Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles vineri la finalul vizitei sale în China că nu agreează ideea unui armistiţiu în războiul din #Ucraina pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, dar a afirmat că este dispus să negocieze cu Kievul pe baza acordului de pace nefinalizat în tratativele de pace desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, acuzând că a fost atunci “păcălit” de Occident să-şi retragă trupele din nordul Ucrainei în schimbul unei promisiuni că urma să fie semnat acordul, relatează agenţiile AFP şi Reuters, conform AGERPRES.

Ideea unui armistiţiu olimpic a fost avansată iniţial de preşedinţii francez şi chinez, Emmanuel Macron şi Xi Jinping, în timpul vizitei celui din urmă la Paris pe 6 mai. Macron a abordat ulterior această chestiune şi într-o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, apreciind că un astfel de armistiţiu ar putea înlesni o eventuală negociere între Kiev şi Moscova pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia.
Întrebat de presă la finalul vizitei sale în China despre această sugestie a unui armistiţiu olimpic, Putin a răspuns că “aceste principii olimpice, inclusiv cele ale armistiţiului olimpic, sunt foarte juste (…), dar puţine ţări le-au respectat pe parcursul istoriei, cu excepţia Greciei antice”.

Vladimir Putin şi Xi Jinping, care joi au avut o lungă întrevedere la Beijing, nu au menţionat tema armistiţiului olimpic în declaraţiile date după această discuţie. Preşedintele rus a spus că a abordat numeroase chestiuni importante în discuţia cu omologul său chinez şi a lăudat abordarea flexibilă a acestuia pentru găsirea unei soluţii care să încheie conflictul din Ucraina.

Negocieri pe baza acordului nefinalizat la Istanbul în aprilie 2022

În acest sens, liderul de la Kremlin s-a declarat dispus să reia negocierile de pace pe baza acordului nefinalizat la Istanbul în aprilie 2022, dar cu condiţia acceptării noilor realităţi de pe teren, adică faptul că Rusia controlează circa 18% din teritoriul Ucrainei. “Desigur, trebuie să plecăm de la realitatea care se conturează pe teren. Aceasta, fără discuţii”, a indicat Putin, adăugând că Rusia “nu a refuzat niciodată să negocieze”, ci politicienii ucraineni “s-au retras din procesul de negociere” de îndată ce trupele ruse s-au retras din apropierea Kievului în martie 2022.

Atunci “am fost păcăliţi încă o dată”, a susţinut el, afirmând că aliaţii occidentali ai Ucrainei i-au cerut să-şi retragă trupele ce ajunseseră până la porţile capitalei ucrainene, cu argumentul că “niciun document nu poate fi semnat dacă partea adversă îţi pune un pistol la tâmplă”.

Dar “a doua zi (ucrainenii) au aruncat la gunoi acordurile noastre şi au spus: “Ei bine, acum vom lupta până la capăt” (…) şi manipulatorii lor occidentali au adoptat poziţia cunoscută lumii întregi: Rusia trebuie înfrântă pe câmpul de luptă, trebuie să sufere o înfrângere strategică”, a rememorat Putin, conform versiunii sale.

Conform unui membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, David Arahamia, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Zelenski, ruşii “erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial”. Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.

De asemenea, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina “să nu semneze nimic” cu Rusia şi “pur şi simplu să lupte”. La rândul ei, Moscova a acuzat Occidentul, în special SUA, că l-ar fi determinat pe Zelenski să se retragă de la negocierile de pace care au avut loc în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

La sfârşitul anului 2022, Zelenski a enunţat o “formulă de pace” prin care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, cereri respinse integral de Rusia.

Ucraina încearcă în prezent să atragă sprijin internaţional pentru poziţia sa la reuniuni ce exclud Rusia. O astfel de conferinţă va avea loc în Elveţia la jumătatea lunii iunie. Întrebat vineri de presă în China despre această conferinţă, Putin a considerat că obiectivul acesteia este de a elabora un ultimatum la adresa Rusiei. Totuşi, el a adăugat că Rusia este pregătită să participe la discuţii, dar nu a fost invitată de gazdele elveţiene. Poziţia oficială a Rusiei până în prezent asupra acestei conferinţe a fost că nu va lua parte la ea nici dacă va fi invitată, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră după ce s-a alăturat sancţiunilor occidentale contra Moscovei.

Întrebat de asemenea în ce condiţii Rusia ar fi dispusă să participe la conferinţa din Elveţia, Putin a răspuns că politica este formată din realităţi concrete, nu din situaţii ipotetice. “Dar suntem pregătiţi să discutăm – nu am refuzat niciodată”, a insistat preşedintele rus.

„Am început deja să scriu un nou film”, a declarat Francis Ford Coppola, vineri, la conferinţa de presă ocazionată de prezentarea “Megalopolis”, filmul testament al acestui regizor american, aflat în cursa pentru trofeul Palme d’Or şi primit cu păreri împărţite, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Francis Ford CoppolaFoto: Thomas Bohlen / Starface / Profimedia

„Vă promit că voi fi încă aici peste 20 de ani”, a spus Coppola, adăugând că „dacă pot face acest film şi mai bun, voi încerca să îl fac”. „Ştiu că acest proiect s-a terminat pentru că am început deja să scriu un nou film”, a mărturisit, de asemenea, regizorul în vârstă de 85 de ani.

Francis Ford Coppola, care a investit 120 de milioane de dolari din averea personală pentru a finanţa acest proiect faraonic, a declarat că urmaşii săi au „cariere foarte frumoase” şi că, prin urmare, „nu au nevoie să moştenească averi”. „Aşa am vrut să fac filmul”, a adăugat el, adăugând: „Din moment ce l-am finanţat, mi-am spus că pot să fac ce vreau”.

„Vreau ca oamenii să plece de la acest film cu dorinţa de a-l revedea”, a declarat el pentru France Inter într-un interviu difuzat vineri dimineaţă. „Singurul lucru care contează pentru mine este că e un film pe care oamenii vor dori să-l vadă în fiecare an în noaptea de Revelion”, a adăugat cineastul.

Câştigarea unui al treilea Palme d’Or ar fi o premieră în istoria Festivalului de la Film de la Cannes. În opinia lui Coppola, există analogii între revenirea sa pe Croazetă în acest an şi prezenţa sa în acelaşi loc cu ocazia prezentării filmului “Apocalypse Now” în 1979, care i-a adus cel de-al doilea Palme d’Or.

În primele recenzii, site-ul specializat Deadline a salutat „o veritabilă capodoperă modernă a genului, care scandalizează prin îndrăzneala sa”, însă The Guardian a calificat filmul drept „exagerat, plictisitor şi de o superficialitate deconcertantă”, acestea fiind doar două dintre evaluările contrare făcute de presă filmului lui Coppola.

În New Rome, un megalopolis fictiv aflat la intersecţia dintre New York, Roma Antică şi Gotham City, Francis Ford Coppola şi-a imaginat lupta dintre un primar îmbătrânit, interpretat de Giancarlo Esposito, şi preşedintele comisiei sale de planificare urbanistică, interpretat de Adam Driver. Acesta din urmă vrea să reconstruiască oraşul, ale cărui statui se prăbuşesc, folosind un material revoluţionar inventat de el însuşi, Megalon, pentru a înlocui betonul. Şi se îndrăgosteşte de fiica rivalului său, interpretată de Nathalie Emmanuel (cunoscută din serialul “Game of Thrones”).