Ministrul interimar al Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, care asigură interimatul şi la Ministerul Muncii, a afirmat, joi, întrebat dacă a fost contactat de către Eugen Tomac pentru o eventuală funcţie în viitorul Guvern, că ar accepta acest lucru doar cu condiţia susţinerii Executivului de către PNL.

Ce spune Pîslaru

„Am avut susţinerea Partidului Naţional Liberal şi am o loialitate clară faţă de prim-ministrul Ilie Bolojan, care a avut încrederea să mă aducă în acest guvern. Dacă nu va exista într-un mod explicit o dorinţă din partea preşedintelui PNL pentru ca să-mi continui în vreun fel activitatea, nu o voi face”, a subliniat Pîslaru. În ceea ce priveşte un guvern tehnocrat, Pîslaru spune că nu este „neapărat cea mai bună soluţie pentru România”, scrie News.ro.

Dragoş Pîslaru a fost întrebat, joi, ce părere are despre posibila nominalizare ca premier a lui Eugen Tomac de către preşedintele Nicuşor Dan, el afirmând că România are nevoie de un guvern.

Guvernul tehnocrat nu e cea mai bună soluție

„Opinia mea cu privire la guvernul tehnocrat nu este un secret, trecând în 2016 printr-o astfel de experienţă consider că nu este neapărat cea mai bună soluţie pentru România. Pe domnul Eugen Tomac îl cunosc, am fost colegi în Parlament, îl ştiu de ceva vreme, cred că este o persoană profesionistă, responsabilă şi care cumva îşi asumă acest mandat nu din dorinţa de a fi dumnealui prim-ministru, ci pentru că e nevoie să avem un guvern cumva”, a declarat Dragoş Pîslaru.

El a adăugat însă că este „foarte important” ce structură va avea guvernul şi cine îl va susţine.

„Cu siguranţă voi respecta ceea ce am spus în spaţiu public. Orice decizie a mea legată de continuarea activităţii în zona aceasta guvernamentară va fi strict după ce voi vedea poziţia Partidului Naţional Liberal faţă de acest guvern şi mai ales în consultarea pe care o să o am cu prim-ministrul Ilie Bolojan”, a spus Pîslaru.

Întrebat dacă a avut vreo discuţie cu Eugen Tomac cu privire la o eventuală funcţie tot la Ministerul Investiţiilor sau la Ministerul Muncii, Pîslaru a răspuns că dacă acesta va dori să aibă o discuţie cu el îl va contacta.

Eugen Tomac mă poate suna dacă vrea

„Ca să fie foarte clar cadrate lucrurile, sunt convins că domnul Tomac, dacă va vrea să avem o discuţie, mă va contacta. (…) Şi ce aş vrea să subliniez este că, evident, de principiu, deschiderea mea de a finaliza nişte lucruri există, dar, repet, se circunstanţiază faptului că am avut o susţinere din partea Partidului Naţional Liberal şi am o loialitate clară faţă de prim-ministrul care a avut încrederea să mă aducă în acest guvern. Mi se pare absolut firesc şi cred că e o chestiune normală pentru acest tip de încredere să fiu la dispoziţia domniilor lor. Deci, foarte clar, dacă nu va exista un sprijin al PNL pentru acest guvern, dacă nu va exista într-un mod explicit o dorinţă din partea preşedintelui Partidului Naţional Liberal pentru ca să-mi continui în vreun fel activitatea, nu o voi face. Adică nu este că mă agăţ de ceva sau că vreau neapărat cu orice preţ să rămân, chiar dacă, să zicem, mi s-ar propune o astfel de funcţie”, a conchis Dragoş Pîslaru.

Mihai Georgescu, fostul edil al comunei Călinești, a primit joi sentința finală din partea Curții de Apel Alba Iulia. Acesta a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, după ce în prima instanță primise o pedeapsă cu executare. Decizia este definitivă.

Pedeapsă redusă în apel, dar cu interdicții severe

Deși anul trecut Judecătoria Pitești îl condamnase la doi ani și șase luni de închisoare cu executare, magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis să reducă pedeapsă și să dispună suspendarea sub supraveghere a acesteia pe un termen de 4 ani.

Pe lângă pedeapsa principală, instanța i-a aplicat fostului primar o serie de interdicții și obligații stricte:

• Interdicția de a profesa: Timp de 4 ani, Mihai Georgescu nu mai are dreptul de a ocupa o funcție publică și nici funcția de primar, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
• Muncă în folosul comunității: Va trebui să presteze 90 de zile de muncă neremunerată fie în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Călinești, fie în cadrul Primăriei Topoloveni.
• Programe de reintegrare: Este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune.

Cum a izbucnit scandalul

Fostul edil a fost trimis în judecată după ce a fost acuzat că, în perioada 29 octombrie 2021 – 24 mai 2022, a pretins favoruri sexuale unei angajate (care lucra ca agent de pază în cadrul instituției) în schimbul mutării acesteia pe o altă funcție.

Totul a ieșit la iveală în iunie 2022, la o emisiune TV moderata de jurnalistul Iulian Uță, moment în care tatăl tinerei a făcut publică o înregistrare audio compromițătoare care proba faptele primarului.

Regim strict de supraveghere

Pe parcursul celor 4 ani ai termenului de supraveghere, fostul primar va fi monitorizat constant de Serviciul de Probațiune Argeș și va trebui să respecte următoarele măsuri:

1. Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate.
2. Să primească vizitele consilierului de probațiune.
3. Să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile.
4. Să comunice schimbarea locului de muncă și să justifice mijloacele sale de existență.

IATA DECIZIA DE AZI A MAGISTRATILOR

 În baza art. 299 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (încadrare juridică stabilită prin încheierea de ?edin?ă din data de 20.04.2026) condamnă inculpatul GEORGESCU MIHAI pentru săvârşirea infracţiunii continuate de folosirea abuzivă a func?iei în scop sexual, la o pedeapsă de 2 ani închisoare (faptă săvârşită în perioada 29.10.2021- 24.05.2022). În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din pedeapsa închisorii perioada re?inerii de 24 de ore din data de 27.06.2022. În temeiul art. 67 alin. 1, 2, art. 66 alin. 1 lit. a), b) ?i g) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptului de a ocupa funcţia de primar de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 4 ani. În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) ?i g) Cod penal, respectiv: dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de primar de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii. În temeiul art. 91 Cod penal raportat la art. 92 alin. 1 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate inculpatului şi stabile?te un termen de supraveghere de 4 ani, calculat de la data prezentei decizii. În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Arge?, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, impune inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, obligă inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Centrului de Recuperare ?i Reabilitatre Neuropsihiatrică Căline?ti sau în cadrul Primăriei Topoloveni, pe o perioadă de 90 de zile. În temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c – e se comunică Serviciului de Probaţiune Arge?. În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei. Men?ine în rest sentin?a penală apelată. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru asistarea persoanei vătămate, în cuantum de 565 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei. Definitivă. Pronunţată la data de 04.06.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia păr?ilor ?i a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

Fântânile arteziene amplasate pe lac devenit, în ultimii doi ani, una dintre principalele atracții ale Sectorului 3 și aduc în parc zeci de mii de vizitatori. Dincolo de elementul de spectacol, însă, instalațiile au și un rol pe care puțină lume îl observă: contribuie concret la calitatea aerului și a apei din parc.

Spectacole zilnice și show-uri de seară în weekend

În fiecare zi, începând cu ora 12:00, fântânile funcționează cu jocuri de apă pentru vizitatorii care vin la o plimbare în parc. Spectacolele de lumini și muzică, cele care atrag publicul cel mai numeros, au loc în weekend, de joi până duminică, în două reprize seara.

Programul orar al show-urilor de seară variază:

• Iunie:21:30 și 22:30
• Iulie:21:45 și 22:30
• August:21:00 și 22:00
• Septembrie–octombrie:20:00 și 21:00

Fiecare reprezentație durează aproximativ 30 de minute, timp în care apa, lumina și muzica funcționează sincronizat într-o coregrafie programată. Accesul este liber pentru toată lumea.

Beneficii ecologice pentru mediul urban, nu doar spectacol

Specialiștii în amenajări urbane subliniază că fântânile arteziene amplasate în parcuri nu sunt doar elemente decorative. Ele contribuie efectiv la calitatea mediului din zona în care funcționează.

• Răcirea aerului în zilele caniculare.Procesul de evaporare a apei pulverizate reduce temperatura aerului din imediata apropiere. În contextul în care Bucureștiul se confruntă tot mai des cu valuri de căldură și cu efectul de insulă termică urbană, aceste zone răcoroase devin importante pentru sănătatea publică, în special pentru vârstnici și copii.
• Oxigenarea apei din lac.Mișcarea constantă a apei produsă de fântâni îmbunătățește oxigenarea lacului. Asta înseamnă o calitate mai bună a apei, condiții mai bune pentru ecosistemul acvatic și reducerea riscului de stagnare și înflorire a algelor în lunile calde.
• Umiditate și calitate a aerului.Apa pulverizată în aer crește umiditatea relativă în zonă, ceea ce ajută la reducerea prafului și a poluării particulare. Pentru zonele urbane intens populate, acest efect contribuie la o respirație mai ușoară a vizitatorilor.
• Sunet ambiental și efect psihologic.Sunetul apei maschează zgomotul urban și creează o atmosferă liniștitoare. Studiile arată că prezența elementelor de apă în spațiile publice reduce stresul și îmbunătățește starea de bine a vizitatorilor.

Un spațiu pentru comunitate

Pentru bucureșteni, fântânile din Parcul IOR au devenit în scurt timp un reper. Familiile vin cu copii la plimbare, tinerii își dau întâlnire pentru spectacolele de seară, iar vârstnicii se așază pe băncile din apropiere să asculte muzica și să privească jocurile de apă.

În sezonul trecut, parcul a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de vizitatori, iar Primăria Sectorului 3 estimează că în 2026 fântânile vor atrage zeci de mii de oameni de-a lungul celor cinci luni de funcționare.

În curând și în Parcul Teilor

În paralel se lucrează la repunerea în funcțiune și a fântânilor din Parcul Teilor. Lucrările de mentenanță și sincronizare a coregrafiilor sunt în desfășurare, iar bucureștenii vor putea beneficia în curând și de spectacolele de acolo.

Fapta de uzurpare a funcției se pare că ar fi cercetată în premieră în România de DNA Militar în cazul generalului Gheorghiță Vlad. Surse din procuratura militară afirmă că această faptă nu ar mai fi fost cercetată niciodată în România post-decembristă.

Aceleași surse explică pentru MEDIAFAX faptul că în Codul Penal emis în 1968 această faptă nu ar fi fost prevăzută și, de asemenea, după anul 1989 un astfel de dosar cu o astfel de încadrare pentru un militar cu funcție de conducere nu ar fi existat până în prezent.

Sursele citate explică faptul că această infracțiune este una din categoria infracțiunilor de serviciu, constând în încălcarea atribuțiilor prevăzute de acte normative, altele decât legi, OUG sau ordonanțe simple.

Încălcarea acestora – spun sursele – ar conduce la săvârșirea faptei de abuz în serviciu, faptă pedepsită mult mai grav de Codul Penal, respectiv de 2-7 ani față de 1-5 ani sau amendă.

Nerespectarea disciplinei de stat

Sursele militare arată faptul că și dacă de facto s-ar constata existența probată a unei fapte, aceasta ar fi cel mult una de natură disciplinară.

Raționamentul ar fi – conform surselor citate – acela ca Direcția Doctrină și Instrucție îi era direct subordonată lui Vlad Gheorghiță și ea gestiona atât numărul cadrelor militare specifice, inclusiv de sport, cât și planul de pregătire militară.

Astfel, la nivelul acestei direcții, Doctrină și Instrucție, fusese sesizată necesitatea aducerii unor cadre de sport pentru instrucția specifică, cu un număr de locuri preexistent, asigurată, potrivit colaborării, cu facultatea de profil. Gheorghiță a acționat pentru acoperirea acestei nevoi. Potrivit uzanțelor, aceste locuri trebuiau solicitate prin Direcția de Resurse Umane, direcție ce se află în directa subordine a ministrului Apărării, ca direcție centrală.

Singurul reproș al DNA Militar este acela că ministrul din direcția de resort ar fi trebuit să ceară alocarea acelor posturi.

Sursele MEDIAFAX mai explică faptul că atâta vreme cât nu s-a solicitat, indiferent de modalitate, suplimentarea schemei de posturi peste cele preexistente, nu ar exista consecința vătămării intereselor legitime ale altor studenți la segmentul fără taxă.

Gestionarul secretelor Președinției

Șomordolea este, în fapt, persoana prin a cărei funcție, de secretar al CSAT, a gestionat cele mai delicate și secrete informații ale Președinției române pe perioada în care a activat.

Este de amintit faptul că Șomordolea se afla și gestiona activ informațiile secrete legate de anularea alegerilor din noiembrie 2024.

Dezastru în parcarea de la Dragonul Roșu provocat de o șoferiță de origine asiatică. Potrivit primelor informații, femeia a pierdut controlul accelerației și a intrat în 11 mașini parcate.

Dezastru în parcarea de la Dragonul Roșu. Ce le-a spus șoferița polițiștilor după ce a lovit 11 mașini parcate

Șoferița le-a spus polițiștilor că totul s-a întâmplat din cauza unei defecțiuni tehnice. Aceasta susține că i s-ar fi blocat accelerația și că nu a mai putut opri autoturismul, potrivit Libertatea. 

Citește și Accident cumplit în Bacău. Cum și-a pierdut viața un preot în vârstă de doar 47 de ani, concluziile șocante ale polițiștilor

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În urma incidentului, doi oameni aflați în mașinile lovite în parcare au fost răniți și au ajuns la spital.

Alte articole

Accident în lanț în Bihor. Opt persoane au fost rănite după ce patru mașini și un microbuz s-au ciocnit

Accident în lanț cu 67 de mașini pe o autostradă înzăpezită. Cei puțin două persoane au murit, iar alte 26 au fost rănite

Oamenii legii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs accidentul și urmează să verifice dacă este adevărat că accelerația mașinii s-a blocat, așa cum spune șoferița.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by 🇷🇴 BOTAN TEXTIL 🇹🇷 (@botantextil)

Citește și Microbuz cu 8 pasageri răsturnat în județul Suceava. Accidentul s-a produs după ce șoferul microbuzului a încercat să depășească un TIR

Un nou val de români este așteptat în Germania, acolo unde muncile agricole au mare nevoie de angajați în această perioadă.

Deși în contract scrie o anumită sumă, iar muncitorilor le rămâne altceva în mână, cei mai mulți dintre aceștia sunt mulțumiți. Piața muncii sezoniere din Germania s-a schimbat în 2026, deoarece salariul minim s-a majorat, iar regulile s-au mai relaxat.

Citește și: Se fac angajări la CFR. Ce salariu are un lăcătuș mecanic sau un sudor

De la 1 ianuarie 2026, salariul minim în Germania este de 13,90 euro pe oră, aplicabil inclusiv muncitorilor sezonieri angajați la recoltat și în agricultură, indiferent de naționalitate sau tipul de contract.

Mai mult, din 2027, salariul minim urmează să crească la 14,60 euro pe oră.

În ultimii 10 ani, costul muncii la câmp a crescut considerabil, ceea ce explică și tensiunile mari dintre fermieri și autorități.

La un program complet, un muncitor sezonier poate câștiga circa 2.400 de euro brut pe lună.  În practică, totul depinde de numărul de ore lucrate și de intensitatea sezonului.

Citește și: Ce salariu îi oferă Mihai Trăistariu cameristei pe care a angajat-o pe litoral: „I-am tot majorat în fiecare an, căci toate s-au mai scumpit”

În perioadele de vârf ale recoltei, ziua de muncă se poate prelungi și până la 10 ore, iar atunci salariul lunar poate trece de 2.700 euro brut.

Legea germană impune un repaus obligatoriu de cel puțin 11 ore între sfârșitul unui schimb și începutul celui următor. Cu toate acestea, regula există doar pe hârtie, fiind discutabilă în teren.