CNAB a publicat în SICAP o consultare de piață prin care solicită informații de la potențialii furnizori interesați de o viitoare achiziție de sisteme C-UAS, capabile să detecteze, identifice, urmărească și localizeze aeronavele fără pilot. Compania vrea să afle atât cât ar costa echipamentele, cât și serviciile de instruire a personalului, întreținere și reparații atât în perioada de garanție, cât și după expirarea acesteia.

„Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) planifică achiziția unor sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a aeronavelor fără pilot (C-UAS) pentru aeroporturile Otopeni și Băneasa”, se arată în documentația publicată în SICAP.

Sistemele trebuie să detecteze și să urmărească dronele

Cerințele CNAB vizează faptul că sistemele vor trebui să poată identifica, urmări și localiza aeronavele fără pilot, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. De asemenea, echipamentele ar trebui să poată funcționa în condiții meteorologice diverse, astfel încât capacitatea de monitorizare să nu fie afectată de schimbarea vremii.

Compania ia în calcul și integrarea unor mijloace de neutralizare atât non-cinetice, cât și cinetice. Practic, soluția aleasă ar putea fi conectată la sisteme capabile să împiedice funcționarea unei drone fără intervenție fizică asupra acesteia sau la mijloace care presupun neutralizarea fizică a aeronavei fără pilot.

CNAB vrea să afle și costurile de întreținere

Consultarea de piață are în vedere și serviciile necesare pentru exploatarea sistemelor. CNAB solicită estimări pentru instruirea personalului, precum și pentru activitățile de întreținere și reparații.

Costurile urmează să fie analizate atât pentru perioada de garanție, stabilită la 24 de luni, cât și pentru o perioadă post-garanție de încă 24 de luni.

România dispune deja de un sistem antidronă în sectorul aviației civile. Autoritatea Aeronautică Civilă Română a finalizat în 2025 achiziția unui astfel de sistem.

Pentru aeroporturile Henri Coandă și Băneasa, administrate de CNAB, compania se află, deocamdată, în etapa de cercetare a pieței, urmând să culeagă de la furnizori informații relevante pentru estimarea costurilor înaintea lansării procedurii de achiziție propriu-zise.

Cristian Nemescu s-a născut la 31 martie 1979, în București, și a fost unul dintre reprezentanții noului val al cinematografiei românești. Fiul compozitorului Octavian Nemescu, regizorul a absolvit în 2003 Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Încă din perioada studenției, Nemescu a atras atenția prin peliculele sale. Filmul de absolvire, „Poveste la scara C” (2003), a fost recompensat la NYU International Student Film Festival din New York și la Premiers Plans, în Franța, iar ulterior a fost nominalizat de Academia Europeană de Film la categoria „cel mai bun scurtmetraj”.

În anii în care au urmat, Cristian Nemescu a câștigat peste 20 de premii, printre care Marele Premiu la NYU International Student Film Festival, Premiul Special al Juriului la Bruxelles Short Film Festival, „Public’s Choice” la Milano Film Festival și Premiul Publicului la Internationale Grenzland Filmtage Festival din Germania.

În mai 2006, Cristian Nemescu ajungea cu „Marilena de la P7” în competiția Festivalului de Film de la Cannes. Era una dintre confirmările importante ale talentului său, deși avea numai 27 de ani.

Afișul scurtmetrajului Marilena de la P7 – 2006

La doar două luni după experiența de la Cannes, în timp ce Nemescu lucra la primul său lungmetraj, „California Dreamin’ (nesfârșit)”, în care juca și actorul american Armand Assante, și-a pierdut viața într-un tragic accident rutier din 24 august 2006.

Armand Assante, pe posterul filmului California Dreamin’ (neterminat) – 2007

Cristian Nemescu și Armand Assante, câștigător al Premiului Emmy

Pelicula a fost finalizată ulterior de echipa sa și a fost prezentată la cea de-a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes în mai 2007, unde a primit premiul „Un Certain Regard”.

Pe 24 august 2006, Cristian Nemescu se afla într-un taxi împreună cu inginerul său de sunet, Andrei Toncu. Mașina a fost lovită violent pe podul Eroilor din București de un Porsche Cayenne condus de un cetățean britanic.

Potrivit informațiilor din ancheta de la acel moment, SUV-ul a trecut pe culoarea roșie a semaforului și circula cu viteză foarte mare. Expertiza tehnică a indicat ulterior că Porsche-ul avea aproximativ 113 km/h în momentul impactului, în timp ce taxiul circula cu aproximativ 42 km/h.

Impactul a fost unul devastator, iar Cristian Nemescu, Andrei Toncu și taximetristul Dumitru Arustei au fost scoși din epava mașinii după operațiunea de descarcerare și au murit în drum spre spital.

La 28 mai 2007, la mai puțin de un an de la moartea regizorului, președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, i-a acordat lui Cristian Nemescu, post-mortem, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

Distincția i-a fost acordată „pentru contribuția remarcabilă la promovarea cinematografiei românești”.

Filmografie:

Ca regizor:

• 2000 Kitchitoarele
• 2000 La bloc oamenii mor după muzică
• 2001 Mecano
• 2001 Mihai și Cristina
• 2003 Poveste la scara „C”
• 2006 Marilena de la P7
• 2007 California Dreamin’ (neterminat)

Ca scenarist:

• 2000 Kitchitoarele
• 2001 Mihai și Cristina
• 2003 Poveste la scara „C”
• 2006 Marilena de la P7
• 2007 California Dreamin’ (neterminat)

Mihai Neșu și fosta lui soție, Maria Laura Gherman, au divorțat în 2012, după un mariaj de șase ani. La scurt timp, Maria s-a recăsătorit cu un om de afaceri din Oradea și și-a construit o carieră de succes ca designer de încălțăminte.

Fostul fotbalist a simțit nevoia să clarifice public detalii despre divorțul lor, după ani în care subiectul a stârnit numeroase controverse. Cuplul s-a separat la scurt timp după tragicul accident din mai 2011, care l-a lăsat pe Mihai Neșu paralizat. În tot acest timp, Maria a apărut extrem de rar în public, una dintre ultimele imagini cu ea fiind o fotografie din 2016, postată de fratele ei, Mircea Gherman.

„De fapt, realitatea este că eu am hotărât să divorțez de ea pe caz de boală. A fost decizia mea. Oamenii au blamat-o foarte mult, pentru că oamenii nu pot înțelege. (…) Mi-am dat seama că a fost un șoc foarte mare și pentru ea. (…)

Ei nu i-a plăcut niciodată să apară la televizor și majoritatea lucrurilor au fost exagerate. A fost alături de mine și la spital. Vreau să știe lumea că nu s-a întâmplat așa cum s-a scris”, a spus Mihai Neșu.

Citește și: Mihai Neşu, mărturii cutremurătoare: „E foarte greu să dai sfaturi la oameni care sunt într-o suferință foarte mare, fiindcă suferinţa îi copleşeşte”

Mihai Neșu: „Să cauți dimineață să ai grijă de Dumnezeu”

În ciuda accidentului cumplit care i-a schimbat complet viața, Mihai Neșu s-a refugiat în credință, iar scopul său actual este unul profund umanitar și anume sprijinirea copiilor cu dizabilități prin proiectele derulate de Fundația Mihai Neșu.

„Înainte de accident, eram un băiat dornic să devin un fotbalist cât mai bun. Nu era nimic greșit. Singurul reproș, singura părere de rău, este faptul că nu am căutat ca acum apropierea de Dumnezeu, să cauți dimineață să ai grijă de Dumnezeu, de suflet. (…) Înainte era un Mihai cum era el, dornic de carieră, să fie un fotbalist cât mai bun să aibă o viață frumoasă.

Am o echipă foarte mare și oameni foarte mulți în jurul meu. (…) Sora mea are grijă de mine acasă, directoarea fundației, asistentul meu personal, asistentele mele care au fost zece ani alături de mine. Ele sunt persoanele pe care le văd zilnic, ei sunt familia mea, dar foarte multă lume este alături de mine și le sunt recunoscător”, a mai spus Mihai Neșu.

Mirabela Grădinaru a luat parte la dezbaterile summitului axat pe tema „Lumea în 2026: stabilitate în vremuri incerte”, un eveniment dedicat rezilienței societăților în momente de criză și puterii comunităților de a rămâne unite. În cadrul acestei întâlniri de la Kiev, la care a asistat partenera lui Nicușor Dan, a fost lansat oficial și un Vocabular Global al Rezilienței.

Citește și: Cum o cheamă în buletin pe Mirabela Grădinaru. Care este, de fapt, numele partenerei lui Nicușor Dan

Mirabela Grădinaru a atras toate privirile la Summitul Primelor Doamne

„Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, a participat astăzi la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, la cel de al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni.

Reuniunea de anul acesta a avut o semnificație specială întrucât a coincis cu aniversarea Zilei Independenței Ucrainei, iar Prima Doamnă a României a participat la ceremoniile organizate la Kiev cu această ocazie.

Tema evenimentului a fost “Lumea în 2026: stabilitate în vremuri incerte” și s-a concentrat pe reziliența societăților în momente de criză și incertitudine, precum și puterea comunităților de a se redresa, de a rămâne unite și puternice pentru a acționa spre binele cetățenilor.

Dincolo de lecțiile învățate de Ucraina în contextul războiului, fiecare stat și-a împărtășit experiența în ceea ce privește capacitatea oamenilor și a instituțiilor de a se adapta, de a face față presiunilor și de a se regenera.

Cu prilejul Summitului a fost lansat și un Vocabular Global al Rezilienței, iar fiecare partener al șefilor de state a prezentat un concept național relevant”, transmite Administrația Prezidențială a României.

Mirabela Grădinaru şi-a exprimat admiraţia pentru rezilienţa „extraordinară” demonstrată de Ucraina în contextul războiului şi determinarea poporului de a-şi apăra căminele, libertatea, identitatea şi viitorul.

Ea a evidenţiat că solidaritatea poporului român cu cel ucrainean este tot o formă de rezilienţă, prin sprijinul acordat de comunităţile româneşti familiilor şi copiilor ucraineni şi prin sprijinirea eforturilor umanitare.

„În faţa provocărilor pe care le împărtăşim astăzi, se desprinde un adevăr fundamental -atunci când societăţile rămân unite, presiunea nu le poate fragiliza. Dimpotrivă, va scoate în evidenţă cu şi mai multă claritate forţa interioară de care acestea dispun„, a arătat Mirabela Grădinaru.

Noile reguli pentru Evaluarea Națională și admiterea la liceu se amână. Camera Deputaților a votat luni amânarea acestora, iar măsura trebuie să treacă și de Senat.

Camera Deputaților a adoptat, luni, 24 august, un proiect de lege prin care este amânată aplicarea noilor reguli privind Evaluarea Națională și admiterea la liceu pentru elevii de clasa a VIII-a.

Proiectul de lege stabilește că termenul prevăzut la art. 248 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru desfășurarea admiterii la liceu și evaluării naționale organizate la finalul clasei a VIII-a se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2025-2026.

Vezi și Bibliotecarii ajung să câștige sub 4.000 de lei net prin Legea salarizării 2026. Venitul promis a scăzut cu până la 700 de lei față de variantele anterioare ale actului normativ

Conform proiectului, noile prevederi vor fi aplicate abia după ce va absolvi clasa a VIII-a generația de elevi care a început clasa a V-a în anul școlar 2025-2026.

Cu alte cuvinte, actualii elevi de clasa a V-a sunt cei pentru care este amânată aplicarea noului sistem. Aceștia vor susține Evaluarea Națională și vor participa la admiterea la liceu după noile reguli atunci când vor ajunge la finalul gimnaziului.

Proiectul arată că termenul stabilit de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru organizarea admiterii la liceu și a Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a se prorogă „până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2025-2026”.

În plen a fost adoptat un amendament al USR, ce prevede anularea în totalitate a acestui examen de admitere paralel la liceu.

„Propunerea noastră nu vine ca să nu răspundă nevoilor părinților, elevilor, cadrelor didactice, ci vine tocmai să facă acest lucru, să ofere timp pentru a dezbate care este varianta cea mai bună pentru admiterea la liceu și pentru evaluarea națională. Acești doi ani, care pot să fie și mai scurți dacă cele două comisii de învățământ din Camera Deputaților și Senat vor decide să gândească un proiect care cu adevărat să modernizeze procedura de admitere la liceu”, a spus președintele comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Mihai Ghigiu, în plen, notează News.ro.

Acesta a precizat că „este nevoie de o dezbatere mai lungă decât trei săptămâni, de la momentul în care Ministerul Educației s-a decis să pună în dezbatere publică un proiect de ordin privind aprobarea procedurii de admitere la liceu la nivelul fiecărei instituții de învățământ”

„Dacă nu reușim să punem pe masă date, dacă nu reușim să punem pe masă cercetări, atunci vom continua în acest cerc în care fiecare își dă cu părerea, fără neapărat să aibă legătură cu domeniul. Mă întreb oare ce au făcut cei 3-4 miniștri de dreapta ai educației din 2023 până astăzi, de nu au venit cu o procedură pe care să o dezbatem cu adevărat cu toată lumea. Am discutat și eu cu societatea civilă, iar dorința lor este să modificăm legislația, astfel încât să fie bine pentru învățământ, să fie bine pentru elevi. Faptul că nu sunteți de acord să avem o dezbatere cu toată lumea în jurul mesei în următoarele luni, în următorul an poate, de ce nu, astfel încât la final să avem o modificare cu adevărat bună pentru învățământ, înseamnă că aveți un scop strict politic”, a afirmat deputatul PSD.

Citește Rezultate finale la BAC 2026, sesiunea de toamnă. Aproape 890 de absolvenți de liceu au promovat Bacalaureatul 2026, sesiunea august, după contestații. Rata de promovare, cea mai bună din ultimii 13 ani

Liderul AUR, George Simion, a apărut în mai multe fotografii postate pe Facebook de lăutarul Orlando Dorel alături de Constantin Ilinescu, acuzat în Dosarul Mineriadei că a organizat deplasarea la București a minerilor din Valea Jiului, alături de Miron Cosma, în iunie 1990.

„O seară frumoasă, aici la Chicago, alături de George Simion, Constantin Ilinescu și Cristi Blaga !”, a publicat lăutarul pe Facebook.

Miron Cozma, la acea vreme președinte al biroului executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, este acuzat, alături de Ilinescu Constantin-Ioan și Torsan Ilie, că a organizat și coordonat deplasarea la București a minerilor din Valea Jiului.

Citește și : George Simion, la un eveniment din SUA organizat de o biserică românească subordonată Patriarhiei Moscovei? / AUR: Singura slujbă religioasă la care Simion a participat a fost cea desfășurată la Catedrala Metropolitană din Chicago, care aparține de Biserica Ortodoxă Română

Într-un răspuns pentru G4Media, George Simion a precizat că Ilinescu nu este membru AUR și că l-a întâlnit prima dată la festivalul românesc de la Chicago.

„Ilinescu nu e membru aur, l-am întâlnit la festivalul românesc.”, a răspuns liderul AUR.

Constantin Ilinescu a spus pentru aceeași sursă că este prima dată când îl întâlnește pe liderul AUR, George Simion, și că nu are niciun dosar penal.

„Buna ziua! Nu înțeleg natura mesajului dumneavoastră, nu sunt membru AUR, Nu am participat la organizarea vizitei in America a D lui Simion, am fost prezent la un festival cu prietenii. Este prima dată când l-am întâlnit pe George Simion.
Nu am nici un dosar penal și nu înțeleg ce insinuați?”, a răspuns Constantin Ilinescu.

În 15 iunie 1990, Constantin Ilinescu a stat chiar lângă Ion Iliescu la discursul de mulțumire adresat minerilor care puseseră capăt violent protestelor din Piața Universității.

Numele lui Constantin Ilinescu apare în rechizitoriul din 2017 al dosarului Mineriadei, din declarațiile consemnate la dosar acesta fiind indicat drept unul dintre organizatorii venirii la București a minerilor, potrivit Hotnews.

Dosarul Mineriadei a fost retrimis pe masa instanţei pe 2 aprilie 2025. Alături de Ion Iliescu – care a decedat în 5 august 2025 – au fost deferiţi Justiţiei pentru infracţiuni imprescriptibile împotriva umanităţii fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu şi Adrian Sârbu, fost consilier al prim-ministrului Petre Roman.

Întâlnirea dintre cei doi este ciudată în contextul în care liderul AUR conduce un partid care se află pe primul loc în topul preferințelor românilor, însă, cu toate acestea, nu are grijă alături de ce persoane se afișează.

Pare inacceptabil ca o persoană care a devenit cunoscută prima dată în spațiul public pentru faptul că a aprins lumânări în fața casei fostului președinte Ion Iliescu să se afișeze acum alături de cei care au bătut tineri și intelectuali fără discriminare.

George Simion făcea parte, la momentul evenimentului care l-a făcut cunoscut în spațiul public, din Asociația „Noii Golani”, trimitere directă la „Golanii”, cum i-a numit Ion Iliescu, ce protestau în Piața Universității împotriva FSN.

Iată ce scria George Simion în 2025, la 35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990.

„În iunie 1990, protestul pașnic din Piața Universității, început în numele libertății, a fost zdrobit cu bâtele minerilor aduși cu trenul, la ordin politic. Români nevinovați au fost bătuți, arestați și umiliți în plină zi, în inima capitalei europene.

Nu am uitat. Nu vom uita. În martie 2009, am aprins lumânări în fața casei lui Ion Iliescu, în semn de omagiu pentru victimele Mineriadei și ale Revoluției. Am fost reținut pentru acel gest simbolic. Îl consider și astăzi un act necesar de memorie și demnitate.

Citește și : În aşteptarea sentinţelor, Călin Georgescu îşi continuă pelerinajul prin pieţe: „Noi trebuie să administrăm apa, nu seceta”

Am crescut cu „Imnul Golanilor” al lui Cristian Pațurcă în urechi și în suflet. Nu a fost doar un cântec, a fost un strigăt de libertate. A fost spiritul Pieței Universității!

Astăzi, la 35 de ani distanță, trăim din nou o lovitură dată democrației. Dosarul Mineriadei se plimbă între instituții, iar adevărul e amânat de rețelele vechi ale puterii.

Alegerile din ultimul an au fost viciate, criticii sistemului sunt sancționați, iar vocea liberă a românilor e cenzurată pe platforme globale. Cenzura digitală e bastonul de azi.

Amenzile și dosarele sunt noii mineri!”, scria atunci liderul AUR.