până să ne fie bine din punct de vedere economic”, susține consultantul economic.

Citește și: Grindeanu îl atacă pe Bolojan după datele anunțate de INS privind inflația: „Te trezești mort din punct de vedere economic”

În opinia sa, vestea bună în toată această situație este că marea majoritate a companiilor de impact din economie și-au restructurat activitatea, și-au adaptat gama de produse și servicii, și-au restructurat schemele de personal, iar acest lucru se vede în reziliența mediului de afaceri.

‘Nu asistăm la o prăbușire economică, asistăm doar la o recalibrare a economiei pe noile tendințe de consum. Cu toții ne-am redus cumpărăturile, ne-am redus activitățile, inclusiv din domeniul serviciilor, iar acest lucru se vede în economie’, a adăugat Negrescu.

Citește și: Liderii PSD Mihai Fifor și Adrian Câciu, atac dur la premierul Bolojan după datele INS: ”A acționat ca un asasin economic”

În acest context, consultantul economic estimează că primele semne ale revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului.

‘E probabil ca din a doua parte a anului să vedem și primele semne bune ale revenirii economice. Nu este exclus ca lunile septembrie-octombrie să aducă un avans economic de 0,6-0,8%, iar acest lucru să confirme, practic, estimarea unei mari majorități a agențiilor de rating că România va încheia anul 2026 pe un plus. Un plus mic, 0,5-1%, dar o creștere economică, nicidecum un an întreg de recesiune’, a adăugat consultantul economic.

Potrivit acestuia, microîntreprinderile și companiile mici sunt cele mai afectate de scăderea consumului, blocajul financiar și accesul dificil la credite.

‘Cei mai vulnerabili în momentul de față sunt micii antreprenori, microîntreprinderile, companiile mici care nu au posibilitatea financiară de a rezista provocărilor generate de accentuarea blocajului financiar, de scăderea vânzărilor, de problemele asociate temperării consumului, care era principalul motor al economiei. Și ei, ca și marile companii, trebuie să înțeleagă că în această perioadă trebuie să-și recalibreze activitatea, să se reinventeze din punct de vedere economic pentru a reuși să facă față provocărilor’, a mai spus Negrescu.

El consideră că marea problemă în economie în momentul de față este lipsa capitalului de lucru, faptul că firmele reușesc cu greu să se mai împrumute de la bancă, iar atunci când o fac se împrumută la niște dobânzi foarte mari.

‘Din această perspectivă, cred că este datoria viitorului guvern să găsească soluții pentru a stimula mediul bancar să ofere capital de lucru companiilor. Chiar și cu garanția statului, cu ajutorul statului, este nevoie să repunem motorul finanțării pe linia de plutire, să repornim acest motor esențial pentru plățile din economie’, a completat specialistul.

În opinia sa, stimularea consumului ar trebui susținută prin reducerea taxării muncii și majorarea valorii tichetelor de masă.

‘Mai este un lucru extrem de important pe care trebuie să-l facem: să găsim soluții pentru a crește consumul. Să umblăm poate la taxele pe muncă, să dăm posibilitatea companiilor de a lăsa mai mulți bani în buzunarul angajaților. Un element esențial care poate fi aplicat foarte rapid este creșterea valorii tichetelor de masă, un mod prin care oamenii își pot asigura măcar o masă caldă în fiecare zi, dincolo de achizițiile din hipermarketuri. Este absolut esențial să crească valoarea tichetelor în așa fel încât oamenii să beneficieze în plus de niște bani cu care să reușească să-și achite măcar masa zilnică, un consum obișnuit în această perioadă de criză’, a adăugat Adrian Negrescu.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a solicitat mai multor instituții să precizeze dacă sunt interesate de serviciile oferite de gigantul german Schwarz Digits, filială a grupului Schwarz care deține și Kaufland și Lidl.

Oana Gheorghiu, acuzată că ar face trafic de influență în favoarea unui fost donator de la Asociația „Dăruiește Viață”

În luna februarie, Oana Gheorghiu a trimis mai multe emailuri de pe adresa oficială a Guvernului în care a întrebat diferite instituții dacă sunt interesate de serviciile oferite de gigantul german. Același gigant german ar fi finanțat cu 250.000 de euro unul dintre proiectele ONG-ului Asociația „Dăruiește Viață”, pe care aceasta îl conducea.

Pe data de 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis un email la Autoritatea pentru Digitalizarea României în care întreba dacă instituția este interesată de serviciile și produsele Schwarz.

„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR.

Aceasta a revenit, ulterior, cerându-și scuze că a trimis acest mesaj și spre Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și a luat textul cu copy-paste.

„Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare”.

Mesajul trimis de Oana Gheorghiu către directorul STS, generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, sună în felul următor:

„Stimate domnule Balan,

În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum și având în vedere direcțiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependențelor tehnologice, guvernanța datelor și consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes.

Precizez că aceste întâlniri au avut un caracter exploratoriu, fiind dedicate evaluării opțiunilor tehnologice disponibile și analizării gradului de aliniere cu obiectivele strategice ale României.

Răspunsul dumneavoastră va fi integrat într-o informare consolidată către domnul Prim-Ministru, în vederea fundamentării unor eventuale decizii strategice ulterioare.

Vă rog să aveți amabilitatea de a transmite punctul de vedere al instituției până la data de 19 februarie, la adresa [email protected].

Cu considerație,
Oana Gheorghiu”, se arată în email.

Acuzațiile de trafic de influență din partea jurnaliștilor de la Gândul vin în contextul în care Kaufland, parte a grupului Schwarz, a donat în 2021 suma de 250.000 de euro pentru unul dintre proiectele Oanei Gheorghiu.

Schwarz Digits este brațul IT al grupului german Schwarz și „livrează soluții și produse digitale de încredere”, potrivit website-ului oficial.

Corporația este prezentă în 32 de țări, are aproape 600.000 de angajați și afaceri de 175 mld. euro în 2024, conform estimărilor. Lidl și Kaufland sunt pilonii retail ai grupului, PreZero gestionează zona de reciclare iar Schwarz Digits zona cloud/cyber/IT.

Grupul este prezent în România mai ales prin Kaufland, Lidl și Scwarz Digits, unde are afaceri cumulate de circa 9 miliarde de euro și peste 30.000 de angajați.

Ce vrea să facă brațul IT al grupului german în România

Reprezentanții Schwarz au fost în România în ianuarie și martie 2026, unde au avut întâlniri cu vicepremierul Oana Gheorghiu. Despre întâlnirea din ianuarie nu s-a aflat nimic, până în prezent, iar din emailuri aflăm că întâlnirile s-au desfășurat la nivel guvernamental.

„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits)…”, scrie ea în mailuri.

Reprezentanții Schwarz au fost primiți chiar la nivel de prim-ministru în martie 2026, când CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan.

Această întâlnire a avut ca subiect central, potrivit informațiilor ZF, „reducerea deficitului comercial al României”, deși întâlniri cu Schwarz mai avuseseră loc la nivel guvernamental.

Întâlnirea lui Ilie Bolojan cu reprezentanții Schwarz Group, 10 martie 2026

„Premierul Bolojan a mulțumit reprezentanților Schwarz Group, Gerd Chrzanowski și Christian Groh, pentru investițiile realizate în România de această companie și a adăugat că economia națională oferă oportunități pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte pe piața românească”, a transmis guvernul Bolojan la acea dată.

Această poveste este foarte interesantă, în contextul în care la 4 mai 2026, șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”.

Conducerea ADR a fost preluată, ulterior, de Aurel-Cătălin Giulescu, fost consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu.

Tot vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat marți un apel către Parchetul General pentru a înțelege cum poate identifica faptele de corupție, cerând consultanță privind „cât de mult trebuie să avem noi informații”.

Pandemia a prins-o pe Lora în Bali. Așa că a fost nevoită să petreacă acolo câteva săptămâni bune, mult mai multe decât și-a planificat inițial, până când a găsit un zbor către România. Deși situația era îngrijorătoare, artista a încercat să se relaxeze și să se bucure de peisaje.

Iar peisajele balineze au încântat-o atât de tare încât a decis să recreeze atmosfera balineză și la ea acasă. La acel moment, Lora și Ionuț Ghenu locuiau cu chirie, într-o casă din nordul Capitalei, la marginea pădurii. Ulterior, au devenit proprietarii superbei case cu piscină, astfel încât Lora a avut toată libertatea să și-o amenajeze după cum a dorit. Iar elementele din Bali au fost nelipsite.

“Ne-am luat până la urmă casa în care stăteam cu chirie pentru că ne-am îndrăgostit de ea. Visul nostru este să construim pe acel teren pe care ni l-am achiziționat anul trecut. Îmi doresc să ne construim acolo căsuța visurilor noastre”, declara, anul trecut, Lora pentru Click.

Înainte de a cumpăra casa în care, inițial, a stat în chirie, Lora și-a achiziționat un teren pe care urma să-și construiască propria locuință. Terenul l-a descoperit… prin satelit.

„M-am mutat la o casă superbă, dar nu m-am apucat de construcția casei mele. Am fost sfătuiți să avem experiența traiului la casă înainte să ne construim, ca să știm exact de ce avem nevoie, ce înseamnă, și este fantastic. Este în chirie, este mare, am piscină, abia aștept să se încălzească afară, nu mai pot. Îmi plantez flori, e frumos!

Nu m-a luat nimic prin surprindere, deocamdată. Dar am înțeles un lucru important, din prima, nu trebuie să aibă două etaje. Voiam să fie etaj 1 + mansardă. Acum am asta și iubesc treptele, dar două etaje nu ar fi cea mai bună idee […]

M-am trezit din somn într-o noapte și am găsit apoi postat pe internet un anunț pentru un teren, cu două ore înainte de căutarea mea. A doua zi a sunat Ionuț, ne-am și întâlnit cu proprietarul și cu agentul, care s-au mirat că noi am oprit mașina fix la terenul respectiv.

L-am cumpărat împreună cu o prietenă foarte bună pentru că erau aproape 5000 de metri pătrați și noi am luat partea de sus de la pădure, vreo 2000 de metri pătrați. Este mai mult decât mi-am imaginat că voi cumpăra, dar așa s-a nimerit”, declara Lora la momentul achiziției terenului, pe vremea când încă locuia cu chirie.

Ce amenzi riscă în 2026 șoferii care își parchează mașinile în locuri interzise. Legea este dură pentru cei care nu respectă regulile și pachează în zonele interzise, mai ales în situațiile în care se creează blocaje în trafic sau se pun în pericol pietonii. Amenzile pot ajunge la peste 1.000 de lei, iar în anumite cazuri autoritățile pot dispune ridicarea mașinilor.

Ce amenzi riscă șoferii care își parchează mașinile neregulamentar

Potrivit codului rutier, este interzisă oprirea mașinii pe trecerile de pietoni sau la mai puțin de 25 m înaintea acestora, în stațiile de transport public sau pe trotuare, dacă nu există marcaje speciale și dacă nu se lasă cel puțin 1 m pentru pietoni.

De asemenea, șoferii nu au voie să-și lase mașinile în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă”, pe trecerile la nivel cu calea ferată și la mai puțin de 50 m înainte și după acestea, potrivit digi24. 

Citește și Orașul din România în care locuitorii care hrănesc porumbeii primesc amenzi usturătoare. Păsările, alungate cu laserul

Nu ai voie să oprești nici pe poduri, pasaje denivelate, viaducte sau sub acestea, în curbe sau alte zone cu vizibilitate redusă sub 50 m, în intersecții, inclusiv sensuri giratorii, precum și în zonele de preselecție marcate.

De asemenea, este interzisă oprirea pe pistele pentru bicicliști sau pe benzile rezervate anumitor categorii de vehicule, în locurile unde depășirea vehiculului este interzisă.

Staționarea este interzisă în toate locurile unde oprirea nu este permisă, dar și în alte zone prevăzute expres de legislație. Printre acestea se numără:

În zona de acțiune a indicatorului „Staționarea interzisă”;
Pe drumuri publice cu lățime mai mică de 6 m;
În dreptul căilor de acces care deservesc proprietăți private;
Pe pante sau rampe, în locurile unde este instalat indicatorul „Staționare alternantă”;
Pe trotuare, dacă nu se lasă cel puțin 1 m pentru pietoni;
În locuri în care blocarea vehiculelor poate afecta siguranța sau vizibilitatea participanților la trafic.

De asemenea, șoferii riscă să fie amendanți și dacă își lasă mașinile pe spații verzi, pe trotuare neamenajate ori pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități fără a avea autorizație.

În 2026 un punct de amendă este de 202,5 lei. Pentru oprirea neregulamentară, șoferii riscă amenzi  cuprinse între 405 și 607,5 lei, iar în cazul staționării ilegale amenda poate ajunge la peste 1.000 de lei.

În cazul în care mașina este parcată pe trotuar și nu respectă condițiile prevăzute de lege, amenzile pot trece se 1.200 de lei. De asemenea, șoferii se mai pot alege și cu ridicarea mașinii de către autorități, iar pentru a o recupera vor trebuie să scoată bani în plus din buzunare.

Șoferii pot plăti jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, iar plata poate fi făcută online, la ghișeele administrațiilor locale sau prin unitățile bancare autorizate.

Citește și Șoferii care nu plătesc amenzile riscă suspendarea permisului. O zi fără drept de a conduce pentru fiecare 50 de lei neachitați

„Se audeeeee? Alooooo! Arde casa!!!! Haideți cu Guvernul — dar cu unul care știe economie, nu doar PR! Deci NU le-a fost bine românilor în 2026 nici până la moțiunea de cenzură — doar „propagandiștilor” le este bine mereu, pentru că ei câștigă în euro, fac cumpărături în străinătate și nu plătesc impozite!”, a scris Victor Ponta pe Facebook.

Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, susține Institutul Național de Statistică (INS).

Vezi și Grindeanu îl atacă pe Bolojan după datele anunțate de INS privind inflația: „Te trezești mort din punct de vedere economic”

Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru. Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%.

După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%.

⁠La alimente, cele mai mari scumpiri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 11,09%.

De asemenea, alte creșteri semnificative se constată la laptele de vacă, 10,97%, la pâine, 8,96%, și la fructe proaspete, 11,77%, în timp ce carnea de pasăre s-a scumpit cu 7,04%. În categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 8,04%, iar cel al vinului cu 7,02%.

O altă majorare importantă a tarifelor se constată și la peștele proaspăt (7,93%), la ulei (6,00%), la citrice (7,38%), iar brânza de vacă este mai scumpă cu 6,52%. Există și reduceri de preț în aprilie comparativ cu aprilie 2025 la unele produse alimentare cum ar fi la cartofi (-11,70%), la fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), la făină (-4,38%) și mălai (-3,06%).

Citește și EXCLUSIV Victor Ciutacu denunță „șaorma legislativă” servită de Guvernul Bolojan: „A ajuns să comită o oroare care va intra în istoria neagră a legiferării din România. Într-o țară sănătoasă la cap, toți semnatarii monstruozității erau arestați pe loc”