Sute de migranți care au pătruns recent în enclava spaniolă Ceuta au protestat duminică pe o plajă din oraș, cerând autorităților să le acorde azil și să nu îi trimită înapoi în Maroc.

Migranții fac parte din grupul de aproximativ 5.000-8.000 de persoane care au rămas în Ceuta după trecerea masivă a frontierei de acum două săptămâni, potrivit Reuters. Atunci, peste 72.000 de persoane au ajuns în mica enclavă nord-africană, cu o populație de aproximativ 80.000 de locuitori. Cei mai mulți dintre ei s-au întors voluntar în Maroc în zilele următoare, conform Mediafax.

Cei rămași în Ceuta trăiesc în condiții precare, în special pe plaja El Trampolin sau la periferia orașului, în așteptarea unei soluții care să le permită să ajungă în Spania continentală.

Protestatarii au afișat steaguri ale Spaniei și pancarte pe care scria „Vrem azil”, „Nu vrem să ne întoarcem în Maroc” și „Și noi suntem oameni”. Ei au scandat, printre altele, „Suntem obosiți” și „Avem nevoie de o soluție”.

Madridul exclude, în general, rămânerea în Ceuta

Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat în această săptămână că migranții care au intrat ilegal în enclavă nu vor putea rămâne în Ceuta, nu vor putea călători spre Spania continentală și nu vor primi statut legal, cu excepția unor cazuri rare de vulnerabilitate extremă.

Între timp, serviciile locale sunt supuse unei presiuni tot mai mari.

Enrique Roviralta, șeful Colegiului Medicilor din Ceuta, a declarat că personalul medical este epuizat și a criticat răspunsul lent al guvernului central. Potrivit acestuia, au apărut cazuri de diaree infecțioasă și râie, în timp ce numărul rănilor asociate violențelor, inclusiv fracturi nazale și plăgi provocate prin înjunghiere, este în creștere.

Ministrul Sănătății, Mónica García, a respins însă afirmațiile potrivit cărora serviciile medicale din Ceuta s-ar fi prăbușit, recunoscând în același timp că acestea sunt supuse unei presiuni considerabile.

Mulți dintre migranții marocani spun că au plecat din cauza condițiilor economice și a salariilor mici, inclusiv persoane cu studii și calificări profesionale.

Printre cei care cer azil se află și persoane care au parcurs mii de kilometri pentru a ajunge în Europa.

Echipa franceză RC Lens a învins duminică seara, scor 1-0, gruparea pariziană PSG şi a câştigat Trophee des Champions, meciul dintre câştigătoarea Ligue 1 şi câştigătoarea Cupei Franţei, conform news.ro.

Iată că dubla campioană a Europei şi deţinătoarea Supercupei continentale, PSG, pierde primul trofeu al sezonului în faţa celor de la RC Lens. Echipa antrenată de Dino Toppmoller a profitat de avantajul de a juca Trophee des Champions, adică Supercupa Franţei, chiar pe propriul teren, Stade Bollaert, şi a deschis scorul în minutul 32, prin Florian Thauvin.

Gazdele au rămas în zece din minutul 39, când Kyllian Antonio a fost eliminat, după un fault asupra lui Akliouche, iar defensiva „Sang et Or” a rezistat cu brio asediului parizian.

Din minutul 86 oaspeţii au rămas şi ei în zece, odată cu eliminarea lui Nuno Mendes, iar RC Lens s-a impus cu 1-0, câştigând pentru prima oară în istorie Supercupa Franţei, acolo unde mai jucase o finală, în 1998, când pierduse tot în faţa celor de la PSG.

Echipa Corvinul Hunedoara a învins duminică seara, pe teren propriu, scor 3-0, gruparea CFR Cluj, în etapa a cincea din Superligă. A fost meciul în care Marius Şumudică a revenit pe banca tehnică a clujenilor, conform news.ro.

La Arad, Corvinul a avut prima ocazie a partidei cu CFR, chiar în minutul 2, când Pîrvulescu a reluat slab spre poartă centrarea lui Yeboah. Fabry a încercat în două rânduri să creeze suspans în careul oaspeţilor, dar scorul a fost deschis de Antoniu Manolache, în minutul 43, când fundaşul hunedorenilor, a flat în careu, a şutat din întoarcere la colţul scurt şi a înscris superb la vinclu. A fost singurul şut pe poartă al primei reprizei.

În partea secundă, Codruţ Sandu a blocat şutul lui Drazic, din careu, în minutul 58, apoi Espinosa şi Fabry au fost aproape de gol în minutul 68. Trei minute mai târziu Ivancevic a înscris din careu, un gol validat după două minute de aşteptare. Clujenii nu au reuşit decât să lovească bara, prin Drazic, în minutul 85, dar Corvinul a fost aproape de gol un minut mai târziu, la şutul lui Gillard, respins de Vâlceanu şi, mai mult, hunedorenii au marcat al treilea gol prin Goodlad, în minutul 89, pentru ca Vâlceanu să scoată la şutul aceluiaşi Goodlad, în al doilea minut al prleungirilor, iar echipa lui Maxim bifează a doua victorie stagională, 3-0 cu CFR Cluj.

Corvinul are 8 puncte şi este pe locul 5 în campionat, iar CFR se află pe locul 13, cu 3 puncte şi un meci în minus, restanţa cu Universitatea Cluj.

CORVINUL: C. Sandu – F. Iacob, Ivancevic (F. Ilie 74), A. Manolache, Neacşa – Hrezdac, Sergio Ribeiro (Goodlad 85) – Yeboah, Fabry (Cărăruş 85), D. Pîrvulescu (M. Bratu 79) – Espinosa (Gillard 74). ANTRENOR: Florin Maxim

CFR CLUJ: Vâlceanu – Braun, Pantalon, Aly Abeid, Simao Rocha (Camora  67) – Korenica, Djokovic, Ad. Păun (Bruno Costa 67) – Cordea, Drazic, Şfaiţ (Biliboc 56). ANTRENOR: Marius Şumudică

Cartonaş galben: Neacşa 61

Arbitri: Viorel Flueran – Romică Bârdeş, Cosmin Vătămanu

Arbitri VAR: Cristina Trandafir – Radu Petrescu

Grecia pregătește o noapte specială pentru turiști pe 28 august, când 126 de situri arheologice, monumente și muzee vor putea fi descoperite gratuit, în mare parte până la miezul nopții. Delfi, Olimpia, Mystras și numeroase obiective mai puțin cunoscute intră în program, iar experiența va fi completată de concerte, spectacole de operă și tururi ghidate.

126 de obiective își așteaptă vizitatorii după apus

Evenimentul organizat anual de Ministerul Culturii din Grecia cu ocazia lunii pline va avea loc anul acesta vineri, 28 august.

Peste o sută de obiective culturale și arheologice își vor prelungi programul după lăsarea întunericului, accesul fiind gratuit, potrivit Euronews.com.

În majoritatea cazurilor, programul special va începe în jurul orei 19:30 și se va încheia la miezul nopții. Vizitatorii vor putea explora temple, situri antice și palate minoice într-un cadru neobișnuit, sub lumina lunii.

Pe lângă vizitele nocturne, mai multe dintre cele 126 de obiective vor găzdui concerte, spectacole ale corurilor și tururi conduse de specialiști.

Delfi și Olimpia, deschise până la miezul nopții

Printre principalele atracții incluse în program se numără Delfi, celebrul sanctuar antic de pe muntele Parnas, unde oamenii veneau în Antichitate pentru a consulta oracolul în privința unor decizii importante, de la războaie și întemeierea coloniilor până la căsătorii.

Pe 28 august, vizitatorii vor avea acces gratuit până la terasa Templului lui Apollo, de la aproximativ 19:30-20:00 și până la miezul nopții.

Olimpia antică, locul în care s-au născut Jocurile Olimpice, intră de asemenea în program. Atât situl, cât și muzeul vor putea fi vizitate gratuit între orele 20:00 și 00:00, fiind programate și tururi ghidate susținute de arheologi.

La Mystras, orașul medieval din apropierea Spartei, porțile vor rămâne deschise în același interval, iar seara va include și un eveniment muzical.

Program special și la Muzeul Acropolei din Atena

În capitala Greciei, Muzeul Acropolei va funcționa fără întrerupere de la ora 9:00 dimineața până la miezul nopții. Accesul la colecțiile permanente va rămâne contra cost, conform tarifelor obișnuite, iar casele de bilete și magazinele vor funcționa până la 23:30.

În schimb, expoziția temporară „Inspirație: Arta greacă antică în Italia” va putea fi vizitată gratuit. Aceasta reunește 38 de obiecte din ceramică, bronz și marmură aduse din muzee italiene, unele dintre ele fiind scoase pentru prima dată din colecțiile în care sunt păstrate.

În aceeași zi, de la ora 18:00, un arheolog al muzeului va conduce un tur al expoziției, însă participarea presupune efectuarea în prealabil a unei rezervări online.

Un sanctuar considerat cândva poartă spre lumea de dincolo

Programul nu se limitează la cele mai cunoscute destinații turistice. Yahya Dawood, fondatorul unei companii de închirieri de vile din Grecia și Cipru, recomandă și Nekromanteion din Acheron, în Epir.

Sanctuarul antic, amplasat deasupra văii Acheronului, era considerat în Antichitate o intrare către lumea de dincolo, unde pelerinii încercau să intre în contact cu spiritele celor morți. Pe 28 august, accesul va fi gratuit de la aproximativ 19:30-20:00 până la miezul nopții.

„Totul în acest sit a fost construit în jurul întunericului și al ritualului, astfel că vizitarea lui după lăsarea întunericului, sub lumina lunii pline, nu este doar o experiență spectaculoasă – este, de fapt, mult mai apropiată de felul în care locul trebuia să fie trăit decât o vizită la mijlocul zilei”, spune Dawood.

De la cel mai vechi oracol al Greciei la palatele minoice din Creta

O altă destinație inclusă în program este Dodona, în nord-vestul Epirului, considerată cea mai veche zonă oraculară grecească, anterioară chiar și sanctuarului de la Delfi.

Centrul religios s-a dezvoltat în jurul unui stejar sacru despre care anticii credeau că transmite mesajele lui Zeus. Accesul va fi gratuit între orele 20:00 și 00:00.

În Creta, complexul palatelor minoice de la Malia va putea fi vizitat începând cu aproximativ 19:30-20:00. Seara va include și un eveniment muzical susținut de Manolis Mitsias și un cor.

Tot pe insulă, Gortyna va avea acces gratuit și va găzdui o seară muzicală. Aici se află Codul de la Gortyna, cea mai lungă inscripție greacă antică păstrată până în prezent, formată din 600 de rânduri de drept civil din secolul al V-lea î.Hr., gravate în piatră.

Operă în aer liber și un castel luminat de luna plină

Castelul Nafpaktos, fortăreața venețiană care domină Golful Corint, este o altă destinație recomandată pentru noaptea de 28 august.

„Apa este cea care va face cu adevărat acest loc special, deoarece veți vedea luna reflectându-se în golf și luminând în același timp castelul”, spune Dawood.

Pentru pasionații de operă, o altă opțiune este Sanctuarul lui Ammon Zeus din Chalkidiki. Situl aflat pe peninsula Kassandra va deveni scena unei reprezentații în aer liber a operei „Orfeu și Euridice”, spectacolul urmând să beneficieze de decoruri complete.

Doi oameni au murit şi nouă au necesitat îngrijiri medicale în urma unor incendii pe insula grecească Salamina (Salamis), în apropiere de Atena, transmite duminică AFP.

Autorităţile au emis un ordin de evacuare care vizează sute de turişti şi localnici de pe insula cu circa 37.000 de locuitori, când evacuarea începuse deja, conform Agerpres.

Pompierii au informat că morţii au fost găsiţi aproape de plaja din Peristeria

Pompierii au informat că morţii au fost găsiţi aproape de plaja din Peristeria, în sudul insulei, unde unul din incendii continuă.

Celălalt incendiu s-a declanşat aproape simultan la Selinia, o altă zonă renumită pentru plaje, în est.

Flăcările afectează o pădure de pini, vegetaţie mai mică, precum şi zone rezidenţiale.

Au fost mobilizaţi circa 200 de pompieri cu 50 de camioane, şase avioane şi şapte elicoptere. Ajutaţi şi de voluntari, ei încearcă să împiedice extinderea celor două zone afectate înainte ca acestea să se unească. Au fost chemate de urgenţă şi întăriri de pe continent, iar garda de coastă a trimis şapte nave de patrulare, fiind disponibile şi câteva vase private, inclusiv feriboturi.

Circa 90 de oameni au fost deja evacuaţi pe mare

Salamina, situată foarte aproape de capitala Greciei, la vest, este o destinaţie de vacanţă populară pentru atenieni.

De la sfârşitul lui iulie, în Grecia au avut loc mai multe incendii, după ce scăpase în mare măsură de valul de caniculă care a afectat o mare parte din Europa la începutul verii; cel mai recent, pompierii au reuşit să stingă aproape complet unul pe insula Skiros din Marea Egee. Vântul neobişnuit de puternic contribuie la extinderea rapidă a focurilor.

De peste un secol, cafenelele din oraşul italian Padova şi-au încurajat clienţii să stea la terasă şi să socializeze la un aperitiv înainte de cină, însă, în acest an, în condiţiile în care Europa se confruntă cu al cincilea val de căldură, intervalul tradiţional 18:00 – 19:00 a dispărut aproape complet, deoarece oamenii caută spaţii interioare cu aer condiţionat, ceea ce reduce vânzările multor firme din domeniul ospitalităţii, transmite Reuters.

Canicula scoate la lumină un deficit de protecţie tot mai mare pentru companii

La aceasta se adaugă şi faptul că, deseori, căldura extremă nu intră în sfera asigurărilor tradiţionale împotriva întreruperii activităţii, ceea ce scoate la lumină un deficit de protecţie tot mai mare pentru companiile din întreaga Europă, conform Agerpres.

Moody’s a estimat că valurile de căldură care au afectat Europa în vara lui 2025

Agenţia de rating Moody’s a estimat că valurile de căldură care au afectat Europa în vara lui 2025 au provocat pierderi economice în valoare de 43 de miliarde de euro, însă despăgubirile plătite de companiile de asigurări s-au ridicat la doar aproximativ 500 de milioane de euro.

În Padova, servirea aperitivului începe adesea mai târziu, „ceea ce înseamnă că zonele de relaxare în aer liber, terasele, spaţiile exterioare… rămân neutilizate şi goale”, a declarat preşedintele Asociaţiei Firmelor din Industria Ospitalităţii – APPE Padova, Federica Luni.

Conform unui sondaj realizat în rândul a aproximativ 600 de firme din industria ospitalităţii din oraşul Padova şi provincia înconjurătoare, peste 80% au raportat scăderi ale cifrei de afaceri de aproximativ 20% în timpul celui mai recent val de căldură.

O scădere de 20% îţi elimină complet marja de profit

„O scădere de 20% îţi elimină complet marja de profit”, a subliniat Luni.

Valurile de căldură afectează din ce în ce mai mult economia Europei, reducând productivitatea, limitând cheltuielile de consum şi crescând costurile de operare. Pentru formele de asigurări, astfel de pierderi pot fi dificil de acoperit, deoarece provin adesea din perturbări operaţionale indirecte, mai degrabă decât din daune materiale.

Căldura în sine nu este un risc asigurat în mod tradiţional

„Căldura în sine nu este un risc asigurat în mod tradiţional. Rareori căldura extremă provoacă daune fizice catastrofale, aşa cum o face o inundaţie sau o furtună, dar perturbările operaţionale financiare pe care le declanşează pot fi la fel de grave”, a declarat Swenja Surminski, director general pentru climă şi sustenabilitate la Marsh.

Un sondaj realizat în 2023 în rândul unui număr de 9.000 de firme mici şi mijlocii de către autoritatea de reglementare a asigurărilor din Europa a constatat că 28% aveau o poliţă de asigurare împotriva întreruperii activităţii ca parte a asigurării lor pentru bunuri, în timp ce 17% aveau o asigurare împotriva întreruperii activităţii care acoperea evenimente precum grevele.

Decalajul de protecţie se adânceşte pe măsură ce costurile economice ale căldurii extreme cresc. Trenurile au întârzieri, randamentele culturilor agricole scad, iar costurile de răcire a fabricilor cresc, în timp ce lucrătorii se luptă adesea să menţină productivitatea în timpul perioadelor prelungite de temperaturi extreme.

În multe cazuri, căldura acţionează ca un risc adăugat, interacţionând cu seceta, incendiile şi deficitul de apă, mai degrabă decât să declanşeze un singur eveniment care generează pierderi identificabile. Acest lucru face mai dificilă modelarea riscurilor şi asigurarea decât în cazul altor catastrofe naturale. Deşi asigurările pot acoperi unele pierderi fizice legate de evenimente precum întreruperile de curent, companiile spun adesea că despăgubirile nu contribuie prea mult pentru a acoperi pierderile de vânzări şi activitatea redusă cu clienţii.

Adevărata pierdere este venitul pe care nu îl obţii şi activitatea comercială

„Adevărata pierdere este venitul pe care nu îl obţii şi activitatea comercială care nu are loc din cauza întreruperii”, susţine Luni.

Pentru a acoperi golul, asiguratorii explorează din ce în ce mai mult produse parametrice care plătesc automat atunci când temperaturile depăşesc pragurile predefinite. Spre deosebire de asigurările tradiţionale bazate pe despăgubiri, astfel de poliţe nu necesită un proces lung de ajustare a pierderilor.

Potrivit unui raport al KBV Research, piaţa europeană a asigurărilor parametrice este aşteptată să ajungă la 7,93 miliarde de dolari până în 2031, cu o creştere anuală compusă de 9,5% între 2025 şi 2032.

Astfel de poliţe de asigurări sunt deja utilizate în agricultură, unde căldura poate reduce randamentele culturilor sau productivitatea şeptelului, iar experţii din industrie văd posibilităţi de extindere în sectoare precum transportul şi protecţia forţei de muncă.

Chiar şi aşa, multe companii vor trebui să se concentreze în principal pe adaptarea operaţiunilor lor pentru a rezista la perioade mai frecvente de căldură extremă prin măsuri precum investiţiile în tehnologii de răcire, reproiectarea locurilor de muncă şi testarea lanţurilor de aprovizionare la stres.