CNAB a publicat în SICAP o consultare de piață prin care solicită informații de la potențialii furnizori interesați de o viitoare achiziție de sisteme C-UAS, capabile să detecteze, identifice, urmărească și localizeze aeronavele fără pilot. Compania vrea să afle atât cât ar costa echipamentele, cât și serviciile de instruire a personalului, întreținere și reparații atât în perioada de garanție, cât și după expirarea acesteia.

„Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) planifică achiziția unor sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a aeronavelor fără pilot (C-UAS) pentru aeroporturile Otopeni și Băneasa”, se arată în documentația publicată în SICAP.

Sistemele trebuie să detecteze și să urmărească dronele

Cerințele CNAB vizează faptul că sistemele vor trebui să poată identifica, urmări și localiza aeronavele fără pilot, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. De asemenea, echipamentele ar trebui să poată funcționa în condiții meteorologice diverse, astfel încât capacitatea de monitorizare să nu fie afectată de schimbarea vremii.

Compania ia în calcul și integrarea unor mijloace de neutralizare atât non-cinetice, cât și cinetice. Practic, soluția aleasă ar putea fi conectată la sisteme capabile să împiedice funcționarea unei drone fără intervenție fizică asupra acesteia sau la mijloace care presupun neutralizarea fizică a aeronavei fără pilot.

CNAB vrea să afle și costurile de întreținere

Consultarea de piață are în vedere și serviciile necesare pentru exploatarea sistemelor. CNAB solicită estimări pentru instruirea personalului, precum și pentru activitățile de întreținere și reparații.

Costurile urmează să fie analizate atât pentru perioada de garanție, stabilită la 24 de luni, cât și pentru o perioadă post-garanție de încă 24 de luni.

România dispune deja de un sistem antidronă în sectorul aviației civile. Autoritatea Aeronautică Civilă Română a finalizat în 2025 achiziția unui astfel de sistem.

Pentru aeroporturile Henri Coandă și Băneasa, administrate de CNAB, compania se află, deocamdată, în etapa de cercetare a pieței, urmând să culeagă de la furnizori informații relevante pentru estimarea costurilor înaintea lansării procedurii de achiziție propriu-zise.

Declarațiile lui Radu Miruță vin după ce autoritățile au stabilit că drona ale cărei fragmente au fost descoperite sâmbătă în zona plajei Tuzla era de proveniență ucraineană și transporta explozibil. Ministrul interimar al Apărării spune că astfel de incidente sunt „de neacceptat”, în condițiile în care România nu este o țară aflată în război.

Acesta a mai precizat că România discută permanent cu partea ucraineană despre incidentele provocate de drone, inclusiv la nivel diplomatic.

Vezi și EXCLUSIV Primele imagini cu drona găsită într-un nuc din Vrancea. S-a prăbușit la câțiva metri de casa unei bătrâne. Localnicii au auzit bubuituri și un șuierat puternic: „Războiul e la ușă”

„Se discută în permanență cu partea ucraineană. Este o discuție și la nivel diplomatic. Nu este în regulă ce se întâmplă și nu suntem în situația asta doar pentru că numărul ăsta de situații crește, ne obișnuim cu ele și le acceptăm așa”, a declarat Radu Miruță la Antena 3 CNN.

Acesta a subliniat că România nu ar trebui să suporte consecințele războiului din Ucraina în acest mod. „Mi se pare mai de neacceptat ce se întâmplă pentru că România nu e o țară aflată în război care să sufere aceste consecințe ca urmare a faptului că este implicată în război. Sunt reguli de drept internațional acceptate de toată lumea”, a afirmat ministrul.

Amploarea situației este ilustrată de numărul intervențiilor efectuate de echipajele MApN. Potrivit lui Radu Miruță, militarii au fost mobilizați de 18 ori în decurs de doar trei zile.

„Vineri am avut patru cazuri, sâmbătă am avut 8 intervenții, duminică 6 intervenții. (…) Când este câte o alertă din asta de dronă, dincolo de ce se spune de un localnic, noi luăm în calcul cele mai negre scenarii. În trei zile, echipele s-au deplasat de 18 ori. Sunt la datorie și asta facem, dar România nu e o țară în război”, a declarat Miruță.

Unele aparate au avut explozibil, altele nu, erau doar fragmente sau se aflau aproape în stare completă: „Presupune resurse și activități pentru a asigura siguranța oamenilor de acolo și a militarilor noștri. Când este câte o alertă din asta de dronă, dincolo de ce se spune de un localnic, noi luăm în calcul cele mai negre scenarii”, a explicat Radu Miruță.

Ministrul interimar al Apărării a explicat că armata trebuie să fie pregătită pentru situații din ce în ce mai diverse, deoarece inclusiv caracteristicile tehnice ale dronelor se schimbă.

„Pe zi ce trece observăm unele lucruri pentru care nu aveam soluții și acum le avem. În același timp, și proiectarea dronelor, amprenta termică pe care o lasă, evoluează”, a punctat el.

Potrivit lui Miruță, acest lucru înseamnă că soluțiile disponibile pentru anumite tipuri de drone pot să nu mai fie suficiente în cazul modelelor noi.

Unul dintre cele mai recente incidente s-a produs luni în județul Vrancea. Elemente ale unei drone au fost găsite într-un nuc din satul Ciușlea, comuna Garoafa. Aparatul pătrunsese în spațiul aerian românesc dinspre Republica Moldova, iar sistemele radar ale MApN l-au urmărit o perioadă. Ministerul Apărării a ridicat două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT în cadrul operațiunii de verificare.

Întrebat dacă drona găsită în Vrancea este aceeași observată de radare în cursul dimineții, Radu Miruță a spus că este „foarte probabil” să fie vorba despre același aparat.

„Foarte probabil, da, bazându-ne pe traiectoria pe care am urmărit-o noi până când a fost pierdută de pe radare”, a mărturisit ministrul„ Drona pe care am urmărit-o dimineața a venit dinspre Republica Moldova. O jumătate spre trei sferturi din timp a fost monitorizată pe radarele MApN, după care, probabil că în cădere, a coborât mult sub altitudinea la care putea fi monitorizată”, a completat Miruță.

Ministrul a dezvăluit că ora la care a fost găsită drona, direcția în care aceasta a ajuns și informațiile obținute la fața locului corespund cu traseul urmărit de militari.

Un alt indiciu a fost mirosul de kerosen. „Era un miros de kerosen, ceea ce duce suplimentar spre ideea că se întâmplase de curând și că cea găsită în zona respectivă nu a fost mai demult picată”, a transmis Radu Miruță.

Citește și Băsescu îl mitraliază pe Miruță pentru bâlbele de la incidentul dronei maritime de joi. ”Nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”

Mihai Neșu și fosta lui soție, Maria Laura Gherman, au divorțat în 2012, după un mariaj de șase ani. La scurt timp, Maria s-a recăsătorit cu un om de afaceri din Oradea și și-a construit o carieră de succes ca designer de încălțăminte.

Fostul fotbalist a simțit nevoia să clarifice public detalii despre divorțul lor, după ani în care subiectul a stârnit numeroase controverse. Cuplul s-a separat la scurt timp după tragicul accident din mai 2011, care l-a lăsat pe Mihai Neșu paralizat. În tot acest timp, Maria a apărut extrem de rar în public, una dintre ultimele imagini cu ea fiind o fotografie din 2016, postată de fratele ei, Mircea Gherman.

„De fapt, realitatea este că eu am hotărât să divorțez de ea pe caz de boală. A fost decizia mea. Oamenii au blamat-o foarte mult, pentru că oamenii nu pot înțelege. (…) Mi-am dat seama că a fost un șoc foarte mare și pentru ea. (…)

Ei nu i-a plăcut niciodată să apară la televizor și majoritatea lucrurilor au fost exagerate. A fost alături de mine și la spital. Vreau să știe lumea că nu s-a întâmplat așa cum s-a scris”, a spus Mihai Neșu.

Citește și: Mihai Neşu, mărturii cutremurătoare: „E foarte greu să dai sfaturi la oameni care sunt într-o suferință foarte mare, fiindcă suferinţa îi copleşeşte”

Mihai Neșu: „Să cauți dimineață să ai grijă de Dumnezeu”

În ciuda accidentului cumplit care i-a schimbat complet viața, Mihai Neșu s-a refugiat în credință, iar scopul său actual este unul profund umanitar și anume sprijinirea copiilor cu dizabilități prin proiectele derulate de Fundația Mihai Neșu.

„Înainte de accident, eram un băiat dornic să devin un fotbalist cât mai bun. Nu era nimic greșit. Singurul reproș, singura părere de rău, este faptul că nu am căutat ca acum apropierea de Dumnezeu, să cauți dimineață să ai grijă de Dumnezeu, de suflet. (…) Înainte era un Mihai cum era el, dornic de carieră, să fie un fotbalist cât mai bun să aibă o viață frumoasă.

Am o echipă foarte mare și oameni foarte mulți în jurul meu. (…) Sora mea are grijă de mine acasă, directoarea fundației, asistentul meu personal, asistentele mele care au fost zece ani alături de mine. Ele sunt persoanele pe care le văd zilnic, ei sunt familia mea, dar foarte multă lume este alături de mine și le sunt recunoscător”, a mai spus Mihai Neșu.

Mirabela Grădinaru a luat parte la dezbaterile summitului axat pe tema „Lumea în 2026: stabilitate în vremuri incerte”, un eveniment dedicat rezilienței societăților în momente de criză și puterii comunităților de a rămâne unite. În cadrul acestei întâlniri de la Kiev, la care a asistat partenera lui Nicușor Dan, a fost lansat oficial și un Vocabular Global al Rezilienței.

Citește și: Cum o cheamă în buletin pe Mirabela Grădinaru. Care este, de fapt, numele partenerei lui Nicușor Dan

Mirabela Grădinaru a atras toate privirile la Summitul Primelor Doamne

„Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, a participat astăzi la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, la cel de al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni.

Reuniunea de anul acesta a avut o semnificație specială întrucât a coincis cu aniversarea Zilei Independenței Ucrainei, iar Prima Doamnă a României a participat la ceremoniile organizate la Kiev cu această ocazie.

Tema evenimentului a fost “Lumea în 2026: stabilitate în vremuri incerte” și s-a concentrat pe reziliența societăților în momente de criză și incertitudine, precum și puterea comunităților de a se redresa, de a rămâne unite și puternice pentru a acționa spre binele cetățenilor.

Dincolo de lecțiile învățate de Ucraina în contextul războiului, fiecare stat și-a împărtășit experiența în ceea ce privește capacitatea oamenilor și a instituțiilor de a se adapta, de a face față presiunilor și de a se regenera.

Cu prilejul Summitului a fost lansat și un Vocabular Global al Rezilienței, iar fiecare partener al șefilor de state a prezentat un concept național relevant”, transmite Administrația Prezidențială a României.

Mirabela Grădinaru şi-a exprimat admiraţia pentru rezilienţa „extraordinară” demonstrată de Ucraina în contextul războiului şi determinarea poporului de a-şi apăra căminele, libertatea, identitatea şi viitorul.

Ea a evidenţiat că solidaritatea poporului român cu cel ucrainean este tot o formă de rezilienţă, prin sprijinul acordat de comunităţile româneşti familiilor şi copiilor ucraineni şi prin sprijinirea eforturilor umanitare.

„În faţa provocărilor pe care le împărtăşim astăzi, se desprinde un adevăr fundamental -atunci când societăţile rămân unite, presiunea nu le poate fragiliza. Dimpotrivă, va scoate în evidenţă cu şi mai multă claritate forţa interioară de care acestea dispun„, a arătat Mirabela Grădinaru.

Noile reguli pentru Evaluarea Națională și admiterea la liceu se amână. Camera Deputaților a votat luni amânarea acestora, iar măsura trebuie să treacă și de Senat.

Camera Deputaților a adoptat, luni, 24 august, un proiect de lege prin care este amânată aplicarea noilor reguli privind Evaluarea Națională și admiterea la liceu pentru elevii de clasa a VIII-a.

Proiectul de lege stabilește că termenul prevăzut la art. 248 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru desfășurarea admiterii la liceu și evaluării naționale organizate la finalul clasei a VIII-a se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2025-2026.

Vezi și Bibliotecarii ajung să câștige sub 4.000 de lei net prin Legea salarizării 2026. Venitul promis a scăzut cu până la 700 de lei față de variantele anterioare ale actului normativ

Conform proiectului, noile prevederi vor fi aplicate abia după ce va absolvi clasa a VIII-a generația de elevi care a început clasa a V-a în anul școlar 2025-2026.

Cu alte cuvinte, actualii elevi de clasa a V-a sunt cei pentru care este amânată aplicarea noului sistem. Aceștia vor susține Evaluarea Națională și vor participa la admiterea la liceu după noile reguli atunci când vor ajunge la finalul gimnaziului.

Proiectul arată că termenul stabilit de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru organizarea admiterii la liceu și a Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a se prorogă „până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2025-2026”.

În plen a fost adoptat un amendament al USR, ce prevede anularea în totalitate a acestui examen de admitere paralel la liceu.

„Propunerea noastră nu vine ca să nu răspundă nevoilor părinților, elevilor, cadrelor didactice, ci vine tocmai să facă acest lucru, să ofere timp pentru a dezbate care este varianta cea mai bună pentru admiterea la liceu și pentru evaluarea națională. Acești doi ani, care pot să fie și mai scurți dacă cele două comisii de învățământ din Camera Deputaților și Senat vor decide să gândească un proiect care cu adevărat să modernizeze procedura de admitere la liceu”, a spus președintele comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Mihai Ghigiu, în plen, notează News.ro.

Acesta a precizat că „este nevoie de o dezbatere mai lungă decât trei săptămâni, de la momentul în care Ministerul Educației s-a decis să pună în dezbatere publică un proiect de ordin privind aprobarea procedurii de admitere la liceu la nivelul fiecărei instituții de învățământ”

„Dacă nu reușim să punem pe masă date, dacă nu reușim să punem pe masă cercetări, atunci vom continua în acest cerc în care fiecare își dă cu părerea, fără neapărat să aibă legătură cu domeniul. Mă întreb oare ce au făcut cei 3-4 miniștri de dreapta ai educației din 2023 până astăzi, de nu au venit cu o procedură pe care să o dezbatem cu adevărat cu toată lumea. Am discutat și eu cu societatea civilă, iar dorința lor este să modificăm legislația, astfel încât să fie bine pentru învățământ, să fie bine pentru elevi. Faptul că nu sunteți de acord să avem o dezbatere cu toată lumea în jurul mesei în următoarele luni, în următorul an poate, de ce nu, astfel încât la final să avem o modificare cu adevărat bună pentru învățământ, înseamnă că aveți un scop strict politic”, a afirmat deputatul PSD.

Citește Rezultate finale la BAC 2026, sesiunea de toamnă. Aproape 890 de absolvenți de liceu au promovat Bacalaureatul 2026, sesiunea august, după contestații. Rata de promovare, cea mai bună din ultimii 13 ani

Liderul AUR, George Simion, a apărut în mai multe fotografii postate pe Facebook de lăutarul Orlando Dorel alături de Constantin Ilinescu, acuzat în Dosarul Mineriadei că a organizat deplasarea la București a minerilor din Valea Jiului, alături de Miron Cosma, în iunie 1990.

„O seară frumoasă, aici la Chicago, alături de George Simion, Constantin Ilinescu și Cristi Blaga !”, a publicat lăutarul pe Facebook.

Miron Cozma, la acea vreme președinte al biroului executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, este acuzat, alături de Ilinescu Constantin-Ioan și Torsan Ilie, că a organizat și coordonat deplasarea la București a minerilor din Valea Jiului.

Citește și : George Simion, la un eveniment din SUA organizat de o biserică românească subordonată Patriarhiei Moscovei? / AUR: Singura slujbă religioasă la care Simion a participat a fost cea desfășurată la Catedrala Metropolitană din Chicago, care aparține de Biserica Ortodoxă Română

Într-un răspuns pentru G4Media, George Simion a precizat că Ilinescu nu este membru AUR și că l-a întâlnit prima dată la festivalul românesc de la Chicago.

„Ilinescu nu e membru aur, l-am întâlnit la festivalul românesc.”, a răspuns liderul AUR.

Constantin Ilinescu a spus pentru aceeași sursă că este prima dată când îl întâlnește pe liderul AUR, George Simion, și că nu are niciun dosar penal.

„Buna ziua! Nu înțeleg natura mesajului dumneavoastră, nu sunt membru AUR, Nu am participat la organizarea vizitei in America a D lui Simion, am fost prezent la un festival cu prietenii. Este prima dată când l-am întâlnit pe George Simion.
Nu am nici un dosar penal și nu înțeleg ce insinuați?”, a răspuns Constantin Ilinescu.

În 15 iunie 1990, Constantin Ilinescu a stat chiar lângă Ion Iliescu la discursul de mulțumire adresat minerilor care puseseră capăt violent protestelor din Piața Universității.

Numele lui Constantin Ilinescu apare în rechizitoriul din 2017 al dosarului Mineriadei, din declarațiile consemnate la dosar acesta fiind indicat drept unul dintre organizatorii venirii la București a minerilor, potrivit Hotnews.

Dosarul Mineriadei a fost retrimis pe masa instanţei pe 2 aprilie 2025. Alături de Ion Iliescu – care a decedat în 5 august 2025 – au fost deferiţi Justiţiei pentru infracţiuni imprescriptibile împotriva umanităţii fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu şi Adrian Sârbu, fost consilier al prim-ministrului Petre Roman.

Întâlnirea dintre cei doi este ciudată în contextul în care liderul AUR conduce un partid care se află pe primul loc în topul preferințelor românilor, însă, cu toate acestea, nu are grijă alături de ce persoane se afișează.

Pare inacceptabil ca o persoană care a devenit cunoscută prima dată în spațiul public pentru faptul că a aprins lumânări în fața casei fostului președinte Ion Iliescu să se afișeze acum alături de cei care au bătut tineri și intelectuali fără discriminare.

George Simion făcea parte, la momentul evenimentului care l-a făcut cunoscut în spațiul public, din Asociația „Noii Golani”, trimitere directă la „Golanii”, cum i-a numit Ion Iliescu, ce protestau în Piața Universității împotriva FSN.

Iată ce scria George Simion în 2025, la 35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990.

„În iunie 1990, protestul pașnic din Piața Universității, început în numele libertății, a fost zdrobit cu bâtele minerilor aduși cu trenul, la ordin politic. Români nevinovați au fost bătuți, arestați și umiliți în plină zi, în inima capitalei europene.

Nu am uitat. Nu vom uita. În martie 2009, am aprins lumânări în fața casei lui Ion Iliescu, în semn de omagiu pentru victimele Mineriadei și ale Revoluției. Am fost reținut pentru acel gest simbolic. Îl consider și astăzi un act necesar de memorie și demnitate.

Citește și : În aşteptarea sentinţelor, Călin Georgescu îşi continuă pelerinajul prin pieţe: „Noi trebuie să administrăm apa, nu seceta”

Am crescut cu „Imnul Golanilor” al lui Cristian Pațurcă în urechi și în suflet. Nu a fost doar un cântec, a fost un strigăt de libertate. A fost spiritul Pieței Universității!

Astăzi, la 35 de ani distanță, trăim din nou o lovitură dată democrației. Dosarul Mineriadei se plimbă între instituții, iar adevărul e amânat de rețelele vechi ale puterii.

Alegerile din ultimul an au fost viciate, criticii sistemului sunt sancționați, iar vocea liberă a românilor e cenzurată pe platforme globale. Cenzura digitală e bastonul de azi.

Amenzile și dosarele sunt noii mineri!”, scria atunci liderul AUR.