Sezonul estival aduce un nout tip de regulă. Un grup de 11 state europene solicită oficial Bruxelles-ului înăsprirea drastică a regulilor de intrare în spațiul Schengen pentru cetățenii ruși, argumentând că aceștia nu ar trebui să se mai bucure de vacanțe pe plajele continentului în contextul geopolitic actual.

Fără ruși pe plajă

Conform Politico, apelul a fost inițiat de miniștrii din Cehia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Polonia, Suedia, cele trei țări baltice, alături de Islanda și Norvegia.

Documentul a fost adresat direct șefului diplomației europene, Kaja Kallas, și comisarului european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, notează presa rusă.

„Rușii nu ar trebui să se bronzeze pe plajele europene în timp ce războiul continuă”, susțin semnatarii inițiativei, care cer măsuri ferme înainte de vârful sezonului turistic.

Țările cu turism masiv refuză restricțiile

Statele din sudul Europei, unde turismul reprezintă un pilon economic major și care atrag un număr mare de vizitatori ruși, au refuzat să semneze documentul. Printre acestea se numără: Spania, Grecia, Italia și Franța.

În anul precedent, țările UE au eliberat peste 620.000 de vize pentru cetățenii ruși, dintre care aproximativ 175.000 au fost vize cu intrări multiple.

De cealaltă parte, Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a catalogat în repetate rânduri aceste propuneri drept „discriminare”.

Ce poziție a adoptat România

România a adoptat o poziție similară cu cea a marilor destinații din sud și nu a semnat documentul care solicită interzicerea rușilor pe plajele europene.

Decizia a fost de neînțeles pentru unii analiști, având în vedere că litoralul românesc nu a fost niciodată o destinație de top pentru turiștii ruși, spre deosebire de stațiunile din Bulgaria sau Grecia.

Femeia care a ajuns la spital și a cărei casă a fost făcută praf de drona rusească a povestit prin ce a trecut împreună cu fiul ei de 14 ani. Aceasta povestește că tavanul se prăbușise, totul ardea și în mijlocul acestui haos ea se gândea doar cum să-și salveze copilul.

Femeia din Galați nu va uita niciodată acea noapte de groază când s-a trezit într-un adevărat infern.

„Ardea holul, era o flamă mare, nu știam cu ce să o asociez, se zguduia. Și am strigat. Am început să strig copilul. Știu că nu m-am auzit în urechi. I-am zis – Ieși afară! Știu că i-am repetat întruna: Ieși afară! Copilul nu venea. Molozul, nu știu cum să vă explic, tavanul, era așa, cu vârf. Nu înțelegeam ce curge, picături de bitum, cred.

Tavanul cred că deja căzuse, pentru că în momentul când eu m-am ridicat, de la zgomot, de la tot ce a fost, am sărit, efectiv, aproape în picioare. Și ardea holul, era o flamă mare, nu știam cu ce să o asociez, se zguduia… era o vibrație mai mare, nu știu, inițial am gândit că e cutremur, cutremur. Și zic, dar… de ce flamă? De ce arde holul?”, a povestit cu greu femeia pentru Digi24.

S-a gândit doar cum să-și salveze băiatul

Primul gând a fost la băiatul său, cum să-l salveze din acel haos deși nu înțelegea foarte bine ce se petrece. S-a luptat cu toată puterea pentru a-și salva băiatul din infern. A fost nevoită să meargă prin foc, dar nu a dat înapoi.

„Am început să strig copilul. În urechi nu mă auzeam bine, ca și cum… nici nu mă trezisem bine, încercam să strig, însă nu aveam voce. Am strigat până copilul mi-a răspuns. I-am zis – Ieși afară!

Îmi aduc aminte clar că am tras de ușă și nu s-a deschis, nu știu cum a intrat cheia atunci, dar a intrat. Și știu că era blocată de moloz. Atunci m-am speriat un pic. Am zis: ce fac, dacă nu deschid ușa? Am tras de ea până s-a deschis. Copilul nu venea. Molozul, nu știu cum să vă explic, tavanul, era așa, cu vârf! Și nu am putut să trec peste el. Am mers pe lângă, pentru că curgea. Nu înțelegeam ce curge, picături de bitum, cred.(…)

Pe lângă perete, pentru că copilul nu ieșea, spunea: nu pot, nu pot, nu pot! Și am zis: mă, trebuie să trec. Efectiv, l-am împins! Deci, l-am împins. El spunea că arde. Arde, ieși afară că nu… Și l-am împins, tot pe lângă perete, până l-am scos pe hol. Dar nu mai conta… pentru că am zis – cât o să mă ard, pe picioare? O să reușim!”, a mai povestit femeia.

Nu și-a închipuit că blocul fusese lovit de o dronă

A ajuns pe scara blocului de unde a sunat la pompieri. Abia când aceștia i-au găsit pe scara blocului a aflat ce se întâmplase. Nu s-a gândit nicio clipă că blocul fusese lovit de o dronă.

Acum femeia este internată în spital.

„Am tot repetat – copilul, copilul! Pentru că nu știam… El, săracul, îl auzeam, și îi repetam, venea din spatele meu, și spunea „mă doare”, zic „știu că te doare, coboară, coboară, că trebuie să ajungem!(…)

Când am văzut poza aia și cu cerul, fiind zi, pentru că s-a întâmplat noaptea, e… nu știu. Îmi spunea cineva „nu îmi vine să cred!”, a mai spus.

Impresionată de drama prin care a trecut familia, Romina Gingașu, soția moștenitorului imperiului Ferrari, i-a oferit un apartament.

Serviciul Român de Informații (SRI) a emis un comunicat de presă prin care a răspuns acuzațiilor privind contractul de 196 de milioane de lei din programul SAFE dat DIGI SA pentru o platformă integrată de securitate cibernetică.

Digi România va realiza, în România, în cadrul pachetului SAFE, o platformă „integrată de tip LLM” pentru Serviciul Român de Informații, cu o valoare de 196 de milioane de euro.

Citește și : SRI pasează responsabilitatea către Mihai Jurca pentru contractul de 196 de milioane de euro acordat DIGI: „Întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului”

Într-un comunicat, SRI spune că are atribuții în domeniul securității cibernetice și conform strategiei de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022- 2027, România și-a asumat dezvoltarea de „capabilități și mecanisme pentru a descuraja atacurile cibernetice care afectează societatea sau interesele naționale de securitate” și aplicarea tuturor măsurilor „proactive necesare, care au ca finalitate asigurarea rezilienței rețelelor și sistemelor informatice”.

SRI a mai afirmat că „utilizarea instrumentelor dezvoltate la nivelul UE pentru investiții în capacitățile industriale de apărare, în special prin intermediul achizițiilor publice comune, cum este programul SAFE, este una din direcțiile de acțiune stabilite prin „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030””.

Potrivit comunicatului, în cadrul programului SAFE, „SRI are un rol principal în dezvoltarea componentei dedicate securității cibernetice și inteligenței artificiale, pentru proiectele instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională”

„Întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim- Ministrului. Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, conform unei proceduri unitare, stabilite prin OUG nr. 62/2025. Selecția se fundamentează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare prevăzuți de actul normativ. Lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”, mai anunță SRI.

Instituția mai atrage atenția că proiectul este derulat „conform Planului de investiții în industria de apărare a României, Plan aprobat de CSAT și care cuprinde inclusiv referiri la sumele alocate fiecărei instituții din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională cu atribuții în cadrul planului SAFE”.

În acest cadru, „Serviciul Român de Informații are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, rolul instituției constând în implementarea contractului ulterior parcurgerii etapelor de selecție și validare prevăzute de lege”.

Serviciul punctează că decizia prin care contractul a fost acordat DIGI s-a făcut prin respectarea prevederilor legale: „Decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată cu respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE, respectiv Regulamentul UE 2025/1.106, OUG nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dar și a legislației specifice din materia achizițiilor publice, Directiva 2009/81/CE, precum și OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității.”

Mai mult, potrivit legii, pentru încheierea acestui contract „SRI a obținut aprobarea Parlamentului prin Comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională.”

În privința platformei care va fi dezvoltată de DIGI, SRI afirmă că aceasta „răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere, iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. Proiectul urmărește creșterea eficienței și a vitezei de reacție prin automatizarea unor procese complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, aspecte ce vor contribui la consolidarea protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și la dezvoltarea unor capabilități naționale în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice. Acesta va fi implementat etapizat pe o perioadă de patru ani.”

Acest lucru respectă clauza potrivit căreia „cel puțin 65% din companiile implicate în proiect să fie de pe teritoriul UE. Astfel, proiectul propus de România spre finanțare prin programul SAFE contribuie direct la dezvoltarea industriei europene de profil, prin consolidarea capabilităților naționale în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale.”

Citește și : Mihai Jurca, omul de încredere al lui Bolojan, spune că SRI a decis atribuirea contractului SAFE de 196 milioane de euro către Digi

În finalul comunicatului, serviciul afirmă că „anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice” și reiterează că „își exercită atribuțiile cu respectarea cadrului legal și sub controlul autorităților competente, inclusiv al Parlamentului României.”

Ministrul interimar al Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, care asigură interimatul şi la Ministerul Muncii, a afirmat, joi, întrebat dacă a fost contactat de către Eugen Tomac pentru o eventuală funcţie în viitorul Guvern, că ar accepta acest lucru doar cu condiţia susţinerii Executivului de către PNL.

Ce spune Pîslaru

„Am avut susţinerea Partidului Naţional Liberal şi am o loialitate clară faţă de prim-ministrul Ilie Bolojan, care a avut încrederea să mă aducă în acest guvern. Dacă nu va exista într-un mod explicit o dorinţă din partea preşedintelui PNL pentru ca să-mi continui în vreun fel activitatea, nu o voi face”, a subliniat Pîslaru. În ceea ce priveşte un guvern tehnocrat, Pîslaru spune că nu este „neapărat cea mai bună soluţie pentru România”, scrie News.ro.

Dragoş Pîslaru a fost întrebat, joi, ce părere are despre posibila nominalizare ca premier a lui Eugen Tomac de către preşedintele Nicuşor Dan, el afirmând că România are nevoie de un guvern.

Guvernul tehnocrat nu e cea mai bună soluție

„Opinia mea cu privire la guvernul tehnocrat nu este un secret, trecând în 2016 printr-o astfel de experienţă consider că nu este neapărat cea mai bună soluţie pentru România. Pe domnul Eugen Tomac îl cunosc, am fost colegi în Parlament, îl ştiu de ceva vreme, cred că este o persoană profesionistă, responsabilă şi care cumva îşi asumă acest mandat nu din dorinţa de a fi dumnealui prim-ministru, ci pentru că e nevoie să avem un guvern cumva”, a declarat Dragoş Pîslaru.

El a adăugat însă că este „foarte important” ce structură va avea guvernul şi cine îl va susţine.

„Cu siguranţă voi respecta ceea ce am spus în spaţiu public. Orice decizie a mea legată de continuarea activităţii în zona aceasta guvernamentară va fi strict după ce voi vedea poziţia Partidului Naţional Liberal faţă de acest guvern şi mai ales în consultarea pe care o să o am cu prim-ministrul Ilie Bolojan”, a spus Pîslaru.

Întrebat dacă a avut vreo discuţie cu Eugen Tomac cu privire la o eventuală funcţie tot la Ministerul Investiţiilor sau la Ministerul Muncii, Pîslaru a răspuns că dacă acesta va dori să aibă o discuţie cu el îl va contacta.

Eugen Tomac mă poate suna dacă vrea

„Ca să fie foarte clar cadrate lucrurile, sunt convins că domnul Tomac, dacă va vrea să avem o discuţie, mă va contacta. (…) Şi ce aş vrea să subliniez este că, evident, de principiu, deschiderea mea de a finaliza nişte lucruri există, dar, repet, se circunstanţiază faptului că am avut o susţinere din partea Partidului Naţional Liberal şi am o loialitate clară faţă de prim-ministrul care a avut încrederea să mă aducă în acest guvern. Mi se pare absolut firesc şi cred că e o chestiune normală pentru acest tip de încredere să fiu la dispoziţia domniilor lor. Deci, foarte clar, dacă nu va exista un sprijin al PNL pentru acest guvern, dacă nu va exista într-un mod explicit o dorinţă din partea preşedintelui Partidului Naţional Liberal pentru ca să-mi continui în vreun fel activitatea, nu o voi face. Adică nu este că mă agăţ de ceva sau că vreau neapărat cu orice preţ să rămân, chiar dacă, să zicem, mi s-ar propune o astfel de funcţie”, a conchis Dragoş Pîslaru.

Discriminările din cauza maternității sunt o realitate dură pentru 31% dintre femei, după cum o demonstrează cel mai recent sondaj. Pentru o treime dintre angajate, locul de muncă atrage după sine tratamente inegale și obstacole majore în carieră.

„Această listă extinsă vine pe fondul obstacolelor de care spun că s-au lovit la revenirea în activitate, după concediul de maternitate. 44% spun că le-a fost dificil să gestioneze programul (grădiniță / bonă vs. orele de muncă), 23% au fost afectate de lipsa de somn și de oboseala cronică, în timp ce 29% au avut probleme în a-și recâștiga încrederea în abilitățile lor profesionale, în a se reintegra în echipă și a înțelege noua dinamică de la birou”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cu toate acestea, doar 23% spun că au resimțit o schimbare negativă în relația cu managerul direct, fie în sensul apariției unei stări de tensiune pentru le-a scăzut nivelul de disponibilitate, fie în sensul în care managerul este mai distant și par să fi dispărut oportunitățile de avansare pe care le aveau înainte de a deveni mame. 33% au declarat că managerul a fost empatic și le-a oferit timp de acomodare, în timp ce 28% nu au remarcat nicio modificare de atitudine – relația este una strict profesională, iar așteptările sunt aceleași ca înainte de a intra în concediul de maternitate.

Ușor diferită este însă perspectiva în ceea ce-i privește pe colegi. 26% au răspuns că simt o ușoară frustrare din partea lor când trebuie să plece fix la finalul programului, iar 13% se simt chiar izolate pentru că nu mai fac parte din cercul social de la birou. Doar 19% se simt susținute și spun că, atunci când au urgențe cu copilul, colegii preiau din sarcinile lor.

„Există, însă, și un sentiment relativ pronunțat de discriminare, fie că este legat de jobul actual, fie că este vorba despre oportunitățile de angajare pe care le au după ce devin mame. 17% spun că s-au simțit discriminate în mod direct prin excluderea din proiecte importante sau promovări, 14% în mod indirect, prin comentarii, sancțiuni ori refuzul unor beneficii, iar 28% nu pot spune cu certitudine daca au fost discriminate pe baza statutului de mamă, dar au simțit o schimbare de atitudine după reîntoarcerea la muncă. 41% declară că au fost tratate echitabil și nu au observat diferențe față de perioada anterioară sau față de alți colegi”, explică Ana Călugăru.

În cazul respondentelor care s-au simțit discriminate, criteriile în funcție de care evaluează discriminarea sunt legate de faptul că, la interviurile de angajare, au primit întrebări despre cine stă cu copilul; la evaluarea anuală au avut rezultate diminuate din cauza absențelor medicale; au început să primească sarcini mai puțin importante sau relevante sau chiar au fost ținta glumelor și comentariilor venite din partea colegilor sau managerului.

Citește și: SONDAJ Românii trimit la pensie clasa politică. Majoritatea vrea schimbare completă a acesteia! Câți sunt de acord cu continuarea reformelor, chiar dacă acestea sunt nepopulare

Discriminări la locul de muncă în rândul mamelor

În acest context, 40,2% ascund problemele legate de copil fie pentru că simt o presiune constantă să demonstreze că muncesc la fel de mult precum cei care nu au copii, fie pentru că se tem că vor părea „angajatul – problemă”. 21,4% fac acest lucru rar, doar în perioadele foarte aglomerate, iar 38,4% aleg să fie complet transparente și nu simt nevoia de se ascunde în astfel de momente.

Întrebate dacă simt că parcursul lor profesional a stagnat sau a încetinit de când au devenit mame, 46,8% au răspuns că au pus cariera pe pauză în mod deliberat, iar 19,6% că angajatorul a fost cel care a pus frână evoluției lor. 23,8% spun că au continuat să avanseze în același ritm, iar 9,9% că, dimpotrivă, au devenit mai eficiente și au promovat.

„Schimbarea priorităților odată cu trecerea la rolul de mamă vine, în multe cazuri, și cu dorința de a face o reconversie profesională, astfel încât să poată ajunge la un echilibru între viața personală și cea profesională. Iar asta se întâmplă din diferite motive – fie pentru că acum caută mai degrabă stabilitate decât avansare rapidă, pentru că au nevoie de program flexibil sau remote sau chiar din dorința de a câștiga mai mulți bani pentru că au cheltuieli mai mari”, detaliază Ana Călugăru.

Dacă ar putea să aleagă un singur beneficiu pe care compania în care lucrează ar putea să îl ofere mamelor, cele mai multe (34%) ar opta pentru zile de concediu suplimentare pentru urgențe pediatrice. 31,8% și-ar dori să aibă săptămână de lucru de 4 zile, 22,3% ar alege grădiniță sau after-school decontat sau incinta firmei, în timp de puțin peste 6% ar vrea acces la cursuri de dezvoltare sau coaching pentru echilibrul viață – muncă.

Sondajul a fost realizat de eJobs România în parteneriat cu Fundația Mamaz în perioada aprilie – mai 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondente. Dintre acestea, 75% sunt mame și lucrează.

Mihai Georgescu, fostul edil al comunei Călinești, a primit joi sentința finală din partea Curții de Apel Alba Iulia. Acesta a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, după ce în prima instanță primise o pedeapsă cu executare. Decizia este definitivă.

Pedeapsă redusă în apel, dar cu interdicții severe

Deși anul trecut Judecătoria Pitești îl condamnase la doi ani și șase luni de închisoare cu executare, magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis să reducă pedeapsă și să dispună suspendarea sub supraveghere a acesteia pe un termen de 4 ani.

Pe lângă pedeapsa principală, instanța i-a aplicat fostului primar o serie de interdicții și obligații stricte:

• Interdicția de a profesa: Timp de 4 ani, Mihai Georgescu nu mai are dreptul de a ocupa o funcție publică și nici funcția de primar, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
• Muncă în folosul comunității: Va trebui să presteze 90 de zile de muncă neremunerată fie în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Călinești, fie în cadrul Primăriei Topoloveni.
• Programe de reintegrare: Este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune.

Cum a izbucnit scandalul

Fostul edil a fost trimis în judecată după ce a fost acuzat că, în perioada 29 octombrie 2021 – 24 mai 2022, a pretins favoruri sexuale unei angajate (care lucra ca agent de pază în cadrul instituției) în schimbul mutării acesteia pe o altă funcție.

Totul a ieșit la iveală în iunie 2022, la o emisiune TV moderata de jurnalistul Iulian Uță, moment în care tatăl tinerei a făcut publică o înregistrare audio compromițătoare care proba faptele primarului.

Regim strict de supraveghere

Pe parcursul celor 4 ani ai termenului de supraveghere, fostul primar va fi monitorizat constant de Serviciul de Probațiune Argeș și va trebui să respecte următoarele măsuri:

1. Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate.
2. Să primească vizitele consilierului de probațiune.
3. Să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile.
4. Să comunice schimbarea locului de muncă și să justifice mijloacele sale de existență.

IATA DECIZIA DE AZI A MAGISTRATILOR

 În baza art. 299 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (încadrare juridică stabilită prin încheierea de ?edin?ă din data de 20.04.2026) condamnă inculpatul GEORGESCU MIHAI pentru săvârşirea infracţiunii continuate de folosirea abuzivă a func?iei în scop sexual, la o pedeapsă de 2 ani închisoare (faptă săvârşită în perioada 29.10.2021- 24.05.2022). În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din pedeapsa închisorii perioada re?inerii de 24 de ore din data de 27.06.2022. În temeiul art. 67 alin. 1, 2, art. 66 alin. 1 lit. a), b) ?i g) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptului de a ocupa funcţia de primar de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 4 ani. În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) ?i g) Cod penal, respectiv: dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de primar de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii. În temeiul art. 91 Cod penal raportat la art. 92 alin. 1 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate inculpatului şi stabile?te un termen de supraveghere de 4 ani, calculat de la data prezentei decizii. În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Arge?, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, impune inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, obligă inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Centrului de Recuperare ?i Reabilitatre Neuropsihiatrică Căline?ti sau în cadrul Primăriei Topoloveni, pe o perioadă de 90 de zile. În temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c – e se comunică Serviciului de Probaţiune Arge?. În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei. Men?ine în rest sentin?a penală apelată. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru asistarea persoanei vătămate, în cuantum de 565 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei. Definitivă. Pronunţată la data de 04.06.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia păr?ilor ?i a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.