Potrivit celor mai recente date Eurostat, 2,6 milioane de femei au terminat un program de studii superioare în Uniunea Europeană în 2024, cu 700.000 mai mult decât numărul bărbaților.

În același timp, conform datelor, majoritatea absolvenților, indiferent degen, preferă să studieze business, administrație sau drept, prin comparație cu alte domenii de studiu.

Citește și:  Sondaj Salvați Copiii România: 58% dintre elevii cu părinții plecați în străinătate își doresc ca aceștia să se întoarcă în țară

Un procent de 14,5% din totalul absolvenților îl reprezintă femeile care au ales cele mai căutate domenii, în timp ce procentul bărbaților care au optat pentru aceleași domenii este de 10,6%.

La coada clasamentului ariilor de studiu este agricultura. În acest caz, numărul bărbaților nu este cu mult mai mare decât cel al femeilor. Nici în domenii precum științe naturale, matematici și statistici sau servicii diferențele între cele două genuri nu sunt foarte mari.

Surpriza vine la categoria tehnologii de informații și comunicații. Numărul bărbaților care optează pentru aceasă specializare este de peste 3 ori mai mare decât numărul femeilor.

Pe de altă parte, femeile câștigă numeric în alte domenii precum învățământul, științele sociale, jurnalismul și comunicarea, iar la capitolele artă și umanitate sau sănătate, femeile depășesc de departe numărul bărbaților.

Citește și: OFICIAL Profesorii primesc prima de carieră didactică de 1.500 de lei până la 31 august. Banii pot fi folosiți până în 2027

Nicușor Dan continuă lupta cu legea ce permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate, încercând să blocheze intrarea acesteia în vigoare în forma actuală.

Proiectul acestui act normativ fost inițiat în 2022 de un grup de parlamentari numeros, format în majoritate din reprezentanți ai PSD, printre care și Daniel Zamfir. A fost respins inițial de Senat și a primit ulterior un punct de vedere negativ din partea Executivului. În octombrie 2025 însă, Camera Deputaților l-a adoptat cu 262 de voturi ”pentru” și 33 ”împotrivă”.

Nicușor Dan a atacat legea la CCR, care, în 24 iunie 2026, i-a respins sesizarea. Curtea Constituţională a stabilit atunci, prin Decizia nr. 735/2026, că legea respectă Constituţia în raport cu criticile formulate.

Judecătorii constituţionali au apreciat că prevederile referitoare la modificarea limitelor ariilor protejate vizează ariile de interes naţional, nu siturile Natura 2000, şi că legislaţia europeană privind protecţia mediului rămâne aplicabilă de la caz la caz. CCR a mai argumentat că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) reprezintă o aplicare a atribuţiilor existente ale CSAT, nu instituirea unei atribuţii noi. Curtea a respins totodată criticile privind încălcarea principiului bicameralismului, lipsa unui nou aviz al Consiliului Legislativ şi pretinsa retroactivitate a legii.

Acum, Nicușor Dan se folosește de dreptul constituțional conform căruia poate cere parlamentului, o singură dată, reexaminarea unui act normativ.

Prin solicitarea transmisă parlamentului, preşedintele cere o nouă analiză legislativă, fără a contesta decizia CCR, dar invocând necesitatea unor reguli mai clare, a unor garanţii de mediu suplimentare şi a unei corelări cu legislaţia adoptată între timp, notează news.ro.

Argumentele lui Nicușor Dan

În cererea de reexaminare, Administraţia Prezidenţială susţine că parlamentul trebuie să analizeze din nou nu doar forma legii, ci şi necesitatea, oportunitatea şi eficienţa soluţiilor legislative.

Potrivit documentului, fundamentarea iniţială a legii se bazează, în principal, pe situaţia preţurilor la energie din 2021 şi pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Reexaminarea are loc, însă, în august 2026, iar datele tehnice, economice, energetice şi de mediu nu ar fi fost actualizate corespunzător.

Preşedintele Nicuşor Dan atrage atenţia că existenţa unor aprobări emise înainte de 2007 nu demonstrează automat că proiectele mai păstrează, după aproape două decenii, aceeaşi fezabilitate tehnică, utilitate energetică sau sustenabilitate economică.

Citește și PSD deschide calea pentru Alexandru Nazare la Palatul Victoria. Bogdan Ivan: „Ar fi o variantă foarte bună”

În opinia Preşedinţiei, ar trebui verificate, între altele, stadiul actual al lucrărilor, costurile de finalizare, durata execuţiei, capacitatea energetică ce poate fi pusă efectiv în funcţiune şi existenţa unor soluţii alternative.

Un alt argument se referă la existenţa mai multor reglementări care vizează proiectele hidroenergetice şi obiectivele de interes public major. Administraţia Prezidenţială menţionează Ordonanţa de urgenţă nr. 175/2022, acte normative privind securitatea naţională, legislaţia referitoare la evaluarea impactului asupra mediului şi noile dispoziţii privind zonele prioritare pentru biodiversitate.

Suprapunerea acestor regimuri juridice ar putea genera, potrivit documentului, competenţe concurente, proceduri dificil de corelat şi noi litigii. În acest context, preşedintele consideră necesară analizarea unui cadru legislativ unitar, care să stabilească clar proiectele vizate, autorităţile competente, procedurile de autorizare şi garanţiile pentru protecţia mediului.

Cererea de reexaminare propune şi clarificarea unor noţiuni şi proceduri din lege. Printre acestea se numără:

• definirea termenului ”beneficiar” şi stabilirea unor criterii obiective pentru identificarea entităţii care poate solicita modificarea limitelor unei arii protejate
• precizarea expresă că derogarea nu se aplică suprafeţelor care se suprapun cu situri Natura 2000
• introducerea unor studii ştiinţifice şi avize de specialitate înainte de modificarea limitelor ariilor protejate
• instituirea unui mecanism clar de coordonare cu autorităţile responsabile de protecţia păsărilor şi de evaluarea impactului asupra mediului
• definirea noţiunilor de ”mentenanţă”, ”retehnologizare” şi ”modernizare”
• stabilirea unor criterii pentru diferenţierea lucrărilor cu impact redus de intervenţiile care pot modifica semnificativ instalaţiile sau mediul înconjurător

Administraţia Prezidenţială susţine că actul normativ, în forma actuală, oferă garanţii procedurale mai reduse pentru scoaterea unor suprafeţe din ariile protejate decât cele prevăzute pentru simple corectări tehnice ale limitelor acestora.

Citește și Consilierul lui Nicușor Dan apără noua Lege a salarizării: „Cine spune că această lege este mai proastă decât ceea ce avem în clipa de față, nu a citit legea”

Locuitorii din municipiul Pitești și din localitățile învecinate se confruntă în această perioadă cu modificări ale calității apei de la robinet, cauzate de un fenomen natural nefavorabil. Din cauza valului persistent de căldură și a lipsei prelungite de precipitații, nivelul apei din Lacul Budeasa — principala priză de alimentare cu apă a zonei — a scăzut considerabil.

Această diminuare a debitului a favorizat stagnarea apei, scăderea nivelului de oxigen dizolvat și apariția unei concentrații crescute de mangan, element ce afectează proprietățile organoleptice ale apei care ajunge la consumatori.

Reacția oficială: „O situație ce trebuie gestionată cu transparență”

Subprefectul județului Argeș, Dragoș Predescu, a făcut o serie de clarificări privind starea actuală a sursei de apă și a subliniat că autoritățile tratează problema cu maximă seriozitate:

„În acest moment, problema identificată în apa din lac este nivelul scăzut al oxigenului și prezența unei concentrații de mangan. Este o situație care trebuie gestionată cu transparență și responsabilitate și căreia ne dorim să îi punem punct cât mai curând.

Îi asigur pe argeșenii afectați că facem tot ceea ce este omenește posibil pentru a remedia această situație cât mai repede.”

Măsurile igienico-sanitare și monitorizarea rețelei

Subprefectul Dragoș Predescu anunță că pentru a garanta siguranța populației și a evalua impactul exact la nivelul rețelei de distribuție, au fost demarate controale ample:

1. Testări DSP Argeș: Direcția de Sănătate Publică Argeș a prelevat deja mai multe probe de apă direct de la robinetele consumatorilor din diferite puncte cheie ale orașului și lucrează la analiza acestora.
2. Controale pe cartiere: Operatorul regional de apă a dispus, la rândul său, recoltarea și analiza probelor din toate cartierele municipiului Pitești, pentru a urmări evoluția parametrilor apei în fiecare zonă.

Soluția tehnică de urgență: Deversări din lacurile Vâlcele și Vidraru

Pentru a remedia problema de la sursă, autoritățile au pus în aplicare o manevră tehnică prin care încearcă reoxigenarea acumulării Budeasa și spălarea concentrației de mangan:

• Deversare controlată din Lacul Vâlcele: Se transferă un volum optim de apă proaspătă către Barajul Budeasa.
• Aport suplimentar din Lacul Vidraru: Concomitent, a fost inițiat un proces similar din acumularea Vidraru pentru a crește debitul și dinamicile de primenire a apei.

Reprezentanții Instituției Prefectului au promis că vor transmite public noi informații de îndată ce vor fi disponibile rezultatele finale ale analizelor de laborator realizate de DSP și de operatorul de apă.

Se redeschide mina de grafit de la Baia de Fier. Ministrul Apărării și cel al Economiei au anunțat că Guvernul urmează să aprobe în zilele următoare hotărârea prin care exploatarea de grafit de la Baia de Fier, care a fost închisă ani de zile, va putea fi redeschisă.

Se redeschide mina de grafit de la Baia de Fier. Anunțul făcut de Miruță și Darău

Radu Miruță a anunțat că exploatarea de grafit de la Baia de Fier se afla până acum pe „o listă a exploatărilor închise”.

”Exploatarea de grafit de la Baia de Fier era pe o listă a exploatărilor închise, exista și o hotărâre de guvern în acest sens. Acum, din Ministerul Economiei a ieșit hotărârea de guvern, pe care am semnat-o și eu ca vicepremier, pentru deschiderea exploatării de la Baia de Fier”, a declarat Radu Miruță, într-o conferință de presă susținută împreună cu ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.

Ministrul Economiei a precizat că proiectul de redeschidere a vechii exploatări de grafit se află deja în ultimele etape de avizare. Autoritățile au obținut deja avizul Ministerului Mediului și mai sunt necesare aprobările Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției.

„Am obținut, de curând, și avizul de la Ministerul Mediului, suntem pe etapele finale de avizare la Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, pentru ca acest proiect de HG să fie adoptat. Este deschiderea lacătului pentru ca exploatarea grafitului de la Baia de Fier să devină realitate. Urmează o licitație internațională pentru a pregăti tot ce înseamnă prefezabilitate, fezabilitate etc. Sperăm ca în 2028 să poată începe primele activități de exploatare. Arătăm că se poate, că de la situații de stagnare sau chiar regres să ajungem la reînvierea unor industrii”, a precizat Irineu Darău.

Potrivit ministrului, în această perioadă există discuții cu Comisia Europeană privind posibilitatea obținerii unei finanțări.

Măsura vine după ce nivelul Lacului Maggiore din Italia a coborât la valori apropiate de minimele istorice. La începutul acestei săptămâni, nivelul era de aproximativ 192,5 metri deasupra nivelului mării, față de o medie de 193,6 metri, potrivit Il Post.

Acordul permite creșterea debitului râului Tresa, care face legătura dintre cele două lacuri. De marți, cantitatea de apă eliberată la Ponte Tresa, în Elveția, a crescut de la 3 la 8 metri cubi pe secundă. Transferul suplimentar va fi făcut timp de nouă zile, după care autoritățile italiene și elvețiene vor reevalua situația.

Citește și: Un feribot cu aproape 200 de persoane la bord a luat foc în largul insulei Bali! A fost declanșată o amplă operațiune de salvare

Râul Tresa pornește din Lacul Lugano și ajunge în Lacul Maggiore în apropiere de Luino, în provincia italiană Varese. Apa din Lacul Maggiore ajunge apoi în râul Ticino, care alimentează mai departe bazinul râului Po.

Scăderea nivelului apei a început deja să producă efecte concrete. Unele pontoane și trasee pentru navele de pasageri de pe Lacul Maggiore au fost suspendate, iar greutatea maximă admisă pentru anumite feriboturi a fost redusă. Situația este legată de perioada neobișnuit de caldă și uscată din Europa. În iulie, presa elvețiană relata că nivelul Lacului Maggiore coborâse sub 192,5 metri, cu aproximativ un metru sub media obișnuită.

Problemele sunt deosebit de importante pentru agricultura din Valea Padului. Italia este cel mai mare producător de orez din Europa, iar peste 80% din suprafața cultivată se află în provinciile din nord. Reuters relata că fermierii au ajuns să alterneze zonele irigate pentru a putea salva o parte din recolte.

Citește și: Noi incendii de vegetație lângă Atena. Grecia se confruntă cu un nou val de căldură

Sesizarea privind producerea incendiului din Oradea a fost primită în dispeceratul Inspectoratului pentru Situații de Urgență  „Crişana” al judeţului Bihor, miercuri, în jurul orei 10.40, apelantul numărului unic 112 precizând că focul se manifestă atât la acoperiş, cât şi în interiorul construcţiei, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bihor.

„La adresa indicată au fost mobilizaţi, de urgenţă, peste 30 de pompieri militari din cadrul Detaşamentelor 1 şi 2 Oradea, cu 11 autospeciale de intervenţie: cinci autospeciale de stingere cu apă şi spumă, două autospeciale de lucru la înălţime, o autospecială de descarcerare grea şi trei autospeciale de primă intervenţie şi comandă. La sosirea forţelor de intervenţie, incendiul se manifesta cu degajări masive de fum la nivelul acoperişului, pe o suprafaţă de aproximativ 250 de metri pătraţi, existând totodată mici focare şi în interiorul halei”, au transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bihor.

Citește și: Noi incendii de vegetație lângă Atena. Grecia se confruntă cu un nou val de căldură

Pompierii au acționat simultan pentru localizarea și lichidarea focarelor și pentru evacuarea fumului dens din interiorul halei, cu ajutorul ventilatorului din dotare.

Echipajele de pompieri au reușit să stingă incendiul în jurul orei 11:20, în limitele găsite. Totodată, aceștia au reușit să salveze construcția, cu o suprafață de aproximativ 25.000 de metri pătrați, precum și bunurile depozitate în interiorul halei și panourile fotovoltaice montate pe acoperiș, aflate în apropierea focarelor.

„Evenimentul s-a soldat cu arderea izolaţiei de pe acoperiş, pe o suprafaţă de circa 250 de metri pătraţi, a două iluminatoare şi o parte a tubulaturii sistemului de evacuare a fumului. În momentul izbucnirii incendiului, 79 de angajaţi s-au autoevacuat. Din fericire, nu au fost înregistrate persoane rănite”, au mai precizat oficialii.

Citește și: Un feribot cu aproape 200 de persoane la bord a luat foc în largul insulei Bali! A fost declanșată o amplă operațiune de salvare