Viorel Sibiceanu este fondatorul celebrului lanț de restaurante Sibiceanu și unul dintre sponsorii echipei de fotbal FC Argeș. Acesta a murit miercuri, 5 august, la vârsta de 70 de ani.

A murit Viorel Sibiceanu. Era cel care a creat micii de la Dedulești

Viorel Sibiceanu a început afacerea cu micii de la Dedulești în 1994, după ce lucrase o perioadă bună de timp în industria cărnii. Mica sa terasă s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute popasuri din România. Rețeta tradițională și dimensiunea generoasă a micilor i-au cucerit pe români.

Echipa de fotbal FC Argeș, pe care creatorul micilor de la Dedulești o sponsoriza, a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare.

”Clubul FC Argeș își exprimă regretul profund pentru trecerea în neființă a domnului Viorel Sibiceanu, fondatorul lanțului de restaurante Sibiceanu, sponsor al echipei noastre. În aceste clipe de grea încercare, suntem alături de familia îndoliată și de toți cei care l-au cunoscut. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, a scris pe rețelele de socializare clubul din Pitești despre Viorel Sibiceanu.

Omul de afaceri va fi înmormântat pe 8 august, la cimitirul din satul Săpunari.

La o primă accesare, site-ul Casei de Pensii ar părea abandonat de cel puțin patru luni. Urarea de „Paște fericit!” făcută de președintele instituției, prof dr Nicolae Giugea, stă la loc de cinste în caruselul aflat în susul paginii de deschidere.

Situația a fost sesizată Casei de Pensii, iar reprezentanții instituției au spus că vor schimba imaginea „cât de curând”. La câteva ore de la sesizare, lucrurile nu s-au schimbat.

„Site-ul este actualizat la zi, iar imaginea urmează să fie schimbată cât de curând. Din păcate, a rămas imaginea cu Paște fericit. Este în lucru să fie schimbată, noi avem acum în lucru alte activități”, au precizat reprezentanții Casei de Pensii pentru Libertatea, în jurul orei 10.

Un fotbalist a murit lovit de fulger pe teren, marţi, în Thailanda. Safwan Awae, jucător al echipei Yala FC, un club din liga a treia thailandeză, a fost lovit de fulger marţi, în timpul unui meci amical de fotbal, relatează AFP, conform News.ro.

Momente dramatice

Un coechipier a încercat imediat să-i acorde primul ajutor atacantului în vârstă de 24 de ani, aşa cum se poate vedea în mai multe imagini filmate de amatori.

Zeci de persoane se aflau pe marginea terenului când fulgerul l-a lovit tragic pe Safwan Awae.

Mai mulţi jucători au fost răniţi în timpul ploii torenţiale din provincia Narathiwat, din Thailanda, o regiune adesea afectată de astfel de fenomene meteorologice.

Reacția federației

„Un jucător de fotbal a decedat după ce a fost lovit de fulger în timpul unui meci în Thailanda”, a scris Federaţia, care „transmite cele mai sincere condoleanţe familiei, prietenilor şi clubului său în aceste momente dificile”.

Cine a fost sportivul

Safwan Awae semnasese un contract în 29 iulie cu Yala FC, după o perioadă petrecută la Pattani FC, pe care a ajutat-o să promoveze în Thai League 2, a doua divizie naţională.

Context

Această tragedie reaminteşte importanţa respectării măsurilor de siguranţă în timpul evenimentelor sportive desfăşurate în condiţii meteorologice periculoase, inclusiv prin întreruperea şi amânarea meciurilor.

În timpul recentei Cupe Mondiale din 2026, meciul echipei Franţei din faza grupelor, împotriva Irakului, a fost întrerupt din cauza furtunilor.

Pauza de la jumătatea meciului a durat peste două ore din cauza protocolului american, care impune oprirea imediată a meciurilor dacă se detectează un fulger pe o rază de 13 kilometri în jurul stadionului.

Seven counties in Banat, Crisana and Maramures remain under the Code Red warning for extreme heat until Friday morning, the National Meteorological Administration (ANM) informed.

According to meteorologists, between 6 August, 10:00 and 7 August, 10:00, in the counties of Maramures, Satu Mare, Salaj, Bihor, Arad, Timis and Caras-Severin, the intense heatwave will persist and extreme temperatures comparable to the absolute August records will be recorded.

Maximum temperatures will reach 37-39 degrees in the counties of Maramures, Satu Mare and Salaj, and 39-41 degrees in the counties of Bihor, Arad, Timis and Caras-Severin. Thermal discomfort will be particularly high, and the temperature-humidity index (THI) will exceed the critical threshold of 80 units, according to Agerpres.

At the same time, nights will be tropical, with minimum temperatures of up to 24-25 degrees, with the highest values recorded in the Western Hills.

Primăria Sectorului 3 se mută în Hala Laminor, clădirea industrială istorică restaurată și consolidată de administrație. Pe acoperișul halei, una dintre cele mai mari clădiri din România, cu peste 70.000 de metri pătrați, a fost amenajat un parc fotovoltaic cu o putere instalată de 5 MW. Energia electrică produsă acoperă necesarul clădirii, iar diferența este injectată în rețea.

Practic, cea mai mare instituție a sectorului își asigură singură consumul, în loc să tragă din rețeaua publică. Mai mult, aici se încarcă și flota de mașini electrice a instituției, Primăria Sectorului 3 făcând o trecere aproape completă la mașini electrice, reducând astfel costurile de întreținere și costurile cu combustibilul.

Instituțiile publice funcționează în timpul zilei. Primăria, școlile, grădinițele au program exact intervalul în care panourile fotovoltaice produc cel mai mult. Suprapunerea dintre orele de consum și orele de producție solară este motivul pentru care aceste investiții au sens economic real.

O locuință consumă cel mai mult seara, când oamenii se întorc acasă, pornesc aerele condiționate, utilizează electrocasnicele, când soarele apune și panourile nu mai produc, ceea ce complică autoconsumul. O instituție publică, în schimb, consumă fix atunci când panourile lucrează la capacitate. Rezultatul este o presiune mai mică pe sistemul energetic național în orele de vârf ale zilei și costuri mai mici pentru bugetul local.

Panouri fotovoltaice la toate școlile și grădinițele

Un proiect amplu vizează unitățile de învățământ. Prin fonduri europene, Primăria Sectorului 3 instalează aproximativ 13.000 de panouri fotovoltaice la toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat, cu o capacitate totală instalată de aproximativ 5 MW. Panourile sunt amplasate pe terasele clădirilor, valorificând suprafețe care altfel ar rămâne nefolosite.

Sistemele sunt dimensionate pentru autoconsum, ceea ce înseamnă că energia produsă este folosită direct de școală pentru funcționarea curentă, reducând cantitatea de energie cumpărată din rețea. Ca și în cazul sediului Primăriei, programul școlilor se suprapune în principal peste orele de producție solară, ceea ce maximizează beneficiul.

Sisteme fotovoltaice și pentru blocuri

Programul nu se oprește la clădirile publice. Primăria lucrează la peste 100 de blocuri care vor avea, după finalizarea lucrărilor de reabilitare termică, și sisteme fotovoltaice pe terase. Unele deja beneficiază de acest sistem, grație programelor dedicate de finanțare de până acum.
Acestea acoperă consumul comun al blocului: iluminatul de pe scări, lifturile, interfonul. Sistemul poate acoperi între 70 și 100% din aceste nevoi, mai ales pe timpul verii. Pentru locatari, asta înseamnă cote de întreținere mai mici.

O strategie construită pe termen lung

Investițiile în energie verde din Sectorul 3 formează un sistem coerent: clădirile publice își produc energia în orele în care o consumă, școlile reduc facturile din bugetul local, iar blocurile scad cheltuielile locatarilor. Toate reduc, în același timp, cererea pe sistemul energetic național în momentele de vârf. Într-un context în care prețul energiei rămâne o problemă pentru bugetele publice și pentru cele ale familiilor, producția locală de energie verde reprezintă o măsură concretă de eficiență economică și de reziliență.

Consumul de energie electrică din România s-a apropiat miercuri seară de recordurile înregistrate în această vară, pe fondul temperaturilor diciate și al dificultăților din sistemul energetic.

Deși Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat un apel către populație, companii și instituții pentru reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf, nivelul cererii a rămas foarte ridicat.

Potrivit datelor publicate în timp real de Transelectrica, la ora 20:03 consumul instantaneu din Sistemul Electroenergetic Național (SEN) ajunsese la 7.675 MW. În același timp, producția internă era de doar 5.321 MW, ceea ce a obligat România să importe 2.353 MW de energie electrică, echivalentul a aproape 31% din consumul total.

Citește și : Situație critică în sistemul energetic. Dunărea a atins minimul istoric cu două zile mai devreme. Se încearcă din nou scufundarea barjelor pentru a creşte debitul apei spre Centrala de la Cernavodă

Ulterior, în jurul orei 21.55, o platformă independentă care preia datele operative ale Transelectrica indica un vârf al ultimelor 24 de ore de 7.676 MW. În acel moment, producția internă crescuse la aproximativ 5.696 MW, iar necesarul de import coborâse la circa 1.870 MW.

Valorile înregistrate miercuri seară sunt printre cele mai mari din sezonul cald, fiind cu doar aproximativ 295 MW sub recordul verii 2026.

Conform rapoartelor Dispecerului Energetic Național, cel mai ridicat consum din această vară a fost consemnat pe 29 iunie, când Sistemul Electroenergetic Național a atins 7.971 MW. O zi mai târziu, pe 30 iunie, consumul maxim s-a situat la 7.907 MW.

Raportat la aceste valori, vârful de miercuri seară a fost cu aproximativ 3,7% mai redus.

La nivelul întregului an, cel mai mare consum de energie electrică a fost înregistrat pe 21 ianuarie 2026, când necesarul sistemului a ajuns la 9.213 MW.

În intervalul de consum maxim, cea mai mare parte a energiei produse în România provenea din hidrocentrale, care furnizau aproximativ 1.804 MW.

Centralele pe gaze naturale și alți hidrocarburi contribuiau cu 1.393 MW, în timp ce producția pe bază de cărbune era de aproximativ 972 MW.

Energia nucleară asigura 679 MW, în condițiile în care Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este oprită preventiv din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. În mod normal, aceasta produce aproximativ 700 MW.

În același timp, aportul energiei regenerabile era redus. Producția eoliană ajunsese la numai 55 MW, iar după apusul soarelui centralele fotovoltaice furnizau aproximativ 121 MW. Instalațiile de stocare contribuiau cu circa 232 MW.

Presiunea asupra Sistemului Electroenergetic Național este amplificată de seceta severă care afectează România și întreaga regiune. Nivelul redus al Dunării a determinat deja oprirea preventivă a Unității 1 de la Cernavodă, iar autoritățile încearcă să mențină funcționarea Unității 2 printr-o serie de intervenții asupra cursului fluviului.

În aceste condiții, Guvernul a solicitat centralelor pe gaze și cărbune să funcționeze la capacitatea maximă disponibilă, iar hidrocentralelor să concentreze producția în intervalele de seară, când energia solară nu mai poate acoperi consumul.

Premierul Ilie Bolojan a făcut apel către instituțiile publice, companii și populație să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf pentru a diminua presiunea asupra sistemului.

Transelectrica a transmis miercuri că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții dificile, însă situația este gestionată astfel încât să nu existe, în prezent, riscul producerii unei avarii majore.

Citește și : Incendii devastatoare din cauza caniculei. Flăcările imense au ajuns lângă casele oamenilor, pompierii au intervenit ore întregi pentru a opri extinderea focului

Operatorul precizează că sunt utilizate toate resursele disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare, pentru asigurarea alimentării cu energie electrică.